Sunteți pe pagina 1din 15

Definitie:

Inmultirea prin autofecundarea fortata a


plantelor alogame hermafrodite sau
monoice, sau incrucisarea unor indivizi
strans inruditi la animale.
Descendenta consagvina timp de mai multe
generatii = LINIE CONSAGVINIZATA
Caracteristici
 Metoda utilizata in ameliorarea plantelor alogame (
porumb, fl-soarelui, sfecla, ceapa, morcov, varza,
castraveti) si la unele specii de animale (pasari, porci).
 Efectul major al consagvinizarii este obtinerea de
genotipuri noi, HOMOZIGOTE, ca urmare a desfacerii
populatiei in genotipurile componente → SURSA DE
VARIABILITATE.
 Este o operatiune impotriva naturii si are EFECTE
FENOTIPICE si GENOTIPICE.
Efecte fenotipice
 Reducerea puternica a  Exemple de depresiune:
vitalitatii ce afecteaza: - La dovleac este nula
- Capacitatea de crestere - La sfecla este mica
- Capacitatea de reproducere - La porumb, floarea-
- Capacitatea de adaptare soarelui este mare.
Acest fenomen =
DEPRESIUNE DE
CONSANGVINIZARE,
apare mai ales dupa prima
generatie de autofecundare
C1.
Reducerea vitalitatii are loc pana la C6, C7, C8 cand se
atinge MINIMUM DE CONSANGVINIZARE ( scaderea este
insensibila).

 Scaderea vitalitatii este marcata prin:


- Reducerea taliei plantelor
- Reducerea suprafetei foliare
- Reducerea productiei
- Reducerea rezistentei la factorii de mediu
(datorita ingustarii bazei genetice)
Pe langa linii cu vitalitate scazuta se obtin si
linii ce corespund obiectivelor de ameliorare.
Acestea se izoleaza si se folosesc in procesul
de ameliorare.
Dupa 7 -10 generatii de consangvinizare se realizeaza
UNIFORMITATEA FENOTIPICA a liniilor consangvinizate.
Efecte genotipice
 Segregarea puternica in primele generatii de
autofecundare si desfacerea populatiei in biotipurile
componente.
 Cresterea homozigotiei cu fiecare generatie
consangvina. Gradul de homozigotie se apreciaza cu
coeficientul de consangvinizare F.
 Manifestarea genelor recesive si identificarea de
genotipuri noi, valoroase.
 Eliminarea din populatiile consangvine a genelor letale
Importanta liniilor consangvine
→Desi uniforme si constante, ele nu pot fi folosite in productie
datorita vitalitatii reduse, se folosesc insa in procesul de
ameliorare al plantelor alogame.
→S-au obtinut linii valoroase prin consangvinizare:
- forme erecte si bogate in frunze la trifoi;
- forme de lupin cu continut scazut de alcaloizi;
- linii rezistente la boli, cadere si seceta la porumb;
- linii rezistente la rugina la floarea-soarelui.
→Se folosesc ca genitori pentru obtinerea hibrizilor comerciali F1,
care manifesta fenomenul heterozis , datorita capacitatii
combinative pe care o au.
→In lucrarile de ameliorare se disting doua etape :
1. Obtinerea liniilor consangvinizate prin
autofecundare fortata timp de 6 -10 ani.
2. Selectia liniilor consangvinizate dupa
capacitatea combinativa.
Tipuri de hibrizi
→Hibrizi simpli = genitori →Hibrizi dubli = genitori :
2 linii consangvinizate 2 hibrizi simpli.
→Hibrizi triliniari = !!!!! (DxE) X (DxC)
genitori : un hibrid
simplu si o linie
consangvinizata.
!!!!! Sa nu existe linie
comuna :
(AxB) x A
HETEROZIS
 Definitie: reprezinta  Tipuri de heterozis:
cresterea vigorii hibride in - heterozis reproductiv –
generatia F1, in urma cand in F1 sporeste
incrucisarii intre forme productia de seminte,
diferite genetic ( linii fructe.
consangvinizate, soiuri) - heterozis somatic
(vegetativ)- cand in F1
sporeste masa vegetativa.
-heterozis adaptativ – cand
in F1 creste rezistenta
plantelor la anumiti factori
de mediu.
Dupa prima generatie efectul heterozis scade
cu 50% datorita reducerii heterozigotiei.
Teorii care explica heterozisul
 Teoria dominantei:  Teoria heterozigotiei: cu
conform acesteia un cuplu cat in F1 se acumuleaza
de alele heterozigot (Aa) mai multe gene
are aceeasi valoare heterozigote cu atat efectul
fenotipica cu homozigotul heterozis este mai mare.
dominant (AA).
 Teoria supradominantei:
heterozigotul F1 depaseste
parintele dominant (AA).
Importanta heterozisului
 Importanta teoretica –  Exista specii la care se
factor al evolutiei. folosesc doar hibrizi
 Importanta practica: comerciali : porumb,
hibrizii interliniari sunt floarea soarelui, sfecla.
organisme cu potential  Specii horticole:
genetic complex, - tomate
adaptabile si viguroase, - vinete
cu posibilitati mari de
valorificare a resurselor - castraveti
naturale. - prun
- piersic.
La speciile alogame se pot obtine hibrizi si din
incrucisarea soiurilor, dar efectul heterozis este mai
redus decat in cazul liniilor consangvinizate.
La speciile autogame se pot folosi linii pure.

 Dificultati:
Permanentizarea efectului heterozis :
- Prin inmultirea vegetativa a hibrizilor din prima
generatie ( la unele specii horticole)
- Impiedicarea segregarii la speciile cu inmultire sexuata
( translocatii multiple suprima segregarea).