Sunteți pe pagina 1din 37

Reabilitarea bolnavilor cu boli

cardio-vasculare
Obiective:
• De ce e nevoie de recuperare la bolnavii
cardiaci?
• În ce boli cardiovasculare se aplică
tehnici de recuperare?
• Care sunt rezultatele recuperării?
Definiție
• Recuperarea cardio-vasculară (RCV) este
un program comprehensiv individualizat
care folosește o serie de principii ale
medicinii de recuperare cu scopul de a
menține, restabili sau a crește capacitatea
fizică, psihică, socială și emoțională la un
bolnav cu o boală cardiovasculară
cunoscută.
Care sunt scopurile RCV =
• schimbarea evoluției naturale a boli
• scade mortalitatea și morbiditatea
• crește capacitatea funcțională
• limitează/anulează procesele patologice care
provoacă boală C-V
• RCV = profilaxie primară+profilaxie secundară
• Profilaxia secundară = baza RCV

• Fitnessul fizic=capacitatea de a efectua activități


fizice eficiente, cu un consum minim de energie și
cu o solicitare minimă a sistemelor implicate în
realizarea activităților fizice=condiția fizică

• Fitnessul cardiac=nivelul de funcționare al


aparatului CV
Componentele RCV
Modificarea
factorilor de
risc

RECUPERA Consiliere
Kinetoterapie
RE vocațională/
+ alte
CARDIO- inserție
proceduri de
VASCULAR psihosocială
fizioterapie
Ă

Urmărire
medicală/
+/- urgențe
Efectele benefice ale exercițiilor pot fi
explicate prin mai multe mecanisme:
1.Efect anti-aterogen: sub activitate crește
diametrul lumenului coronarian și scade
progresia arteriosclerozei.

2. Efect antitrombotic: exercițiile reduc


nivelul de fibrinogen plasmatic, crește
nivelul activator tisular al plasminogenului.
3. Efect pe endoteliu: exercițiile aerobice
îmbunătățesc funcția endotelială.
4. Efect pe sistemul vegetativ: la cei cu IC
cronică și IM s-a observat o activitate
mai mare a sistemului vegetativ
simpatic.
5. Efect antiischemic: creșterea capacității
metabolice și performanța mecanică a
miocardului.
6. Efect antiaritmic: există un risc crescut de fibrilație
ventriculară la exerciții fizice intense la pacienții cu BCV.
Bărbații activi fizic cu boală CV au rate mai mici de moarte
subită faţă de omologii sedentari

7. Efect pe TA: în studii s-a arătat o reducere medie de 10 mm


Hg a tensiunii arteriale sistolice și 7,5 mm Hg a tensiunii
arteriale diastolice

8. Efect pe glicoreglare: exercițiile prezintă efectul benefic prin


diminuarea producerii de glucoză la nivel hepatic și
îmbunătățirea utilizării glucozei de mușchii scheletici prin
creșterea sensibilității la insulină.

9. Efect pe metabolismul lipidic: exercițiile regulate duc la


reducerea 6,3% a colesterolului total, 10,1% în LDL și o
creștere de 5% a HDL.
• Ergometria este
determinată de factori
fizici – forța, puterea și
MET = metabolic
equivalent
• MET ≈ cuantifică exercițiul
– ”cât și cât de greu”
• Prescripția corectă de
exerciții trebuie să poată
cuantifica energia
necesară.
FIZIOLOGIA EXERCITIILOR
1. Consumul maximal de oxigen (VO2 max) – este
definit ca și nevoia maximă de oxigen măsurată în
timpul exercițiilor care cresc în intensitate și implică un
procent mare de mușchi.
• VO2 max reflectă capacitatea fizică aerobică și este un
parametru important pentru definirea capacității
rezistive la exercițiu sub-maximal.

VO2
După RCV

Înainte RCV

Efortul depus/lucru
2. Volumul/bătaie = cantitatea de sânge
pompată la fiecare bătaie
• foarte variabil și se modifică și în funcție de poziția
bolnavului.
• În decubit dorsal, V/bătaie poate crește, scade sau să
rămână același, cu modificarea efortului
• Volumul/bătaie se corelează invers cu scăderea
frecvenței cardiace, care permite o reumplere
diastolică mai lungă și se corelează direct cu creșterea
întoarcerii venoase Volumul/
bătaie

VO2
3. Frecvența cardiacă
• = contracția miocardului pe unitate de timp. Între
frevența cariacă și VO2 există o corelație lineară
• Reacția imediată la efort este o creștere a frecvenței
cardiace, care este condiționată de scăderea
tonusului vagal
• Dacă exercițiul continuă, frecvența crește în
continuare prin stimulare simpatică, creșterea este
lineară cu lucrul inimii și VO2, iar după un timp intră
în platou Frecvența
Frecvență
maximă
cardiacă

VO2
Captarea oxigenului la nivel miocardic
(MVO2)
• MVO2=influențează decizia clinică.
• Factorii determinanți ptr MVO2=masa
miocardică+tensiunea în miocard
• Tensiunea = forța care apare la contracția
miocardului
• MVO2 direct proporțional cu presiunea și raza
ventriculului și invers proporțional cu grosimea
peretelui ventricular.
• Pacienții cu CIC pot dezvolta AP, aritmii, IMA sau moarte
subită dacă MVO2 necesar depășește VO2max furnizat de
coronare
• MVO2 pentru exercițiile la nivelul membrelor inferioare este
mai mare în decubit dorsal decât în ortostatism, la același
VO2, dar la intensități mari situația este inversă. Acest
fenomen este important când se prescriu exerciții pe saltea la
pacienți care au concomitent o boală coronariană. Exercițiile
din decubit ventral pot crea o cerere pentru MVO2 mai mare
decât mersul sau alte activități în ortostatism, mai ales dacă
exercițiile au o componentă izometrică
MVO2

Pre-antrenament Prag anginos

După-antrenament

VO2
Răspunsul CV la diferite tipuri
de contracții
1. contracția izometrică
→ TAS+TAD cresc
nesemnificativ în timpul
exercițiului, apoi scad după
sistarea efortului
→ Nu crește volumul/bătaie
foarte mult pentru că
izometria crește rezistența
periferică.
2. contracția
izotonică
• crește încărcarea VS
→ efectele antrenamentului
depind de intensitatea, durata
și frecvența exercițiilor
→ crește
volumul/bătaie+consumul de
O2
→ nu crește presiunea diastolică,
dar crește volumul diastolic
3. exerciții rezistive
• ridicare de greutăți=combină
izometric+izotonic
• → screeningul bolnavului
trebuie făcut foarte riguros
• programul ar trebui să includă
un singur set de exerciții la
început – ptr torace, umeri,
extensia brațului, flexia
brațului, extensii lombare,
ridicări, extensia genunchi şi
picioare
TESTAREA TOLERANȚEI LA EFORT
• se poate efectua cu scop funcțional sau cu
scop diagnostic
• În RCV = testarea funcțională
• Rezultatul testului la efort se folosește la
dozarea kinetoterapiei, la limitele activității
vocaționale și evaluarea efectelor
medicației sau altor intervenții cardiace
• La testarea funcțională pentru toleranță,
medicația bolnavului nu trebuie oprită (la
cel diagnostic, medicația poate masca
anumite modificări)
• Este de dorit să se obțină cel puțin 85%
din frecvența maximă cardiacă normală
Contraindicații absolute pentru testarea toleranței la efort

IMA cu modificări recente înregistrate pe ECG


AP instabilă
Aritmii cardiace severe
Pericardită acută
Endocardită
Stenoză aortică severă
Disfuncție severă VS
Embolie pulmonară acută sau infarct pulmonar
Orice boală non-cardiacă severă
Disabilitate severă
Tromboza venelor membrelor inferioare
Răspunsul normal la subiecții sănătoși
la un protocol pe bandă de alergat
(bpm=bătăi pe minut)
• Echivalentul metabolic – MET – este o
unitate care cuantifică nevoia de oxigen
pentru șezut sau repaus și se apreciază ca
fiind 3,5 mL O2 pe kilogram corp și pe
minut [mL · kg−1 · min−1]. Prin
convenție se folosește același MET pentru
fiecare individ.
Exemple ptr MET

1 MET = repaus în șezut


2 MET = mers la o viteză de 3.22 km/h
4 MET = mers la o viteză de 6.44 km/h
<5 MET = prognostic slab; limitare a ADL de bază
10 MET = prognostic bun cu terapie medicală sau by-pass coronarian
13 MET = prognostic bun indiferent de răspunsul la alte exerciții
18 MET = atlet de elită
PRESCRIEREA EXERCIȚIILOR

Componentele antrenamentului:
FITT
1Frecvența cât de des?
2Intensitatea cât de greu?
3Timpul cât timp, durata?
4Tipul ce fel de exerciții?
Intensitatea exercițiilor
• Intensitatea și durata exercițiilor determină
cheltuielile calorice totale în timpul
antrenamentului și sunt invers corelate
• Exercițiile de intensitate mare efectuate timp
scurt pot avea cheltuieli calorice similare cu
exercițiile de intensitate scăzută și cu durată
lungă
Exemple de tehnici de calculare a
intensității exercițiilor
1.prin calcularea frecvenței cardiace –
reprezintă cea mai veche metodă de a stabili
frecvența cardiacă țintă.
Frecvența cardiacă maximă = 220 - vârsta
• folosește frecvența cardiacă maximă obținută
prin testul la efort
• În aceste cazuri ținta va fi 60-80% din
frecvența maximă. Această metodă
subestimează consumul de oxigen cu
aproximativ 15%.
2. prin metoda MET
• dacă se cunoaște VO2max atunci se poate
estima valoarea MET pentru exerciții.
• Ex. Dacă o persoană are măsurat VO2max
la 10 MET, atunci intensitatea maximă
poate fi setată la 6-8 MET.
3. prescripție fără testarea
toleranței la efort
• după IMA frecvența cardiacă ar trebui să
fie sub 120 bătăi/min sau frecvența în
repaus+20 bătăi/min (limită arbitrară)
• la bolnavii după intervenții chirurgicale
frecvența în repaus+30 bătăi/min (limită
arbitrară)
se pot folosi chestionare cum ar fi Duke Activity
Status Index sau Veterans Specific Activity
Questionnaire pentru evaluarea capacității
funcționale
Duke Activity Status Index

Este un chestionar ce se poate auto-administra și măsoară capacitatea funcțională a pacientului. Poate fi utilizat pentru a obține o
estimare largă a VO2max al pacientului.
Da Nu
(METS)
1 Puteți avea grijă de Dumneavoastră? (mâncat, îmbrăcat, spălat, utilizarea toaletei) 2,75 0
2 Puteți umbla prin casă? 1,75 0
3 Puteți umbla aprox 1 km pe teren fără denivelări? 2,75 0
4 Puteți urca un etaj sau un deal? 5,50 0
5 Puteți alerga pe distanțe scurte? 8,00 0
6 Puteți face muncă ușoară casnică? (șters praful, spălat vasele) 2,70 0
7 Puteți face muncă moderată casnică? (aspirat, măturat, adus mâncare) 3,50 0
8 Puteți face muncă dificilă casnică? (curățat podele prin frecare, ridicat și mutat de 8,00 0
mobilă)
9 Puteți face muncă în grădină? (greblat frunze, strâns buruieni, tuns iarba) 4,50 0
10 Puteți avea relații sexuale? 5,25 0
11 Puteți participa în activități recreaționale moderate precum golf, bowling, dans, tenis 6,00 0
dublu, aruncatul unei mingi de fotbal?
12 Puteți participa în sporturi solicitante precum înot, ski, tenis, fotbal, baschet? 7,50 0
Duke Activity Status Index (DASI) = suma răspunsurilor “Da“ ___________
maxim 58,2 - minim 0
VO2max = (0.43 x DASI) + 9.6

VO2max = ___________ ml/kg/min ÷ 3.5 ml/kg/min = __________ METS

Sursa: American College of Sports Medicine’s Guidelines for Exercise Testing and Prescription, 6 th Edition, 2000, pp. 175-176
Veteran's Specific Activity
Questionnaire (VSAQ)
• Lista următoare cuprinde activități care cresc în dificultate. Gândiți-vă cu atenție apoi
subliniați prima activitate care, dacă ați executa-o pentru o perioadă de timp, v-ar
cauza oboseală, lipsă de aer, discomfort în piept, sau din alte cauze v-ar determina să
vreți să vă optiți. Dacă nu obișnuiți să executați o activitate în particular, încercați să
vă imaginați cum ar fi dacă da.

1 MET: Îmbăiat, îmbrăcat, muncă de birou


2 METs: Duș, coborât 8 trepte
3 METs: Umblat încet pe o suprafați plană aprox 1 km, activitate casnică moderată
(aspirat, măturat, adus mâncare)
4 METs: Muncă ușoară în grădină (greblat frunze, adunat buruieni, tuns iarba), pictat,
tâmplărie ușoară
5 METs: Plimbat 6,4km în interval de o oră, dans de societate, spălat mașina
6 METs: jucat golf (9 găuri) cu căratul propriului echipament, tâmplărie dificilă
7 METs: Muncă dificilă de exterior (săpat), tenis, cărat 27 kg
8 METs: mutat mobilă grea, alergat încet, urcat scări repede, cărat 9 kg în sus pe scări
10 METs: Înot, urcat un deal cu bicicleta, urcat un deal pe jos, alergat 9,6 km/h
11 METs: ski de fond, jucat basket
12 METs: alergare continuă pe teren drept, 8 minute pe 1.6 km
13 METs: orice activitate competitivă cu alergat rapid intermitent, alergat competițional,
vâslit, drumeții
Durata exercițiilor
• Durata unei sesiuni de kinetoterapie depinde
de fitnessul individual și de intensitatea
exercițiilor
• În mod uzual durata unei ședințe este de 20-
30 minute dacă frecvența cardiacă nu
depășește 70% din frecvența maximă
• La pacienții decondiționați chiar și exerciții
zilnice de 3-5 minute aduc ameliorări
semnificative.
Frecvența ședințelor de
kinetoterapie
• minimum 3 ședințe/săptămână pentru cel
puțin 12 săptămâni
• Nu există contraindicație pentru
efectuarea kinetoterapie zilnice.
ETAPE - arbitrar
• Faza I de recuperare intraspitalicească
• Obiective: asigurarea capacității de
autoîngrijire+locomoție fără ajutor
• cel mai frecvent se aplicã la bolnavii după IMA sau
după chirurgie cardiacă
• Programul include, dar nu se limitează la:
– kinetoterapie
– psihoterapie
– măsuri de prevenție secundară
• Cost energetic recomandat: inițial 1-2 METs, apoi 2-
4 METs cu creștere progresivă (clasic în 7 trepte).
• fază durează în medie 3-6 săptămâni.
Faza a II-a sau recuperarea propriu-
zisă (“early supervised outpatients”)
• Obiective:
– bolnavul obţine capacitatea maximă de efort în raport
cu afecțiunea pe care o prezintă
– continuă măsurile de profilaxie
• Componentele ședinței de kinetoterapie:
– încălzire (warm-up) 10-15 min
– condiționare musculară 10-20 min
– exercițiu aerobic 10-60 min
– relaxare (cool-down) 15 min
• Acestă fază durează 4-6 săptămâni până la 3
luni sau mai mult
Faza a III-a (“late outpatients”,
community-based or home-based)
• Obiective:
– menținerea capacității fizice realizate în faza a
II-a
– eventual creșterea capacității fizice
– cost energetic > 7 METS (în IC 3-5 METS)
Vă mulțumesc!