Proiect elaborat de:

Preda Daniela
 Cuprins:
1. Conceptul de psihologie
2. Dezvoltarea psihologiei ca știință
3. Etapele dezvoltării psihologiei ca știință
• etapa cunoaşterii preştiinţifice
• etapa filosofică
• etapa cunoaşterii ştiinţifice analitice şi intern
contradictorie, antagonică
• etapa cunoaşterii ştiinţifice integrativ-sistemice
4. Bibliografie
Conceptul de psihologie
Dezvoltarea psihologiei ca știință
Spre deosebire de ştiinţele zise exacte, devenirea
psihologiei ca ştiinţă a parcurs un drum incomparabil mai
dificil şi mai sinuos. Mai întâi, a durat foarte mult până să
se demonstreze şi să se accepte însăşi ideea că psihicul
poate fi efectiv obiect de cercetare şi cunoaştere
ştiinţifică şi nu doar de meditaţie şi speculaţie. Marele
filosof german Im. Kant se numără printre cei mai
vehemenţi contestatari ai posibilităţii de desprindere a
psihologiei de filosofie şi de constituire a ei într-o ştiinţă
independentă. Ulterior, un alt mare gânditor – August
Comte – avea să elimine psihologia din schema de
clasificare a ştiinţelor, pe care a elaborat-o el,
argumentând că nu este posibilă o scindare a conştiinţei
pentru a deveni simultan obiect al observaţiei şi subiect
observator.
Etapele dezvoltării psihologiei ca știință

Procesul general al evoluţiei cunoaşterii

psihologice poate fi împărţit în patru etape mari:

Etapa
Etapa cunoaşterii Etapa
cunoaşterii Etapa filosofică ştiinţifice cunoaşterii
preştiinţifice analitice şi ştiinţifice
intern integrativ-
contradictorie, sistemice
antagonică
 Etapa cunoaşterii preştiinţifice
Prima etapă coincide cu perioada în care omul a devenit conştient
de sine şi a început să-şi pună întrebări şi să încerce să-şi explice
propria viaţă psihică interioară şi propriul comportament şi ţine până
la apariţia primelor sisteme filosofice închegate ale antichităţii.
Caracteristic pentru această perioadă este faptul că informaţiile şi
explicaţiile despre fenomenele psihice se constituiau pe baza
experienţelor cotidiene situaţionale, a comunicării interpersonale
directe, sistematizându-se şi transmiţându-se de la o generaţie la alta
în forma miturilor, legendelor, ritualurilor şi învăţăturilor practice.
Baza explicativă a fenomenelor vieţii sufleteşti avea un caracter
naiv-mistic, animist sau creaţionist. Credinţa în existenţa spiritelor,
ca entităţi specifice în afara şi independent de corp, era factorul
integrator al tuturor observaţiilor asupra omului şi celorlalte fiinţe şi
lucruri din jur.
 Etapa filosofică
Etapa psihologiei filosofice începe o dată cu elaborarea şi afirmarea
primelor sisteme filosofice (sec. V şi IV î.e.n.) şi ţine până în momentul
separării psihologiei în ştiinţă de sine stătătoare, eveniment care are loc
în anul 1879, prin crearea de către Wilhelm Wundt a primului laborator
experimental pentru studiul fenomenelor psihice. În acest context,
definitorii pentru prezentările şi interpretările filosofice ale vieţii
psihice erau caracterul lor speculativ, abstract şi absenţa unei baze de
date obţinute pe calea cercetărilor sistematice concrete. După conţinut,
interpretarea şi explicarea naturii psihicului s-au individualizat în trei
modele care s-au confruntat de-a lungul secolelor: a) modelul
materialist; b) modelul idealist; c) modelul dualist. Cele trei modele
filosofice n-au încetat să-şi exercite influenţa lor, în calitate de cadre
generale de referinţă, asupra gândirii psihologice, nici după ce
psihologia s-a constituit şi a început să evolueze ca ştiinţă
independentă.
Etapa cunoaşterii ştiinţifice analitice şi
intern contradictorie, antagonică
În a treia etapă studiul proceselor psihice se realizează prin cercetări
experimentale sistematice, bazate pe criteriul obiectivităţii şi pe operaţii
riguroase de măsurare-cuantificare. Cunoaşterea psihologică este
caracterizată ca analitică, deoarece ea este orientată în intensiune,
urmărind dezvăluirea până la ultimele elemente a structurii interne a
vieţii psihice şi descrierea detaliată a fiecărei componente în parte. Se
acumulează astfel un imens material faptic, se elaborează un număr
impresionant de lucrări monografice şi de tratate. Centrarea excesivă pe
studiul individual al proceselor psihice ca atare a dus însă la neglijarea
aspectului relaţional, al interacţiunii şi intercondiţionării şi la pierderea
din vedere a întregului, a ansamblului. Etapa respectivă o şi numim
intern contradictorie, în cursul ei apărând şi opunându-se reciproc
diverse mari orientări, precum: asociaţionismul şi gestaltismul,
introspecţionismul şi experimentalismul, psihologia conştiinţei şi
psihologia inconştientului (psihanaliza), etc.
Etapa cunoaşterii ştiinţifice integrativ-
sistemice
Etapa cunoaşterii ştiinţifice integrativ-sistemice a început cu cea de a
doua jumătate a secolului nostru şi este în plină desfăşurare. Ea se
caracterizează prin aşezarea studiului vieţii psihice pe temelia
metodologică elaborată în cadrul ciberneticii şi al teoriei generale a
sistemelor. Ca urmare, a avut loc înlăturarea opoziţiei, iniţial tranşante,
dintre orientările şi şcolile clasice şi transformarea modelelor prezentate de
ele ca absolute şi generalvalabile, în modele relative şi parţiale, fiecare din
ele oferind elemente pentru realizarea unei integrări supraordonate. A fost
stopată tendinţa dominantă din etapa anterioară de desprindere din
ansamblul psihocomportamental real a unui anumit segment, de a-l
absolutiza şi apoi de a-l substitui întregului. Orice cercetare psihologică,
indiferent care este obiectul ei, nu poate avea decât un caracter parţial-
secvenţial, nejustificând nici o tentativă de generalizare exhaustivă. Deşi
pot fi şi în prezent întâlnite direcţii şi orientări individualizate
(cognitivistă, informaţională etc.), nici una din ele nu urmăreşte să se
opună antagonic celorlalte şi nu pretinde a deţine supremaţia metodologică
şi explicativă. Ele tind să se coreleze, să facă transferuri reciproce ale
achiziţiilor proprii, subordonându-se principiului larg conştientizat şi
unanim acceptat al unificării conceptuale, teoretico-metodologice.
 Bibliografie
“Bazele psihologiei generale” de M. Golu,
editura Univeristară, 2008
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/
MOMENTE-CRUCIALE-N-EVOLUIA-
PSI22410231022.php
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/F
UNDAMENTELE-PSIHOLOGIEI-Intro45762.php