CICLICITATE ÎN ECONOMIE

•Introducere în teoria ciclurilor economice

•Ciclicitate și convergență
•Previziuni pe termen mediu și convergență
•Sincronizarea ciclurilor economice
•Convergență pe termen lung
1. Introducere în teoria
ciclurilor economice
 Ciclul economic se referă la mișcările
evoluționiste ale variabilelor economice, de
genul PIB, șomaj, productivitate,etc.
 Ciclul economic poate fi identificat din
condițiile economice generale, pentru că, în
principiu, acesta are 2 caracteristici de bază:
◦ Majoritatea sectoarelor macroeconomice (cu
mărimile caracteristice) evoluează în aceeași
direcție;
◦ Modificările și evoluțiile de un anumit tip sunt de
durată.
Prima descriere a ciclurilor economice apare în
1946 (Burns și Mitchell – Measuring Business
Cycles):
1. Ciclurile economice sunt fluctuații ale activității
economice agregate, nu ale unei singure
variabile;
2. Sunt formate din perioade de expansiune și
perioade de contracție;
3. Variabilele economice prezintă evoluții comune
– comportamentul lor este regulat și predictibil
pe parcursul unui ciclu economic;
4. Ciclul economic este recurent, dar nu periodic;
5. Ciclul economic este persistent.
 Cea mai cunoscută definiție a ciclurilor
economice este cea dată în 1999 de Stock
și Watson, având ca studiu de caz
economia SUA.
Un ciclu economic constă în expansiune care
are loc aproximativ în același timp în mai
multe activități economice, urmată de
recesiune generală, contracție și relansare
care duce la o nouă expansiune ca fază a
unui nou ciclu economic.
 Stock și Watson au descoperit că
majoritatea ciclurilor economice au durat
aproximativ 32 de trimestre,cel mai scurt
6 trimestre,iar cel mai lung ciclu
economic a durat 39 de trimestre.
 Ciclul economic reprezintă secvența dintre două
puncte de cotitură superioare sau inferioare.
 Punctul de cotitură superior – boom economic
sau supraîncălzire a economiei.
 O recesiune foarte severă este numită
depresiune.

 Robert LUCAS a sugerat trecerea la o abordare

microeconomică a ciclurilor economice.
 Pe plan internațional, majoritatea țărilor
industrializate se află într-o anumită fază a
unui ciclu economic aproximativ în același
timp.
 Evident, fiecare economie națională în
parte înregistrează mici fluctuații
individuale care nu se regăsesc și în cazul
celorlalte țări.
Analiza ciclurilor economice
 Teoria economică evidențiază 2 direcții de
analiză – descrierea șocurilor și
– modelarea răspunsului unei
economii la șocuri.
 Cele mai importante teorii legate de
ciclicitate în economie sunt cea clasică și
cea Keynesiană (pentru examen, de căutat
la ce se referă fiecare).
 O abordare des folosită este pe baza
cererii și ofertei agregate.
Ciclurile economice reale
 Teoria tradițională a ciclurilor economice
presupune că acestea evoluează lin în timp
și caută să explice deviațiile de la trend.

 Teoria ciclurilor economice reale

presupune că mare parte din evoluția unei
variabile este determinată de trend-ul său.
Ciclurile economice reale
 Teoria îți are originea în funcția Cobb-
Douglas, pe partea de progres tehnologic.
 Pe termen scurt, prețurile sunt flexibile,
asigurând neutralitatea banilor.
 Fluctuațiile variabilelor macroeconomice
ca output, ocupare, etc, sunt, de fapt,
răspunsurile optime la modificările
exogene ale economiei.
Ciclurile economice reale
 Fluctuațiile economice au ca sursă
principală de apariție șocurile de
productivitate.
 Teoria ciclurilor economice reale se
bazează pe modelul Robinson Crusoe,
fluctuațiile fiind similare.
 Șocurile nu sunt dezirabile, dar odată ce
apar, variațiile variabilelor economice
reprezintă răspunsul optim la ele.
Ciclurile economice reale
 Foarte multe critici la adresa teoriei
ciclurilor economice reale.

 Persistența serială în fluctuații

 Interrelaționările dintre sectoare.
 Comportamentul de consum și investițional.
 Prociclicitate vs. contraciclicitate a
productivității și salariului real.
 Mișcările comune ale prețurilor și output-
ului.