Floarea trăieşte un timp scurt. După fecundaţie, toate părţile florii suferă numeroase transformări care au loc aproape în acelaşi timp: Petalele şi sepalele se veştejesc şi cad Sepalele fie se reduc, fie cad şi ele Stigmatul şi stilul se veştejesc şi se reduc. Ovarul şi celula-ou nou formată îşi continuă viaţa, suferind fiecare transformări. Astfel, celula-ou începe să se dividă şi va da naştere şa embrionul seminţei. Ovarul se va transforma treptat în fruct. Deci, seminţele provin din ovule fecundate şi fructele din ovarul îngroşat. Cum florile sunt atât de diverse şi fructele vor diferi ca mărime, formă, greutate, culoare. La început, după fecundaţie, fructele sunt mici, de culoare verde, în general acre, datorită unor substanţe pe care le conţin. Treptat ele cresc, se maturizează şi iau mărimi, forme şi culori specifice fiecărei specii Dacă la maturitate peretele ovarului devine tare, se va forma un fruct uscat. Dacă devine suculent, bogat în substanţe de rezervă va forma un fruct cărnos. Dintre acestea, unele se pot deschide, altele nu. Observăm din figura următoare că ele pot fi de mai multe feluri: Fructe uscate – Care se deschid (fasole, măzare) – Care nu se deschid (floarea soarelui, grâu, porumb) Fructe cărnoase Care se deschid parţial sau total (castan, nuc) Care nu se deschid (cireş, prun, pătlăgea). Sunt plante la care pentru formarea fructelor, participă şi alte părţi ale florii alături de ovar. De exemplu la măr, unde receptacului se îngroaşă şi depozitează substanţe de rezervă. El concreşte cu ovarul, care formează fructul adevărat, cu pereţi tari, ce înconjoară seminţele din interior Omul cultivă multe plante pentru fructele lor bogate în vitamine. Ele se selecţionează pe cele care au fructele mai bogate în substanţe hrănitoare şi sunt mai rezistente la boli. Răspândirea fructelor şi seminţelor Plantele fac fructe pentru a proteja seminţele care se dezvoltă în interiorul lor Fructele ajută totodată la răspândirea seminţelor de lângă planta- mamă Răspândirea evită competiţia pentru lumină şi hrană din sol, între plantele noi şi planta-mamă. Unele plante au fructele strâns unite cu sămânţa şi se vor răspândi împreună: grâu, porumb. Astfel de fructe conţin, de obicei, o sămânţă. În majoritatea cazurilor, fructele conţin mai multe seminţe. Vom constata că seminţele lor sunt adaptate la diferite moduri de răspândire: Seminţe care se răspândesc prin deschiderea liberă a fructului: mazăre, mac, traista ciobanului. Fructe cu seminţe care zboară: arţar, tei, păpădie. Aceste fructe cu seminţe sunt purtate de vânt. Fructe agăţătoare (castan, ciulin) Acestea se prind cu ţepii sau cîrligele lor de blana animalelor sau de îmbrăcămintea oamenilor. Seminţe rezistente Păsările sunt foarte lacome plăcându-le fructele cărnoase (struguri, prune, cireşe) din care consumă pulpa dulce. Uneori le înghit întregi, dar sâmburii rezistă la digestie şi sunt eliminaţi prin excremente. Plantele cu flori care au seminţele în întregime închise în fructul lor se numesc angiosperme (seminţe acoperite). Sfârşit