SPONDILITA ANCHILOZANTA

Conf Dr Gabriela Udrea

Spitalul Clinic Dr I Cantacuzino
2016
 -B, 28 ani

- durere lombara cu debut la varsta adolescentei.

- practicant de jogging si a atribuit discomfortul
lombar acestei activitati recreative.
- Durerea lombara a inceput la varsta de 18 ani si a
devenit progresiv mai suparatoare in ultimii 3 ani.
In ultimele luni a observat o durere in coloana
dorsala cu dificultati la respiratie.

-MF: contractura musculara paravertebrala

determinata de efortul fizic
administrat Ibuprofen 600 mg x 2/zi care a
ameliorat partial durerea.

Caz clinic
 Durerea lombara persista  medicul familie
Istoric reluat :
-Durerea lombara iradiaza in fese, il trezeste
noaptea din somn;
-Redoare matinala de 2 ore in coloana lombara
si dorsala care se amelioreaza cu exercitiul
fizic;
-Mersul sau ortostatismul nu agraveaza
durerea;
MF: Diclofenac 100 mg/zi
exercitii fizice de intarire pentru coloana.
Desi AINS a ameliorat durerea, dupa 2 sapt
pacientul a prezentat epigastralgii si a intrerupt
medicatia.
Rgf coloana lombara =N
Caz clinic I s-a recomandat ultrasunete, masaj ,
manipulare spinala care nu au ajutat
simptomele.
 Durere lombara de tip inflamator
criterii de diagnostic

• 1. Debut inainte de 40-45 de ani

• 2. Debutul insidios al durerii
• 3. Persista de cel putin 3 luni
• 4. Incepe in primele ore ale diminetii
• 5. Redoarea matinala se amelioreaza cu
miscarea

Dg + daca exista cel putin 4 din 5 criterii

ASAS Criteria (Sieper J Et al Ann Rheum Disease 2009;68:784-8)
Care din urmatoarele afectiuni vor fi incluse in diagnosticul
diferential al durerii lombare joase la un pacient tanar ?

• Injurie de parti moi, ex intindere musculara

• Hernie de disc
• Infectie
• Neoplazie
• Spondiloartrita
• Scolioza
• Toate
 SPONDILARTRITELE:
TRASATURI CLINICE

• Sacroiliita +/- spondilita

• Entesita (inflamatie os/tendon)
• Oligoartrita asimetrica a membrelor inferioare
• Uveita
• Absenta factorului reumatoid
• Asociere puternica cu markerul genetic , HLA B27
 SPONDILITA ANCHILOZANTA
EPIDEMIOLOGIE
Sex Barbatii mult mai afectati decat
femeile, raport 3:1

Debutul simptomelor ~80% dezvolta primele simptome <30

ani,
<5% debut > ani

Prevalenta 2‐5 / 1000 in UK

Incidenta ~7 / 100,000 persoane/an

Varsta medie la diagnostic 33

Intarzierea in diagnostic 10

Sieper, J et al. Ankylosing spondylitis: an overview. Ann Rheum Dis

2002;61(3):iii8–iii18
 ETIOPATOGENIE

• HLA- B27 – predispozitie genetica pentru SA.

• Subtipul genotipic HLA-B27 asociat puternic
cu spondilartritele si in special cu SA: HLA-
B*2705
• Homozigotii ptr HLA-B27 au un risc mai
mare de SA decat heterozigotii.
• SA este mult mai frecventa la persoanele cu
istoric familial de SA sau alta spondilartrita.
• SINOVITA + ENTESITA + CALCIFICARE
 PREVALENTA HLA B27

Populatia sau entitatea clinica HLA-B27 –prezent

Albi sanatosi 8%
Afro-americani sanatosi 4%
Spondilita anchilozanta (albi) 92%
Spondilita anchilozanta (afro-americani) 50%

Artrita reactiva 60-80%

Psoriazis asociat cu spondilita 60%

IBD asociata cu spondilita 60%

Uveita acuta anterioara izolata 50%
Spondilartrita nediferentiata 20-25%
 FACTORII DE MEDIU

• NU se dezvolta la oricare persoana HLA-B27 +

importanta factorilor de mediu.
• Soarecii transgenici HLA-B27 + boala similara
SpA: sacroiliita, entesita, artrita, leziuni cutanate si
unghiale,inflamatie oculara, cardiaca,
gastrointestinala si a tractului genitourinar. .
• Soarecii transgenici HLA-B27+ crescuti intr-un
mediu steril NU dezvolta boala. Odata introdusi
intr-un mediu obisnuit si expusi la bacteriile din
mediu  manifestarile clinice de SpA .
 MECANISME IMUNOLOGICE

• Modelul peptidului artritogen (bacterie enterica) prezentat de

moleculele HLA specifice.
• Multi pacienti cu SA au inflamatie GI subclinica si titruri
crescute de ac de tip IgA la Klebsiella.
• Bacteria invadeaza tractul GI al gazdei predispuse genetic 
inflamatie cronica si permeabilitate intestinala crescuta 
peptide artritogenice intra in circulatia sanguina.
• Afinitate a antigenelor bacteriene pentru entese. Stress-ul
biomecanic de la nivelul enteselor de la coloana sau picioare
poate explica predispozitia pentru entesele de la aceste
nivele.
• SpA - singurele afectiuni autoimune asociate mai frecvent cu
genele MHC de clasa I decat cu MHC clasa –II.
 iritatie a ochiului stang cu +roseata
intensa a ochiului +durere
+fotofobie.
oftalmolog uveita corticosteroid
local.
oftalmologul  trimitere catre
reumatolog

Caz clinic
• Reumatologul :
- fatigabilitate care s-a inrautatit in ultimii ani, insomnie
- inrautatirea durerii de spate dupa repausul prelungit
- mersul si activitatea fizica amelioreaza simptomele
- are un unchi care sufera de durere de spate din adolescenta si o
verisoara cu boala inflamatorie intestinala
- pacientul neaga istoric de psoriazis, diaree cronica, sange in
scaun sau boli cu transmitere sexuala .
• Examenul fizic :
- sensibiliate la palpare articulatiilor sacroiliace
- manevra FABERE – durere in articulatiile sacroiliace
- distanta occiput perete =0 cm
- expansiunea cutiei toracice =3 cm (normal >/= 5 cm) testul
Schober= 11 cm (normal > 15 cm)
- nr artic dureroase= 0, nr artic tumefiate=0
- sensibilitate la palparea insertiei tendonului lui Achile pe calcaneu
Cere analize si radiografii !!
MANIFESTARI CLINICE

Manifestari clinice
scheletale

Manifestari clinice
extra-scheletale

Examinarea fizica

Criterii de diagnostic
MANIFESTARI CLINICE SCHELETALE

Durere lombara cu
caracter inflamator

Entesopatii

Oligoartrita
 ENTESOPATII

• Jonctiunea costosternala
• Procesele spinoase
• Crestele iliace
• Marele trohanter
• Tuberozitatea ischiatica
• Tuberculi tibiali
• Calcanee
MANIFESTARI CLINICE
EXTRASCHELETALE

Oculare
Cardiace
Intestinale

Pulmonare
Neurologice

Renale
Osteoporoza secundara
 Manifestari clinice extrascheletale

Iridociclita
unilaterala Inflamatie intestinala
recurenta subclinica

Fibroza de
lobi sup. Nefropatie IgA
pulmonar Nefropatie AINS
Amiloidoza renala

Sindrom de coada de
Osteoporoza
cal
Fracturi spinale

Pericardita
Bloc AV
Insuficienta aortica
 EVALUAREA DE LABORATOR

• VSH ,CRP utile in evaluarea diagnostica dar au valoare

limitata ptr ca nu sunt crescute la toti pacientii;
• Anemia normocroma normocitara
• HLA-B27 este pozitiv la 8% din populatia alba
la > 90% din pacientii cu SA.
• In prezenta simptomelor sugestive de SA :
- HLA-B27 pozitiv - inalt sugestiv pentru SA.
- HLA-B27 negativ - nu exclude SA.
• HLA-B27 pozitiv la un pacient tanar cu durere lombara de
tip inflamator confirma diagnosticul.
• HLA-B27 pozitiv la un pacient varstnic cu durere de spate si
stenoza spinala nu are valoare diagnostica.
 DIAGNOSTIC:
CRITERIILE
•Criteriul clinic: MODIFICATE NEW YORK (1984)
–Durere lombara joasa > 3 luni, ameliorata de exercitiu,
neameliorata de repaus
–Limitarea mobilitatii coloanei lombare in plan sagital si frontal
–Limitarea expansiunea cutiei toracice in raport cu valorile
normale pentru varsta si sex
•Criteriul radiologic:
–Sacroiliita grad 2 bilateral sau grad 3 – 4 unilateral
•Grading:
– SA definita daca este prezent criteriul radiologic + cel putin
un criteriu clinic
– SA probabila daca:
– Trei criterii clinice
– Criteriul radiologic prezent , fara semne si simptome
 STADIALIZAREA RADIOLOGICA
A SACROILIITEI

Gradul 0: normal
Gradul I: stergerea marginilor
articulare – suspiciune
Gradul II: scleroza minima cu
unele eroziuni
Gradul III: scleroza definita pe
ambele versante ale articulatiilor,
eroziuni severe cu largirea
spatiului articular cu sau fara
anchiloza
Gradul IV: anchiloza completa
Rx profil: eroziuni anterioare Rx profil : Squaring vertebral
colturi corpi vertebrali T12 = L3 si L4, sindesmofite
leziunea Romanus
anterioare
Osificare interspinoasa. Rgf
fata: sindesmofite laterale T12-
L2si osificarea lig interspinos Rgf profil:sindesmofite
de la T12- L4. anterioare coloana cervicala
 Calcificare discala L2-L3 si L3-
L4 + sindesmofite anterioare
Coloana de bambus. Fuziune L2-L4
completa a corpilor vertebrali
Radiografie bazin incidenta AP. Sacroiliita bilaterala stadiul
IV. La nivelul articulatiei coxofemurale drepte se observa
pensarea uniforma a spatiului articular, eroziuni, scleroza
subcondrala acetabulara si osteofite marginale.
Criteriile de clasificare ASAS pentru SpA
 TC SACROILIACE

Sectiune axiala si coronala : scleroza subcondrala si

eroziuni marginale bilaterale pe versantul iliac
Montadon C. Sacroiilitis: imaging evaluation.
Radiol Bras vol.40 no.1 São Paulo . 2007
Rezultate:
Anemie usoara
normocitara,
VSH= 32,
CRP =1.8,
HLA-B27 positiv,
Rx pulmonar
Rx sacroiliace: sacroiliita
bilaterala gradul 2
Stabileste dg de
spondilita anchilozanta
forma axiala
 Evolutie catre….

• - anchiloza spinala completa

• - osteoporoza indusa de imobilitate

• - protezare articulara  anchiloze articulare

 PROGNOSTIC

Afectarea soldurilor si prezenta oricaruia din urmatorii 3

factori in primii 2 ani de la debut sunt predicitivi ptr boala
severa: (Sp 97.5% Sb50%):
- VSH >30 mm;
- Lipsa de raspuns la AINS;
- Limitarea mobilitatii coloanei lombare, dactilita,
- Oligoartrita sau debutul ≤ 16 ani.
Absenta oricaror aceste semne in primii 2 ani de la debut
prezice o boala usoara (Sb=92.5% Sp= 78%).
 TRATAMENTUL
SPONDILITEI ANCHILOZANTE

• Obiectivul principal : conservarea QoL pe termen

scurt si lung prin:
- controlul simptomelor si al inflamatiei;
- prevenirea deteriorarilor structurale progresive
- conservarea/normalizarea participarii sociale si
functionale
 Management of active axial
Spondyloarthritis

Ward et al. American College of Rheumatology/Spondylitis Association of America/Spondyloarthritis Research

and Treatment Network 2015 Recommendations for the Treatment of Ankylosing Spondylitis and
Nonradiographic Axial Spondyloarthritis. ARTHRITIS & RHEUMATOLOGY DOI 10.1002/ART.39298 VC 2015,
AMERICAN COLLEGE OF RHEUMATOLOGY
 A.TRATAMENTUL SA ACTIVA

A1. Tratamentul farmacologic:

• AINS in tratament continuu;
• TNF α blocanti : NU se recomanda un blocant
particular cu exceptia celor cu BII sau irita
recurenta;
• Daca exista o lipsa de raspuns la primul TNF α
blocant se inlocuieste cu un altul;
• Nu se recomanda glucocorticoizii sistemic!
 A.TRATAMENTUL SA ACTIVA

• Sacroiliita activa izolata in ciuda tratamentului

cu AINS glucocorticoid intra-articular;
• Boala axiala + entesita activa in ciuda
tratamentului cu AINS injectie la nivelul
enteselor cu corticoid ;
CI: injectiile peritendinoase ale tendoanelor
Achiles, patelar si cvadriceps trebuie evitate;
• Boala stabila axiala + artrita periferica activa
in ciuda tratamentului AINS  injectie intra-
articulara cu corticosteroid;
• Kinetoterapie
B. TRATAMENTUL SA – BOALA STABILA

• AINS la cerere;
• SA care primeste TNF α blocant si AINS -
poate primi numai TNF α blocant ;
• SA care primeste TNF α blocant +
SAARDs - poate primi numai TNF α
blocant;
• Terapie fizicala
 Agenti Anti-TNF

• Etanercept:50 mg sc/sapt
• Adalimumab: 40 mg sc la 2 sapt
• Infliximab: 5 mg/kg IV in sapt 0, 2, si 6 si apoi la fiecare 8
sapt
• Certolizumab pegol: 200 mg sc la 2 sapt sau 400 mg la 4
sapt
• Golimumab: 50 mg sc/4 sapt
 MONITORIZAREA BOLII

• BASDAI
• BASFI
• ASDAS
• BAS-G
• HAQ-S
• AS-QoL
SCORUL ASDAS
Pacientul :indometacin 75 mg
oral x2/zi  ameliorare partiala
a simptomelor 2 lunipirozis 
celecoxib 200 mg x 2/zi –
durerea si redoarea persista
adalimumab 40 mg sc la 2 sapt
 3 sapt ameliorare dramatica a
simptomatologiei.