PROGRAMUL OPERATIONAL

REGIONAL 2007-2013
“Nomenclatorul unităţilor teritoriale pentru statistică” (NUTS), elaborat de EUROSTAT

NUTS 3: 150 - 800 mii locuitori; NUTS 2 – intre 800 mii si 3 milioane locuitori;
NUTS 1: intre 3 – 7 milioane.
NUTS 1 – problemele regionale de ansamblu ale UE
NUTS 2 – problemele regionale ale tarilor membre
NUTS 3 – problemele intraregionale, disparitati la acest nivel

Politica regionala a UE se aplica la nivelul NUTS 2

In plus: LAU (Local Administrative Units) – localitati, grupari de localitati

In România structura administrativ-teritorială cuprinde un nivel
regional (cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti),
corespunzător nivelului statistic NUTS 3, şi un nivel local (320 de
oraşe, din care 103 de municipii şi 2860 comune).

Prin Legea 151 / 1998 (in prezent: Legea 315/2004) au fost create
opt regiuni de dezvoltare, care constituie “cadrul de concepere,
implementare şi evaluare a politicii de dezvoltare regională,
precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în
conformitate cu reglementările europene emise de EUROSTAT
pentru nivelul al doilea de clasificare teritorială NUTS 2, existent
în UE” (cf. Legii 151/1998). Ele au fost alcătuite prin cooperarea
voluntară a judeţelor, neavând personalitate juridică şi nefiind
unităţi administrativ-teritoriale.
Cele opt regiuni, cu judeţele componente sunt:

● Regiunea Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui)

● Regiunea Sud-Est ( Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea)
● Regiunea Sud Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,
Prahova, Teleorman)
● Regiunea Sud-Vest Oltenia ( Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea)
● Regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş)
● Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare,
Sălaj)
● Regiunea Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu)
● Regiunea Bucureşti-Ilfov (Bucureşti, Ilfov).

Aceste regiuni au dimensiuni apropiate ca număr de locuitori şi, cu excepţia

regiunii Bucureşti-Ilfov, ca suprafaţă. Astfel, dacă nu se ia în calcul suprafaţa
regiunii Bucureşti-Ilfov, suprafaţa variază între 32.034 km2 (regiunea Sud-Vest
Oltenia) şi 36.850 km2 (regiunea Nord-Est). Populatia se situa, la
recensământul din
2011, între 1.828 mii persoane (regiunea Vest) şi 3.302 mii persoane (regiunea
Nord-Est).
Macroregiuni – NUTS 1
• Macroregiunea 1 – NV si C
• Macroregiunea 2 – NE si SE
• Macrorgiunea 3 – S-Muntenia si BI
• Macroregiunea 4 – SV si V
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

Probleme ale dezvoltării regionale în România

- Creşterea disparităţilor de dezvoltare între Reg Bucureşti-Ilfov şi celelalte
Regiuni
- Dezvoltare neechilibrată între Estul şi Vestul Ţării, respectiv între Reg NE, SE,
S, SV şi Reg V, NV, C
- Subdezvoltarea cronică este concentrată în Reg Nord –Est , la graniţa cu
Moldova şi în Reg Sud, de-a lungul Dunării
- Existenţa unor importante disparităţi intraregionale: coexistă zone
subdezvoltate cu zone relativ dezvoltate
- Declinul masiv al oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi al oraşelor mono
industriale, generat de restructurarea industrială
- Grad scăzut de atractivitate a majorităţii Regiunilor
- Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari şi diminuarea
rolului lor în dezvoltarea arealelor adiacente
Obiectivul strategic al dezvoltării regionale a României 2007-2013:

Sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a

regiunilor României, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin
concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor
infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României,
în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a
investi şi a munci.

Obiective specifice:
- Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei
dezvoltări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a
regiunilor.
- Imbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi in particular a accesibilităţii centrelor
urbane şi a legăturilor cu zonelor inconjurătoare
- Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor.
- Creşterea competitivităţii regiunilor ca arii atractive pentru afaceri
- Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor
PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007-2013

Axe prioritare:
1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de
creştere
2. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
4. Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local
5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
6. Asistenţă tehnică

Pentru fiecare axă prioritară POR stabileşte obiectivul, domeniile

de intervenţie specifice acestuia şi activităţile eligibile pentru
fiecare domeniu de intervenţie.
Exemplu:
1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de
creştere
Obiectiv:
Creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin
reabilitarea infrastructurii urbane şi imbunătăţirea serviciilor
urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea
structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.
Domenii de intervenţie
Reabilitarea infrastructurii urbane şi imbunătăţirea serviciilor
urbane, inclusiv transportul urban
Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi
imbunătăţirea serviciilor sociale
Polii nationali de creştere şi polii de dezvoltare urbană

Polii nationali de crestere: municipiile Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi,

Ploiesti si Timisoara
Polii de dezvoltare urbana (propunere, HG - 21 sept. 2008): Arad, Baia-Mare,
Bacau, Braila, Galati, Deva, Oradea, Pitesti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu,
Suceava, Târgu-Mures.
→ rolul de liant intre polii de crestere si celelalte orase mici si mijlocii ale retelei urbane, pentru a
atenua si preveni tendintele de dezechilibrare a dezvoltarii in cadrul regiunii din care fac parte.
De asemenea, vor contribui la reducerea nivelului de concentrare a populatiei si a fortei de munca
din marile centre urbane si la crearea unei structuri spatiale care sa impulsioneze dezvoltarea
economica echilibrata teritorial. Investitiile realizate in polii de dezvoltare urbana vor diminua
migratia fortei de munca catre marile aglomerari urbane.
Criteriile de baza in stabilirea polilor de dezvoltare urbana au fost:

- potentialul de dezvoltare economica

- capacitate de cercetare-dezvoltare si inovare (universitati,
institute de cercetari, centre de excelenta)
- infrastructura de afaceri adecvata
- accesibilitate (rutiera, feroviara, aeriana, maritima)
- servicii publice oferite
- capacitatea de asociere administrativa

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice este

desemnat autoritate nationala responsabila cu elaborarea si
implementarea politicii in domeniul polilor de crestere si ai polilor
de dezvoltare urbana.
Pentru finantarea polilor de dezvoltare urbana s-a alocat
un procent de pana la 20% din sursele financiare
aferente Axei Prioritare 1:
„Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani
de crestere” a Programului Operational Regional 2007-
2013.
(Finantarea asigurata din fonduri europene pentru
aceasta axa -1,4 miliarde euro).
Planul de amenajare a teritoriului national (L. 351/2001) – Sect.IV, Reteaua de
localitati – zonele metropolitane

• Municipiile Romaniei:
- rangul 0 – capitala, imp. europeana
- rangul 1 – municipii de imp. nationala si influenta potentiala la
nivel european
- rangul 2 – municipii de imp. interjud., jud. si cu rol de echilibru
in reteaua de localitati
Mun. de rang 0 si 1 – pot constitui zone metropolitane:
-raza de max. 30 km, asociere benevola
S-au constituit: ZM Iasi, Oradea, Constanta, Craiova, Brasov, Cluj,
Baia Mare, Satu Mare, Targu Mures; in faza de proiect:
Bucuresti, Timisoara, Cantemir (Braila + Galati), Bacau, Ploiesti