Sunteți pe pagina 1din 16

METODOLOGIA CERCETĂRII

ȘTIINȚIFICE

Curs 2

20.10.2016
Etapele unui studiu de cercetare

Pregătirea studiului de
cercetare
comportă mai multe subetape:

•1.Documentarea bibliografică
•2.Definirea fenomenului
•3.Formularea temei de cercetare
•4.Aspecte manageriale
2. Documentarea bibliografică

• Cercetarea bibliografică are misiunea de a realiza un


compromis între excesul de documente (anual se publică în
întreaga lume peste 20.000 de reviste cu caracter medical) şi
pierderea de informaţii pertinente.

• Revista literaturii permite cercetatorului să fie la curent cu
actualităţile şi tendinţele medicale, condiţie necesară pentru
menţinerea competenţei profesionale.

• În același timp pentru realizarea unui bun proiect de cercetare


revista literaturii permite eventual și formularea temei.

• Cercetarea bibliografică necesită o selectare şi o evaluare a
literaturii de specialitate pe o anumită problemă şi se
realizează prin parcurgerea a trei etape:
2.Documentarea bibliografică

a) Prima etapă este cercetarea bibliografică


propriu zisă, adică identificarea publicaţiilor
care se referă la subiectul în discuţie.

b) A doua etapă este lectura critică, activă a


publicaţiilor selectate pentru a judeca

c) A treia etapă în cercetarea bibliografică


constă în combinarea datelor din mai multe
studii referitoare la acelaşi subiect şi care
se realizează prin meta-analiză
2.1. Cercetarea bibliografică propriu zisă
Reprezintă identificarea publicaţiilor care se referă la
subiectul în discuţie.
Etapele documentării bibliografice sunt:
•Definirea si delimitarea precisã a subiectului de cercetat
• Stabilirea unei liste de „cuvinte cheie” prin lectura
Referințelor bibliografice
• Traducerea în limbi de circulaþie internationalã
• Stabilirea unei liste cu documentele de cercetat
• Consultarea unor tratate sau cãrti de referintã
• Consultarea publicațiilor primare
•Redactarea fiselor bibliografice si aranjarea lor în ordine
alfabetica
• Introducerea referintelor bibliografice în textul propriu-
Clasificarea literaturii de specialitate

• Literatura primară de specialitate


• Literatura secundară de specialitate
• Literatura terțiară de specialitate
Literatura primară de specialitate
Reprezintă toate materialele scrise care conţin studii
originale:
• Articole ştiinţifice. Au calitatea esenţială că informaţiile
publicate sunt recente, intervalul de timp scurs de la
scriere la publicare fiind în general scurt.
• Teze de doctorat, licenţă. Se pot găsi în bibliotecile
instituţiilor de învăţământ superior. Sunt utile pentru că în
general tratează pe larg o anumită problemă care poate fi
de interes, având şi o bibliografie recentă.
• Brevete şi mărci. Sunt acele sisteme de protecţie a
produselor şi tehnologiilor.
• Sunt utile în general în cercetarea experimentală.
(www.osim.ro)
Literatura secundară de specialitate:

Tratate de specialitate. Sunt foarte


importante în faza incipieintă a unui studiu
pentru aprofundarea problemei de
cercetat. Informaţiile prezente în astfel de
publicaţii sunt ordonate cu noţiuni de
bază, definiţii, teorii posibile, etc.

Cărţi de referinţă. Sunt monografii care


studiază pe larg un fenomen, putând fi
foarte utile atât cercetătorilor debutanţi cât
şi celor iniţiaţi.
Literatura terţiară de
specialitate

• Literatura terţiară de specialitate


este reprezentată de indexuri,
reviste cu extrase de articole şi
rezumate.

• Cercetarea bibliografică „on-line” permite


accesul la nenumărate surse de
informare utilizând în acest scop motoare
de căutare.
Literatura terţiară de specialitate
Modalitatea de căutare presupune cunoaşterea
utilizării acestor utilitare care permit căutarea şi
găsirea informaţiilor cerute.
Modul de interogare în cercetarea ştiinţifică are o
latură generală şi una specifică medicală.

Latura generală se referă la:


• Utilizarea unor utilitare de navigare: Windows
Explorer, Chrome, Opera, Netscape, etc.
• Folosirea unor motoare de căutare: google,
altavista, yahoo, infoseek, alltheweb, etc.
• Cunoaşterea sistemelor de căutare avansată
specifică fiecărui motor de căutare ca formă, dar
universală ca principiu.
• Utilizarea corectă a cuvintelor cheie predefinite.
• Cunoaşterea operatorilor de legătură dintre
Literatura terţiară de specialitate

• Latura specifică biomedicală se referă la:


• Utilizarea surselor de date medicale:
medline, pubmed, old medline, etc.
•Folosirea termenilor cheie în conformitate
cu termenii medicali de căutare
predefiniţi în baza de date a motorului:
termenii MeSH.
Literatura terţiară de specialitate

• Ca metodă de căutare este indicat ca primele


„investigații” să fie realizate cu ajutorul unui
motor de căutare nespecializat (google), pentru
a se reuşi formarea unei idei despre
amploarea problemei de studiat.
• Baza de date în care aceste utilitare caută
este mult mai vastă, nefiind limitată la
studii medicale.
2. Lectura critică

Evaluarea valorii publicaţiilor

Evaluarea corectă, critică a unui articol va permite


cititorului să aprecieze dacă publicaţia este
credibilă, rezultatele corespund realităţii (validitatea
internă), respectiv dacă informaţiile conţinute în
publicaţie sunt aplicabile în practica medicală, dacă
se pot generaliza, dacă sunt aplicabile în proiectul
de cercetare al viitorului investigator
(validitatea externă).
2. Lectura critică

Lectura critică a literaturii biomedicale se bazează pe


folosirea unei grile de lectură, care are meritul de a
putea fi aplicată tuturor tipurilor de publicaţii.
Această grilă are 8 criterii de evaluare, pentru
fiecare criteriu trebuie să se răspundă la
următoarele întrebări:
-este posibil să se găsească în articol informaţia
pentru criteriul în cauză?
-dacă criteriul abordat este corect?
-dacă criteriul este incorect, în ce măsură ameninţă
validitatea studiului.
Criterii de evaluare a bibliografiei

Există 8 criterii de evaluare:

1. Obiectivul
2. Tipul de studiu
3. Factorii studiaţi
4. Criteriul de raţionament
5. Populaţia studiată (eşantionul)
6. Analiza datelor
7. Rezultatele
8. Sinteza lecturii critice
3. Meta analiza

A treia etapă în cercetarea bibliografică


constă în combinarea datelor din mai
multe studii referitoare la acelaşi subiect
şi care se realizează prin meta-analiză