Sunteți pe pagina 1din 24

TEORIA REFACERII

PLANUL CURSULUI

1. Definiţie
2. Principiile refacerii
3. Fazele refacerii post-efort
4. Taxonomia refacerii
5. Mecanismul refacerii
1. DEFINITIE – REFACEREA
 Forma a pregătirii energetice a
organismului, sărăcit de resurse, in urma
prestatiei unui efort. Conform Drăgan, I.,
(2002),
 Ansamblul de mijloace (naturale şi artificiale,
de natură internă/externă), care aplicate
raţional, au ca scop restabilirea stării de
echilibru a mediului intern şi a parametrilor
funcţionali, la nivelul anterior efortului
(homeostazia) şi chiar depăşirea acestui prag
(supracompensaţia).
REFACEREA - SENSURI

 a face din nou:


 a se aduce la starea iniţială;

SINONIME
 Dezobosire

 Regenerare

 Reechilibrare

 Reconditionare
2. PRINCIPIILE REFACERII

1. Proces care se adresează sportivilor


sănătoşi, care au prestat un efort psiho-
fizic solicitant, ce a afectat unii parametrii
funcţionali sau biochimici.
2. PRINCIPIILE REFACERII

2. Refacerea este parte


integrantă, componentă
esenţială a procesului de
antrenament.
PRINCIPIILE REFACERII

3. Proces natural, care se declanşează


spontan, imediat după încetarea sau
reducerea parametrilor efortului.
PRINCIPIILE REFACERII

4. Refacerea sistemelor şi aparatelor


solicitate în efortul sportiv se realizează
într-o anume succesiune, ordine:
1. Parametri neuro-vegetativi (FC, FR, TA)
2. Parametri metabolici (glicogenul)
3. Sistemele enzimatice, de oxidoreducere şi
sistemele neuro-hormonale
4. Sistemul nervos central
PRINCIPIILE REFACERII
5. Refacerea are un caracter
individualizat.
• Experienţa sportivului
• Vârsta sportivului
• Genul (masculin mai repede)
• Specificul solicitării (mai lent după efort de
rezistenţă)
• Natura macronutrienţilor
• Proteinele se refac în 12-24 ore;
• Lipidele se refac după 24 ore;

• Glicogenul se reface după 5-24 ore /post efort


anaerob
• Glicogenul se reface după 10-48 ore /post efort aerob
PRINCIPIILE REFACERII

6. Refacerea naturală se completează cu


refacerea dirijată.
FAZA I

REFACEREA RAPIDĂ
durată 20-30 de minute
refacerea parametrilor funcţionali vitali (FC, FR, TA,
temperatura corporală, concentraţia hormonilor de
efort)
 începe reîncărcarea depozitelor energetice musculare
(ATP, CP)
începe neutralizarea reziduu de efort (acid lactic
convertit în glicogen (muscular+hepatic)
accelerata cu: exerciţii fizice dinamice uşoare
(aerobe) /5-10 minute
FAZA 2
REFACEREA INTERMEDIARĂ
 durata .. 1,5 – 2 ore post efort
 reechilibrarea hidro-electrolitică
 încărcarea cu glicogen (insulina mai multă)
- hidratare
- aport electrolitic APA+SUC DE FRUCTE
- glucide (băuturi)
FAZA 3
REFACEREA LUNGĂ
20 de ore post-efort,
completarea depozitelor de glicogen din glucide
complexe
reparaţii musculare (membrana, miofilamente

eliminarea toxinelor,

- aport de glucide lente (pâine, paste, legume)


- aport de proteine - alimentaţia
- alte mijloace de R.
FAZELE REFACERII POST-EFORT
Viteza de refacere a rezervelor energetice
Proce s ul Timp de re face re
Minim Maxim
Refacerea fosfagenelor (ATP şi 2 min 5 min
CP)
Rambursarea datoriei de oxigen 3 min 5 min
alactacide
după efort continuu
Resinteza glicogenului muscular 10 ore 46 ore
după efort cu intervale
5 ore 24 ore
Resinteza rezervelor de glicogen necunoscut
hepatic 12 24 ore
refacere activă
Eliminarea acidului lactic din 30 min 1 oră
sânge şi din muşchi refacere pasivă
1 oră 2 ore
Rambursarea datoriei de oxigen 30 min 1 oră
lactacide
Restabilirea rezervelor de oxigen 10-15 sec. 1 min
REFACERE FOSFAGENE
Repetare Distanta Pauza Pauza
repetare serie
(Pr) (Ps)
Seria Alerg.viteza 30 m 2 min
1 Alerg.viteza 30 m 2 min
Alerg.viteza 30 m
5 minute
Total volum 90 m
Seria Alerg.viteza 30 m 2 min
2 Alerg.viteza 30 m 2 min
Alerg.viteza 30 m
5 minute
Total volum 90 m
Seria
3 Alerg.viteza 30 m 2 min
Alerg.viteza 30 m 2 min
Alerg.viteza 30 m
5 minute
Total volum 90m
Total volum alergare de viteza 270 m
4.TAXONOMIA
R - ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE REALIZARE

 Refacerea spontană sau naturală

 Refacerea dirijată completează şi accelerează


refacerea naturală, fiind necesară în condiţiile
unei prestaţii sportive de mare intensitate şi
pauze insuficiente între eforturi.
R - ÎN FUNCŢIE DE MOMENTUL ÎN CARE SE APLICĂ
MIJLOACELE DE REFACERE

 Intra-efort

 Post-efort
R - ÎN FUNCŢIE DE STRUCTURA ŞI DURATA
PERIOADELOR DE PREGĂTIRE

 zilnică (după fiecare lecţie de antrenament);


 săptămânală (după un microciclu);

 de etapă (mezociclu);

 după o perioadă competiţională (în biciclu de


pregătire);
 anuală (după un ciclu anual);

 după un ciclu olimpic (după 4 ani de pregătire


sportivă).
R - ÎN FUNCŢIE DE INFLUENŢELE INDUSE

 sistemul neuro-muscular;

 sistemul neuro-psihic;

 sistemul endocrino-metabolic;

 sistemul cardio-respirator.
R - ÎN FUNCŢIE DE APARTENENŢA MIJLOACELOR

 balneo-fizio-hidro-kineto-terapeutice;

 psiho-terapice;

 dietetice;

 farmacologice;

 odihna pasivă şi activă


R – ÎN FUNCŢIE DE MIJLOCELE PEDAGOGICE
 Individualizarea pregătirii.
 Periodizarea optimă a antrenamentelor.
 Diversificarea condiţiilor şi posibilităţilor de organizare a
pregătirii.
 Stabilirea ciclurilor specifice refacerii.
 Ritmul diurn - nocturn şi relaţia lui cu antrenamentele zilnice
 Organizarea raţională a regimului de viaţă
 Respectarea încheierii antrenamentului.
 Succesiunea raţională a exerciţiilor din antrenament.
 Asigurarea unei ambianţe afective optime.
 Cunoaşterea relaţiei volum - intensitate în diferitele exerciţii
aplicate pe parcursul unui antrenament sau ciclu de
antrenamente.
5. MECANISMUL REFACERII
TEORIA LUI FOLBORT
MECANISMUL REFACERII
Teoria supracompensării
REFACEREA - CONCLUZII
 Proces planificat în pregătirea sportivă.

 Proces adresat sportivilor sănătoşi.

 Constituit din 3 faze.

 Proces natural completat de mijloace dirijate.

 Corelat cu efortul conduce la spracompensare.

S-ar putea să vă placă și