Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Lector dr. SANDRINA MINDU
CANDIDAT:
Educatoare NEAGU (ANGHEL) IULIANA
Grădiniţa Slobozia-Conachi,
Galaţi
ARGUMENT
CAPITOLUL I. Creativitatea – delimitări conceptuale
1.1. Definirea creativităţii
1.2. Factorii creativităţii
1.3. Importanţa dezvoltării potenţialului creativ
Pretest 15 10 16 9 13 12
posttest 8 17 10 15 8 17
dezvoltarea abilităţilor de comunicare deoarece dacă într-o grupă de 25 de
preșcolari şansa unui copil de a emite un mesaj direct este mică, în perechi sau
într-un grup de patru sau şase, aceasta este foarte mare;
creşterea gradului de implicare în activitate deoarece având abilităţi diferite, fiecare
copil poate participa la realizarea sarcinii prin ceva specific lui
creşterea responsabilităţii copiilor faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup
deoarece copiii conştientizează că de reuşita proprie depinde realizarea sarcinii şi
reuşita grupului
creşterea eficienţei învăţării deoarece se găsesc mai multe idei pentru soluţionarea
problemei decât dacă s-ar lucra individual;
dezvoltarea abilităţilor de cooperare deoarece copiii învaţă cum să stimuleze sau
să sancţioneze membrii grupului pentru a-i determina să se implice;
dezvoltarea identităţii personale deoarece prin autoevaluare şi comparare cu
ceilalţi, copiii conştientizează propria identitate şi o consolidează;
schimbarea atitudinii faţă de mediul educaţional şcolar deoarece copiii nu-l mai
percep pe educator ca pe o autoritate, ci ca pe un prieten care le organizează
învăţarea şi le oferă sprijin la nevoie, iar climatul grupei devine plăcut deoarece
dispar mulţi factori de stres.
•evidenţierea unor caracteristici specifice ale creativităţii ale
preşcolarilor, vizând trăsăturile de personalitate pe care le deţin;
•prezentarea celor mai adecvate metode şi procedee de stimulare a
creativităţii utilizate pentru a optimiza organizarea activităţilor integrate
din grădiniţă;
•realizarea unor produse cu un grad ridicat de originalitate prin
stimularea gradată a creativităţii în cadrul programului „Eu simt, eu
creez, eu exprim”;
•un model de analiză corelativă între metode şi procedee de stimulare a
creativităţii utilizate pentru a optimiza organizarea activităţilor integrate
din grădiniţă şi nivelul de dezvoltare a creativităţii preşcolarilor
•alegeţi o parte dintre teme în colaborare cu grupa, astfel încât
acestea să fie de interes pentru ei, discutarea lor fiind de asemenea
utilă în rezolvarea unor probleme comune;
•nu împărţiţi sarcinile de lucru pe considerente care ţin de
disciplină, elocvenţă sau potrivire cu "personajul". Încercaţi să-i
lăsaţi pe copii să-şi aleagă ei înşişi sarcina care le pune în valoare
potenţialul creativ;
•este posibil ca unii să îşi ia rolul foarte în serios, "ambalându-se" în
discuţii. Acesta este un lucru pozitiv si nu este indicat să întrerupeţi
prea repede discuţia; s-ar putea să apară nişte idei interesante şi,
mai ales, originale
Acţiunile întreprinse în cadrul acestui demers au validat ipoteza
formulată la începutul cercetării –– organizarea activităţilor integrate
din grădiniţă sub forma unor programe de stimulare a creativităţii în
cadrul procesului instructiv- educativ conduce la obţinerea unor
produse cu un grad ridicat de creativitate – şi au reliefat următoarele
aspecte:
nu există copil dezvoltat normal din punct de vedere intelectual care
să nu fie înzestrat cu o capacitate de creaţie, mai mare sau mai mică;
copilul este plin de fantezie; el nu are bariere, în schimb nu deţine
suficiente mijloace pentru a-şi exterioriza trăirile. Aceste mijloace
trebuie perfecţionate, îmbogăţite de cadrul didactic care nu trebuie să
lase potenţialul creator al copiilor să evolueze la întâmplare;
cadrul didactic este principalul personaj din viaţa copilului capabil de
a trasa jaloanele potenţialului creativ