“NICOLAE TESTEMIŢANU”
CATEDRA MEDICINĂ MILITARĂ ŞI EXTREMALĂ
Atropina, scopolamina,
Piperidilglicolate
hinucleidinilbenzolate
Derivaţii fenilpiperidinei şi
Fentanil, sufentanil, etonitazen
benzimidazolului
Fenilciclidina (sernil), D-
Diferiţi
tetrahidrocanabinol.
Halucinogene
Acidul dietilamidlizergic (LSD)
Cel mai toxic reprezentant al acestui grup este substanţa cu denumirea condiţională –
BZ derivat al eterului
chinucledinilbenzolat), primit ca armă chimică psihotomimetică de dotare în unele
state.
Substanţa BZ
Proprietăţile fizico-chimice.Toxicitatea.
Este o substanţă cristalină, dură, fară miros şi gust, persistentă la temperatură, nu se
dizolvă în apă.
Forma planificată de aplicare este aerosol. Doza toxică medie pentru un om este de
0,1 mg/l/min/m3, doza medie letală este de 1,1 mg/l/m3. Este posibilă utilizarea în acte
de diversiune.
Toxicocinetica
În organism substanţa pătrunde prin plămâni datorită inhalării aerosolului, sau prin tractul
gastro-intestinal la consumarea apei si a produselor alimentare contaminate,nemijlocit prin
piele în organism nu pătrunde. La distribuire în organism BZ uşor străbate bariera hemato-
encefalică. Astfel cercetările în care toxicul a fost marcat cu un izotop radioactiv, arată că
BZ-ul rapid pătrunde în creier şi în timp de 2 min după introducerea intravenoasă la
animalele de laborator se distribuie la maxim în majoritatea structurilor cerebrale. BZ-ul se
repartizează în structurile cerebrale în următoarea ordine: corpul striat, cortexul emisferelor,
hipocamp, hipotalamus. Nimerind în creier BZ practic se leagă ireversibil cu
colinoreceptorii şi îi scoate din funcţie pe mai multe zile. După cum se vede stabilitatea
complexului toxic-receptor, determină durata psihozei, care se dezvoltă la afectaţi. Partea
toxicului, care nu se leagă cu receptorul este destul de rapid inactivată, în principal datorită
hidrolizei. Se elimină în forma neschimbată cu urina.
Principalele manifestări ale intoxicaţiei
În experimentele pe animale de laborator, în intoxicaţii cu BZ după o scurtă perioadă de timp se observă
dereglarea comportamentului spontan. La început se dereglează mişcările animalelor (devin lente, nesigure).
Scad, apoi dispar complet reacţiile la stimuli externi. Animalele intoxicate în cele mai dese cazuri stau întinse
sau se mişcă fără scop în cameră, ele nu sunt capabile să depăşească obstacolele. Dereglarea
comportamentului spontan se păstrează pe parcurs de 6-8 ore. Ulterior se observă slăbiciuni, în acelaşi timp
se înregistrează şi dereglări vegetative. Ele se manifestă prin tahicardie, uscăciune a mucoasei nazale,
midriază. Prin metode electrofiziologice se determină schimbarea activităţii bioelectrice a creierului, apar
unde lente cu amplitudine mare. Tabloul intoxicaţiei cu BZ la oameni apare peste 15-20 min după expunere.
Ea este asemănătoare cu tabloul clinic al intoxicaţiilor cu alte colinolitice. Simptomatica include dereglări
vegetative, somatice şi psihice. În urma acţiunii BZ-ului în doze mici prevalează simptomatica vegetativă. În
acelaşi timp se observă o stare de inhibiţie psihică, indiferenţă faţă de mediul înconjurător şi încetinirea
gândirii. Mai sensibile la acţiunea psihomimeticului sunt aşa funcţii ale creierului ca: gândirea,
atenţia,dereglarea cărora duce la pierderea completă a funcţiei mintale. Atitudinea critică faţă de starea
personală nu suferă. Inspiraţia aerosolilor de BZ în concentraţii ridicate duce la dezvoltarea intoxicaţiei, care
se caracterizează prin următoarea dinamică (vezi tabelul de mai jos).
Timpul de la începutul intoxicaţiei, ore Manifestări
Ameţeli,dereglarea mersului şi a vorbirii,
xerostomie, midriază, pareză de
1-4 ore acomodare, tahicardie, vărsături,
hiperemie, înţepenire, confuzie mintală,
care trece în stupoare.
Dificultăţi de concentrare,pierderea de
gândire logică,pierderea conexiunii cu
mediul înconjurător, halucinaţii vizuale,
auditive şi tactile, delir, comportament
4-12 ore
agresiv, instabilitate emoţională, dereglări
în coordonarea mişcărilor, piele
hiperemiată, tahicardie marcată, retenţia
urinei
Creşterea simptomaticii,agitaţia
psihomotorie,comportament imprevizibil,
restabilirea treptată la normal în termen de
12-46 ore 2-4 zile, după ieşirea din această stare –
amnezie completă a evenimentelor retrăite
în timpul intoxicaţiei.
În cazurile de intoxicaţii uşoare cu BZ contactul cu înconjurătorul se păstrează, în pofida faptului de stare
psihică de obnubilare. Bolnavii par a fi zăpăciţi, însă sunt capabili de a îndeplini indicaţiile personalului
medical sau a comandanţilor. În intoxicaţii de gravitate medie se dezvoltă delir halucinogen. Comportările
bolnavilor în aceste cazuri sunt determinate de componenţa halucinaţiilor pe care le retrăiesc. Ei pot efectua
acţiuni nemotivate. Un exemplu tipic de manifestare a intoxicaţiei în aşa cazuri este agitaţia psihomotorie. În
această stare, afectaţii nu reacţionează la obstacole, prezintă agresivitate şi rezistenţă la încercările de a le
limita activitatea lor. Acest contingent de afectaţi necesită în escortă personală, fixare pe brancarde, izolare în
izolatoare pentru bolnavi cu psihoză E.F.Bagin (1997, 1985) a studiat pe sine acţiunea dozelor mari a unor
preparate colinolitice, el atrage atenţia la retrăirea halucinaţiilor, care în intoxicaţii par a fi absolut reale. În
această perioadă contactul cu afectatul este imposibil, tot aşa sunt imposibile îndeplinirea sarcinilor fie fizice
sau mintale. Din cauza acţiunilor nemotivate şi neadecvate (dependente de retrăirile pe care le au) bolnavii
devin periculoşi pentru sine şi înconjurători. În cazurile grave de intoxicaţii cu BZ bolnavii sunt în comă şi
adinamie. Trebuie de menţionat că forme letale de afectare cu BZ nu se aşteaptă. Însă vara în condiţii de
călduri mari şi necesitatea de a aplica mijloace de protecţie a pielii cu acţiune de izolare, moartea poate
surveni din cauza afecţiunilor combinate: supraîncălzirea organismului şi intoxicaţie cu BZ. De regulă,
afectaţii se vor vindeca complet la etapele de evacuare în campanie: formele uşoare – în punctul medical al
brigăzii, afectaţii cu delir şi comă – în detaşamentul medical independent sau spital militar.
Mecanismul de acţiune toxică
În baza mecanismului de acţiune toxică al BZ-ului stă blocul structurilor colinergice muscarino-sensibile în creier şi
dereglarea funcţiilor mediatorului (acetlicolinei) în sinapsele sistemului nervos central. BZ-ul este un colinolitic central
puternic, care se leagă cu M-colinoreceptorii din creier. Caracterul de distribuire a BZ-ului la nivelul sistemului nervos
central este în concordanţă cu densitatea, M-colinoreceptorilor din structurile creierului: corpul striat, scoarţa emisferelor,
hipocamp, hipotalamus, cerebel. Este cunoscut faptul că acetilcolina are un rol important în asigurarea echilibrului de
excitaţie şi inhibiţie în SNC, iar mecanismele colinergice stau la baza mai multor forme de comportament inclusiv de
instruire şi memorie. În legătură cu aceasta, este înţeles de ce blocul colinoreceptorilor sistemului nervos central duce la
dereglarea activităţii psihice a pacientului.
Influenţa psihomimetică la nivelul transmiterii impulsului colinergic nu se limitează cu blocul colinoreceptorilor
postsinaptici. BZ acţionează şi asupra receptorilor presinaptici, activitatea cărora controlează eliminarea acetilicolinei din
terminaţiunile nervoase şi intensitatea consumării ei. După mecanismul legăturii de reîntoarcere: excitarea receptorilor cu
acetilcolina inhibă eliminarea şi consumul ei. În plus, toxicul duce la stimularea descinderii acetilcolinei în fanta sinaptică de
către acetilcolinesteraza. BZ inhibă şi activitatea colinacetilazei, încetinind procesul de sinteză acetilcolinei. Ca urmare
depozitele de acetilcolină în sistemul nervos central scad (în normă cantitatea de acetilcolina în creier: 10-30 nM/gr; viteza
distrugerii 10-30 nM/gr min).
Reducerea de acetilcolină are o valoare funcţională. Despre aceasta ne mărturiseşte prezenţa corelaţiei dintre nivelul
redus de acetilcolină în creier şi comportamentul animalelor, care apare în urma acţiunii BZ-ului. În afară de acţiunea
colinolitică centrală, se blochează şi sistemele colinoreactive periferice. Aceasta ar putea explica dezvoltarea dereglărilor
vegetative observate în intoxicaţii cu BZ, deoarece în sistemul nervos central există o legătură strânsă între neuroni, iar
transmiterea impulsului nervos se realizează prin intermediul diferitor mediatori, la intoxicaţii cu BZ, alături de dereglările
mecanismelor colinergice ale creierului, se observă deasemenea şi dereglarea sistemelor noradrenergice, dopaminergice,
serotoninergice. Multe dintre simpoamele tipice pentru intoxicaţia cu BZ (de exemplu: accese de agitaţii psihomotorie), pot fi
explicate prin hipereactivitatea mediatorilor adrenergici din creier. Nu se poate de exclus şi faptul că în doze mari BZ-ul
poate să încetinească sinteza şi captarea după reîntoarcere a catecolaminelor în sinapsele creierului.
Măsurile de protecţie medicală
Măsuri sanitaro-igienice:
• utilizarea de mijloace tehnice de protecţie individuală (mijloace de protecţie a căilor respiratorii) în zona
de contaminare chimică;
• participarea serviciului medical în efectuarea cercetării chimice în raionul dislocării trupelor armate,
efectuarea expertizei apei şi a produselor alimentare la contaminarea chimică;