Sunteți pe pagina 1din 15

Milling &Fishing

Bucharest - 30th of October, 2013


Accidente tehnice 01.01.2013 - 18.10.2013
Nr. de ore lucrate Cost Nr. de sonde
Asset Nr. de accidente
pt rezolvare [Ron] suspendate

1 1 32 20.160 0
2 0 0 0 0
3 13 1319,5 831.285 3
4 2 157 98.910 1
5 9 624 393.120 3
6 8 1456 917.280 0
7 1 56 35.280 0
8 1 0 0 1
9 2 112 70.560 0
HWO 9 1075 1.558.750 1
Total 46 4831,5 3.925.345 9

Nr. de sonde
Asset Cauze/Status
suspendate

Coloana defecta, memoriu tehnic de abandonare (Sondele 823 Vata,


3 3
2011 Badesti si 2986).
4 1 Asteapta instalatie TW40 (Sonda 2060).
Cimentare cu packer,nu s-a putut dezarma packerul (1981 Preajba).
Garnitura de tubing prinsa in ciment (1623 Preajba), se va face
5 3
program de instrumentatii.
Coloana defecta, memoriu tehnic de abandonare (1188 Glavacioc).
Prinderea garniturii de tubing, propusa pentru abandonare (460
8 1
Moinesti).
HWO 1 Asteapta pentru side truck (Sonda 3589 Valcele).

Operating Department
Accidente tehnice - Cauze
Proprietarul sculelor
Nr. de
Cauze Operatiaa
accidente WO WTF DOSCO IOT DOSCO
Freze ramase in sonda (rupere cep, desurubari) 9 Frezare 2 4 3

Burlane si freze inelare ramase in sonda in timpul operatiilor 8 Frezare 6 1 1

Ruperea prajinilor grele 6 Frezare 6


Ruperea prajinilor, garniturii de tubing sau a reductiilor 4 Frezare 4
2 Frezare, 1 Cimentare,
Prinderea in sonda a garniturii de prajini sau de tubing 4 4
1Spalare
Scaparea in sonda a garniturii 4 Mars/Introducere pompa 4
Packer defect 2 Cimentare 2
Smulgerea din filet a tevile de spalare de 1.315”/1.66” 3 Spalare 3
Ruperea gealelor 1 Frezare 1
Operatii de cimentare fara aditivi 1 Cimenatre 1
Armarea retinatorului de ciment deasupra adancimii
2 Cimentare 2
planificate
Prinderea in sonda a sablonului 1 Sablonare coloana 1
Introducere model cu
Desurubarea modelului cu plumb in timpul operatiei 1 1
plumb
Total 46 27 8 5 6

Proprietar scule Numar de accidente

WO 27

WTF 8
DOSCO 5
IOT DOSCO 6
Operating Department
Accidente tehnice 2012 vs. 2013

Numarul de accidente tehnice


2012 2013*
78 46

Media numarului de accidente tehnice/luna

2012 2013
6,5 4,8

Numarul de accidente tehnice/luna


Ianuarie 4
Februarie 2
Martie 2
Aprilie 5
Mai 4
Iunie 10
Iulie 6
August 5
Septembrie 5
Octombrie* 3
Operating Department *Pana la 18.10.2013
Operatii sand control repetate 01.01.2013 - 18.10.2013
Asset Sonda Comentarii
Proba etansare - circula, retras 2 buc manevre armare fara rezultat,
2 2076 Bradesti extras la zi iesit packer plin cu parafina.
Ansamblul se opreste deasupra interval perforat ( 1292 m ), s-a extras la zi pentru resablonare
Gasit pod de nisip, extras echipament, spalat, introdus ansamblu,
1621 Otesti
efectuat operatia de impachetare.
2906 Cocu Timp foarte mare la acumularea stocului de apa
3
1229 Otesti Coloana sparta
1647 Otesti Filtru de productie deteriorat la trecerea ansamblului prin perforaturi
795 Sapata Comunica intre coloane
Gasit pod de nisip, extras echipament, spalat, introdus ansamblu,
1580 Preajba
efectuat operatia de impachetare
Armat packer HOVA, executat proba de receptivitate pana la 90 atm
5
307 Bis Glavacioc cu debite variabile 250 – 450 l/min nu primeste. S-a luat decizia sa nu se treaca direct la impachetare, s-a extras ansamblu pentru tratament acid.
Repetat operatia de impachetare.
1631 Preajba Sud Gasit pod nisip
6 672 Bana Oprit ansamblu cu 28 m mai sus fata de pozitia din proiect
La armare packer se obtine circulatie si la bila primara si la cea
661 Oprisenesti secundara; s-a extras scula de operare, gasit o bucata tbg flexibil
( 20 cm ) pe inerior tubing.
La armare packer scapat sistem pozitionare packer ( trei piulite legate cu o sfoara ) la put; extras scula operare, verificat interior ansamblu operare,
1488 Independenta
introdus scula operare, executat operatie impachetare.
La armare se obtine circulatie; extras scula operare; gasit tubing
1493 Independenta
neetans, inlocuit tubing, efectuat operatia
La armare packerul aluneca pe coloana, s-a inlocuit si s-a efectuat
1324 Independenta
operatia. La extragere bacurile erau uzate ( duritate slaba a bacurilor)
Gasit cai circulatie obturate la ciculatie inaintea armarii; s-a extras
1407 Independenta
ansamblu, gasit bila d=36 mm in interior scula operare, introdus ansamblu nou, efectuat operatie impachetare
Echipa in stand By 5 zile: nu se obtine pod nisip corespunzator
9
1491 Independenta ( innisipari repetate ) se fixeaza in final un dop de coloana, se introduce ansamblu de impachetare, se efectueaza operatia, la circulatie inversa nu
se mai deplaseaza scula de operare in packer
Ansamblu de impachetare nu trece de 578 m, extras echipament,
182 Colelia
introdus gama de freze, introdus ansamblu, efectuat operatia de impachetare.
Armat packer Hova, probat, injectie nisip pana la 90 atm, la
1351 Stoenesti impachetare nu creste mai mult de 60 atm, incercat manevra scula de operare pentru circulatie inversa fara rezultat. Dupa manevre repetate
extras ansamblu rupt de la racordul de siguranta
Armat packer Baker cu introducere bila primara si secundara ora
692 Oprisenesti 8 in data 24 .05, Incercat rotire scula operare pentru degajare din packer si circulatie pentru extragere bila secundara, far rezutat cu personalul
formatiei, solicitat inst frezare, sosit in dat de 25.05 ora 16, extras bila secundara, efectuat operatia de impachetare
399 Independenta Gasit pod nisip
1483 Independenta Gasit pod nisip, spalare si reintroducere

Operating Department
Operatii de frezare
Operare Evaluarea situatiei.
corespunzatoare
Alegerea corecta a
tipului de freza.

Cooperare si comunicare intre Rezultate


toate partile implicate.
bune
Alegerea corespunzatoare a
BHA.

Alegeti tipul corect de fluid.

Milling
fluid
Alegerea corespunzatoare
a instalatiei.
Respectati regula:
Respectati Se vor utiliza numai scule
HSSE. si echipamente inspectate
si certificate.

6
Recomandari in ceea ce priveste apasarea si turatia pentru
frezare.

► Ca regula generala, cele mai bune rezultate la frezare se obtin incepand de la o turatie
minima de 100 rpm .

► Niciodata nu se va incepe frezarea cu freza pe capul de operatie.

► Pentru obtinerea unei viteze de frezare cat mai mari greutatea pe freza se va mentine cat
mai constanta.

► Urma (amprenta) lasata de capul de operatie pe fata frezei va oferi informatii importante
asupra modulul cum a lucrat freza si eficienta operatiei.
Factori ce influenteaza viteza de frezare.

► Viteza de frezare este influentata de mai multi factori in care se include si tipul si
“stabilitatea” capului de operatie, greutatea lasata pe freza, viteza de rotatie si duritatea
cimentului in care este incastrat materialul ce se frezeaza.

► In general, daca ceea ce trebuie frezat este incastrat in ciment frezarea se poate face cu
turatii mari si valoare ridicata a apasarii avand ca rezultat obtinerea unor viteze mari de
frezare.

► Daca materialul tubular ce trebuie frezat este extrem de corodat sau prezinta chiar
“gauri” pe freza nu se va lasa greutate mare iar viteza de rotatie trebuie sa fie “relativ-
inalta”. Acest fapt va preveni ruperea, spargerea, craparea sau aschierea materialului
tubular ce trebuie frezat.
Stabilizarea frezei.

► Daca unei freze i se permite sa se “balabaneasca” in timpul lucrului aceasta nu va avea


randamentul scontat.

► Trebuie sa se foloseasca un numar suficient de prajini grele si stabilizatori pentru a se


permite frezei sa lucreze normal si eficient. Ca un minim necesar, de obicel se monteaza
un stabilizator dupa prima bucata de prajina grea de deasupra frezei.

► Diametrul stabilizatorului nu trebuie sa depaseasca diametrul lamelor taietoare ale


frezei.
Reguli generale pentru utilizarea frezelor frontale.

► Cand se frezeaza resturi metalice neincastrate (mobile) operatiunea poate fi


imbunatatita deseori “trantind” freza in mod frecvent cu scopul de a sparge (concasa)
bucata/bucatile metalice si a le tine presate pentru a putea fi frezate mai usor.
► Nu se va permite ca aschii metalice, rezultate din frezare, sa se “instaleze” intre freza si
peretete gaurii si sa ramana acolo. Acestea se vor “impinge” in jos manevrând freza
energic. O crestere a torsiunii este o indicatie cat se poate de sigur ca o aschie sau mai
multe sunt pozitonate in spatele frezei.
► Niciodata nu se va mentine freza sa lucreze timp indelungat pe capul de operatie
deoarece pe fata frezei va apare o “amprenta” adanca a acestuia, creand o uzura
excesiva a frezei. Freza se va ridica de pe capul de operatie din timp in timp si se va
lasa pe cap, cu rotatie. Aceasta va conduce la formarea unui nou “locas de lucru” al
frezei pe capul de operatie, ceea ce va “distribui” uzura frezei mai uniform.
► Freza frontala trebuie sa aiba diametrul exterior mai mic cu cca. 3 mm decat interiorul
burlanului sau al gaurii de sonda.
Recomandari pentru frezarea bucatilor de metal “libere”
(necimentate) in gaura de sonda netubata.
► Se va folosi o freza frontala cu un diametru nominal mai mic cu 3-6 mm decat diametrul
gaurii de sonda.
► Se vor folosi prajini grele care sa asigure suficienta apasare pe sapa.
► Se va folosi un cos recuperator (junk basket), plasat direct deasupra frezei, cu “gatul”
destul de rezistent, pentru a suporta socurile rezultate din “trantirea” frezei pe talpa. De
obicei, cosurile recuperatoare folosite cu drill collare de 4 3/4 in si mai mici nu sunt
rezistente pentru acest fel de operatii.
► Eficienta frezarii poate fi imbunatatita prin “lovirea” cu freza pe restul metalic ce trebuie
frezat. Pentru aceasta manevra se va proceda dupa cum urmeaza:
-se determina punctul “zero” sau “neutru”. Se face un semn pe tija de antrenare la
nivelul patratilor.
-se ridica tija cu cca. 1,2-1,8 m( 1,8 m la sondele de mica adancime si 1,2 m la
sondele adânci).
-se lasa garitura sa “cada” si se pune frana brusc, oprindu-se garitura din cadere
libera
► Restul metalic ce trebuie frezat se loveste de 3 - 4 ori schimbând pozitia frezei cu câte
un sfert de tura la fiecare manevra.
Recomandari pentru frezarea bucatilor de metal “libere”
(necimentate) in interiorul coloanei.

Se opereaza ca si in gaura netubata cu exceptia:

► Se monteaza un stabilizator direct deasupra frezei cu diametrul lamelor egal cu


diametrul frezei.

► “Lovirea” resturilor metalice ce trebuie frezate se va face mai putin sever decat in gaura
netubata.

► Diametrul frezei va fi la aceeasi cota ca a sablonului cu care s-au controlat burlanele


Eliminarea spanului rezultat de la frezare.

Dupa conditionarea fluidului in scopul de a se obtine o viteza ascensionala optima si o


capacitate de transport cat mai ridicata, prin respectarea urmatoarelor recomandari se va
optimiza separarea spanului din fluidul de frezare:
► Toate componentele din garnitura de prajini trebuie sa aiba diametrul interior prevazut
in standarde.
► La frezari minore, in cazul cand nu se pot obtine viteze ascensionale recomandate in
spatiul inelar, in garnitura se vor monta cosuri recuperatoare de achii (junk baskets).
► In cazul cand spanul nu poate fi eliminat in totalitate, periodic, se va introduce magnetul
sau recuperatoare hidraulice pentru indepartarea acestuia.
► O alta metoda pentru eliminarea spanului din gaura de sonda consta in efectuarea unei
circulatii inverse numai cu garnitura de prajini fara sa fie obturat cepul prajinii
inferioare.
► Cand se frezeaza material tubular ca: liner, burlane , etc., spanul se poate depune in
inteniorul “tevii” care se frezeaza. Cand eliminarea spanului nu este optima, in mod
particular cand se executa o operatie de frezare de lunga durata si de volum mare, o
practica buna este aceea de a se spala si interiorul tevii care se frezeaza cu o freza
frontala sau cu circulatie inversa.
Cum se evalueaza spanul

► Spanul ideal este de grosime aprox. 0,8 mm si lung de cca. 75 mm.

► Cand spanul separat de sita vibratoare are aspect de “fir de par” si viteza de frezare
este mica, trebuie marita apasarea pe freza.

► Aparitia de span ca “solzul de peste” indica faptul ca viteza de frezare poate fi marita
prin reducerea greutatii pe freza si marirea turatiei mesei rotary.

► La frezarea materialului tubular din otel de grad superior (de ex. P 110), spanul este
mult mai fin decat la oteluri inferioare si acest lucru este normal.
Thank you!