Nume: Mangiurea Emma Mihaela

Constanta
~2016~
 Psihozele,constituie un grup eterogen de boli si sindroame psihice,cu
simptomatologie,etiopatogenie si evolutie diferita,care apar de regula pe un
fond premorbid,caracterizantu-se fundamental prin demudularea reactivitatii
ideo-afective a comportamentului si discernamantului.

 Termenul de psihoza,se refera la prezenta delirului,a halucinatiilor,a

absentei constiintei bolii aceste simptome,alterand raportarea persoanei la
realitate,si necesitand asistenta medicala specializata.

 In functie de criteriile clinico-nosologice,psihozele au fost clasificate in:

1. -psihoze predominant endogene (etiopatogenie ereditar-genetica)
2. -psihoze predominant exogene (etiopatogenie externa)
3. -psihoze endo-exogene
 In categoria psihozelor predominant endogene,sunt incluse:
I. psihoze affective
II. schizofrenia
III. psihoze delirante sistematizate (paranoia,parafrenia)

 In categoria psihozelor predominant exogene:

I. psihoze toxice
II. infectioase
III. comitiale
IV. traumatice

 In cazul psihozelor endo-exogene,includem:

I. psihoze reactive
II. postpartum
III. psihoza epileptica
 Principalele cauze ale starii 3. Cauze neuro-meningeale:
de agitatie in bolile psihotice •Dementa de orice cauza
•Hematom subdural
•Crize epileptice temporale
1.Intoxicatiile cu:
•Confuzie postcritica
•Alcool - intoxicatia acuta
•Meningita
- sevraj
•Tumora cerebrala frontala
- delirium tremens
•Encefalita
•Droguri – sevraj
•Hipertensiune intracraniana
- supradozaj
•HIV
•Medicamente psihotrope - supradozaj
•AVC-uri pe partea dreapta
- voluntara
4. Cauze psihiatrice:
•Monoxid de carbon
•Confuzie mentala
•Plumb
•Reactie emotiva
2. Cauze metabolice sau
•Isterie
endocrine:
•Psihopatie
•Hipoglicemie
•Acces maniacal
•Deshidratere importanta
•Acces de delir acut
•Insuficienta renala acuta
•In plin puseu de schizofrenie
•Hiper sau hiponatremie
•Acces catatonic (agitatie paradoxala)
•Hipertiroidie
•Depresie anxioasa
 Agitatia in bolile psihice ,se refera la un spectru de comportamente
anormale,observate adesea la pacientii cu diverse boli psihice,inclusive a
celor cu schizofrenie,sau tulburare bipolara.
 Este o stare mental si fizica ,care se caracterizeaza,prin neliniste
motorize,tensiune mentala,emotie,activitate psihomotorie fara scop.
 Agitatia poate escalada in agresiune fizica,ceea ce duce la vizite in
departamentul de urgenta,sau internarea in sectiile de psihiatrie
 Este esential ca pacientii agitati sa fie diagnosticati cu precizie,iar situatia sa
fie gestionata in mod eficient pentru a scade riscul ,ca acestia sa-si faca rau
lor ,sau altora.
 Activitatea motorize involuntara ,poate fi un efect secundar al terapiei
prescrise ,sau poate fi un efect secundar al unei boli somatice.
 In schizofrenie ,agitatia poate fi o reflectare a unor iluzii(de ex.:gelozia unui
partener,delirul de persecutie) ,sau halucinatii de comanda pentru a face rau
altora ;pericolul, consta,in faptul ca agitatia poate duce la violenta.
 Exista mai multi factori care contribuie la un comportament agresiv ,iar
cauza nu poate fi intotdeauna abuzul de substante.
 Tulburarile cognitive ,expunerea prenatala la toxine ,factori genetici ,abuzul
din copilarie ,precum si alte circumstante ,pot contribui la un comportament
agresiv.
 Manifestarile comportamentale ,nu sunt suficient si logic motivate ;uneori
sunt motivate bizar ,sau deloc.
 Agitatia este lipsita de scop ,cu risc de a se rani ,sau de a-i rani pe altii.
 Subiectul poate rade fara motiv,sau in imprejurari triste,se poate dezbraca in
public,sau poate lovi pe altul fara motiv,cu argumente bizare ,sau poate face
grimace,si miscari manieriste fara sens,etc.
 Poate prezenta inhibitie psihomotorie ,uneori cu trecerea brusca in stare de
agitatie psihomotorie.
 In TULBURAREA BIPOLARA ,agitatia se manifesta de multe ori ,in timpul
episoadelor maniacale ,ca activitate in exces ,iar in timpul episoadelor depressive
iritabilitate fluctuanta.
 Studii detaliate ale pacientilor cu tulburare bipolara ,au aratat ,ca agitatia care
escaladeaza in agresiune ,este o prezenta comuna episodului maniacal.
 In starea maniacala a tulburarii bipolar ,pacientii agitate ,pot avea presiuni de
vorbire ,o crestere a activitatii motorii.
 Unii pacienti,pot prezenta – paranoia – agresivitate – iritabilitate.
 Agitatia poate apare si in timpul fazei depressive. De asemeni ,simptomele psihotice
,precum halucinatiile ,iluziile paranoide ,pot provoca agitatie ,asociata cu un
comportament imprevizibil si agresiv.
 Impulsiunile obsessive sunt tendinta spre acte cu un continut agresiv,(auto sau
heteroagresiv)(aruncarea de la inaltime,mutilarea sau lovirea celor dragi,etc.) sexual
sau blesfemiator (injuraturi in biserica,etc.)
 Subiectul este constient de caracterul morbid al ,tulburarii,si face eforturi pentru a
ignora,si reprima obsesiile,prin acte mentale,sau comportamentale,pentru a se opune
acestora.
 Reprezinta un grup de psihoze,cu evolutie cronica,in care simptomul
principal,este,delirul sistematizat.
 Ele cuprind ,,Paranoia si Parafrenia,,In clasificarile internationale de
diagnostic,Paranoia,se confunda cu ,,Tulburarea deliranta,,
 Temele delirante,sunt:
 1.Tema de persecutie.Delirul de persecutie,este arhetipul,,paranoiei,,;acest tip de
delir,fiind cel mai frecvent intalnit.Pacientul traieste sentimentul de ostilitate din
partea altor persoane considerate a avea o atitudine nefavorabila,o tendinta
ostila,agresiva asupra subiectului.Masca sa psihologica,e suspiciunea.Convingerile
sunt extreme de stabile,si de obicei,cu trecerea timpului,creste elaborarea
lor.Persoanele implicate in sistemul de persecutie,pot fi din cadrul
rudelor,vecinilor,al doctorilor,al politiei,diplomati din govern,organizatii de
securitate,si altii.
 2.Varianta litigioasa a tematicii de persecutie
 3.Tema somatic
 4.Tema erotomana
 5.Tema megalomania de inventive
 6.Tema de gelozie
 7.Tema de relatie
 In perioada de stare,caracteristice sunt delirurile cu teme
multiple(persecutie,otravire,posesiune,influenta,transformare
sexual,referinta,mistic,bogatie,sau puteri fabuloase,vinovatie),si schimbatoare de la
o zi la alta.
 Pot exista trairi halucinatorii diverse si oscilante.Cele mai frecvente ,sunt cele
auditive,dar,sunt prezente si halucinatii vizuale foarte vii,halucinatii
haptice,kinestezice,si pseudohalucinatiile.
 Starea afectiva,este si ea oscilanta,intre
anxietate,euforie,extaz,iritabilitate,depresie,inhibitie comportamentala(pana la
stupor),si retragere sociala(pana la nonrespondenta si negativism),poate altera cu
stari de agitatie.
 Mai pot fi prezente,stari din seria depersonalizare – derealizare,transparent –
influenta(cu durata scurta),si chiar de tip confuz(cu denivelarea vigilitatii
constiente).
 Comportamentul este neadecvat,bizar,motivate delirant,cum ar fi comportament
inhibat,siderat,agitatie cu agresivitate,calatorii fara scop,uneori tentative suicidare,si
acte medico-legale.
 Reprezinta o psihoza,care s-ar plasa intr-o zona intermediara,intre schizofrenie,si
patologia dispozitiei afective.
 Pozitia intermediara in cadrul psihozelor,este sustinuta de aspectele clinice,adica,de
suprapunerea elementelor de schizofrenie,cu cele affective(depressive,maniacale,si
mixte),in acelasi episode de boala.
 Tabloul psihopatologic,contine,in proportii aproximativ egale,atat simptome de serie
schizofrena(de ex.halucinatii audutive,comentative,dezorganizare ideo-
verbala,si/sau comportamentala,sdr.de transparent-influenta,etc.),cat si simptome
dispozitionale(dispozitie depresiva,euforica,si/sau iritabila,mixta)
 Astfel,in conformitate cu eventualitatile ce pot rezulta din combinarea celor doua
entitati psihopatologice,vom avea:episoade schizo-depresive,schizo-
maniacale,schizo-hipomaniacale,etc.
 Episoadela schizo-afective,pot aparea,si in context izolat,in evolutia altor tulburari
psihotice,fiind astfel discutabila calitatea de entitate nosologica distincta.
 Sub eticheta generica a tulburarii dispozitiei afective,este reunit, un grup mai larg de
tulburari psihice,care au ca element clinic comun,modificarea cantitativa,in grade
variabile,a dispozitiei affective,in consecinta,fiind considerate stari hipertimice.
 Aceste modificari de dispozitie afectiva,de intensitate clinica,se poate realize,fie in
sensul aparitiei unor trairi calitativ negative,de tipul tristetii patologice,fie in sensul
cresterii dispozitiei affective,cu aparitia unor trairi de tip euphoric,sau de tip elatie.
 In ambele situatii ale dispozitiei affective,modificate,mentionate anterior,se poate
mixa intr-o proportie variabila,si iritabilitatea.
 Pe de alta parte,simptomele depresive,se pot manifesta simultan cu cele
maniacale;in aceasta situatie,vorbim de episoade de dispozitie afectiva
mixta,sau,mai scurt,episoade mixte,daca durata lor este de minim doua saptamani.In
unele cazuri,tabloul sclinic de depresie,poate alterna,in mod mai mult ,sau mai putin
rapid cu cel maniacal,si atunci vorbim de cicluri rapide(pentru aceasta este necesar
sa avem minim patru episoade de dispozitie afectiva modificate intr-un an de zile).
 Acestea pot alterna mai rapid,chiar in cadrul aceleasi zile,caz in care vorbim de
cicluri ultrarapide.
 MANAGEMENTUL PACIENTULUI CU AGITATIE IN BOLILE
PSIHOTICE

Conditiile de examinare si conduita personalului fata de bolnavul agitat

•Realizarea unei ambiante linistite fara zgomot;

•Inlaturarea personalului inutil;
•Indepartarea obiectelor contondente, taioase, vatamatoare;
•Comportament calm, intelegator;
•Nu trebuie acceptate propunerile de-a ascunde calitatea de medic si de-a aparea
in fata pacientului denigrat;
•Folosim mijloace de persuasiune de convingere cautand sa-i aratam bolnavului
ca actele sale sunt incorecte, ca el nu este vinovat de nimic, deoarece acest
comportament exprima o stare de boala, care se va agrava fara tratament. O astfel
de atitudine poate ameliora starea de agitatie;
•Tonul conversatiilor variaza de la un caz la altul: ferm in unele situatii, foarte
bland in altele;
•In cazurile cand mijloacele de persuasiune dau gres/ bolnav periculos, se recurge
la contentie manuala.
 TRANSPORTUL BOLNAVULUI AGITAT

•Pregatirea psihologica a pacientului;

•Va fi controlat sa nu detina obiecte care ar putea sa le foloseasca precum arme
impotriva sa sau a altora;
•Va fi insotit de mai multe persoane;
•Va fi sedat.

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI AGITAT

•Trebuie supravegheat in permanenta pentru a evita posibile acte heteroagresive

si autoagresive, epuizare si denutritie;
•Alimentatie bogata in calorii si vitamine;
•Se vor supraveghea semnele vitale, echilibrul hidroelectrolitic.
 INTREBARI IN FATA UNUI BOLNAV AGITAT

1. Circumstante de aparitie
1. Ingestie de alcool
2. Medicamente
3. Traumatism
4. Soc afectiv
5. Surmenaj
2. Antecedentele personale patologice ale pacientului cat si heredocolaterale sunt
importante
3. Cum a debutat boala – brusc sau progresiv?
4. Bolnavul este orientat temporo-spatial?
5. Are constiinta afectiunii sale?
6. Care au fost actele comportamentale care au atras atentia anturajului?
7. Cum doarme, cum mananca sau cum isi petrece timpul?
8. Care sunt modificarile dispozitiei afectivitatii (euforie, manie, anxietate,
negativism, opozitie)
9. Prezenta halucinatiilor
10. Idei delirante (de persecutie, de grandoare, de influenta)
 Comunicarea cu un bolnav agitat psiho-motor

 Stabilim o comunicare in ritmul propriu de accelerare si toleranta al

pacientului, dar mentinand o atmosfera de permisivitate cu limite in relatia
cu pacientul.
 Interviul va incerca sa stabileasca daca pacientul este la:
 Primul episod;
 Afectiune psihica veche;
 Afectiuni somatice ;
 Combinatii medicamntoase.