De la floare la fruct

Prof. Pop Aurel

 Floarea trăieşte un timp scurt.
După fecundaţie, toate părţile florii
suferă numeroase transformări care
au loc aproape în acelaşi timp:
Petalele şi sepalele se veştejesc
şi cad
Sepalele fie se reduc, fie cad şi ele
Stigmatul şi stilul se veştejesc şi
se reduc.
 Ovarul şi celula-ou nou formată îşi
continuă viaţa, suferind fiecare
transformări.
Astfel, celula-ou începe să se
dividă şi va da naştere şa
embrionul seminţei.
Ovarul se va transforma treptat în
fruct.
Deci, seminţele provin din
ovule fecundate şi fructele din
ovarul îngroşat.
Cum florile sunt atât de diverse şi
fructele vor diferi ca mărime,
formă, greutate, culoare.
 La început, după fecundaţie,
fructele sunt mici, de culoare
verde, în general acre, datorită
unor substanţe pe care le conţin.
Treptat ele cresc, se
maturizează şi iau mărimi,
forme şi culori specifice fiecărei
specii
 Dacă la maturitate peretele
ovarului devine tare, se va forma un
fruct uscat.
Dacă devine suculent, bogat în
substanţe de rezervă va forma un
fruct cărnos.
Dintre acestea, unele se pot
deschide, altele nu.
 Observăm din figura următoare că ele pot fi de mai multe feluri:
 Fructe uscate
– Care se deschid (fasole, măzare)
– Care nu se deschid (floarea soarelui, grâu, porumb)
 Fructe cărnoase
 Care se deschid parţial sau total (castan, nuc)
 Care nu se deschid (cireş, prun, pătlăgea).
 Sunt plante la care pentru formarea fructelor, participă şi alte părţi ale
florii alături de ovar.
De exemplu la măr, unde receptacului se îngroaşă şi depozitează
substanţe de rezervă.
El concreşte cu ovarul, care formează fructul adevărat, cu pereţi tari,
ce înconjoară seminţele din interior
 Omul cultivă multe plante pentru fructele lor bogate în vitamine.
Ele se selecţionează pe cele care au fructele mai bogate în substanţe
hrănitoare şi sunt mai rezistente la boli.
 Răspândirea fructelor şi seminţelor
Plantele fac fructe pentru a proteja seminţele care se dezvoltă în
interiorul lor
Fructele ajută totodată la răspândirea seminţelor de lângă planta-
mamă
Răspândirea evită competiţia pentru lumină şi hrană din sol, între
plantele noi şi planta-mamă.
 Unele plante au fructele strâns unite cu sămânţa şi se vor răspândi
împreună: grâu, porumb.
Astfel de fructe conţin, de obicei, o sămânţă.
În majoritatea cazurilor, fructele conţin mai multe seminţe. Vom
constata că seminţele lor sunt adaptate la diferite moduri de
răspândire:
 Seminţe care se răspândesc
prin deschiderea liberă a fructului:
mazăre, mac, traista ciobanului.
 Fructe cu seminţe care zboară:
arţar, tei, păpădie.
Aceste fructe cu seminţe sunt
purtate de vânt.
 Fructe agăţătoare (castan, ciulin)
Acestea se prind cu ţepii sau
cîrligele lor de blana animalelor sau de
îmbrăcămintea oamenilor.
 Seminţe rezistente
Păsările sunt foarte lacome
plăcându-le fructele cărnoase
(struguri, prune, cireşe) din care
consumă pulpa dulce. Uneori le înghit
întregi, dar sâmburii rezistă la digestie
şi sunt eliminaţi prin excremente.
Plantele cu flori care au
seminţele în întregime închise în
fructul lor se numesc angiosperme
(seminţe acoperite).
Sfârşit