Sunteți pe pagina 1din 47

AUTOPSIA

SITUAȚIILE ÎN CARE AML ESTE


OBLIGATORIE

Sorin Hostiuc
UMF Carol Davila
Medicină Legală și Bioetică
Situațiile în care autopsia
medico-legală este obligatorie
◦ Noul Cod de Procedură Penală
◦ Art 185
◦ Moarte violentă
◦ Moarte suspectă de a fi violentă
◦ Moarte a cărei cauză nu se cunoaște
◦ Există o suspiciune rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau
indirect printr-o infracțiunea sau în legătură cu comiterea unei
infracțiuni
◦ Deces în custodie (Poliție, AN Penitenciare, internare
nevoluntară, suspiciuni de încălcare a drepturilor omului, aplicării
torturii sau tratamentelor inumane (Art 185 CPP)
◦ În scop de identificare
◦ Fetuși, nou născuți (art 187 CPP)
Moartea violentă
◦ Deces determinat de Încadrare juridică
un factor traumatic, ◦ Omucidere
extern organismului ◦ Sinucidere
Factori traumatici ◦ Accident (rutier, de
muncă, etc)
◦ Mecanici
◦ Fizici
◦ Chimici
◦ Biologici
◦ Psihici
Caracteristici
◦ O moarte este violentă dacă lanțul tanatogenerator*)
a fost inițiat de un agent traumatic
◦ Agentul traumatic poate duce la deces
◦ Direct (ex. Secționare artere carotide)
◦ Indirect. Agentul traumatic inițiază un lanț tanatogenerator din
mai multe etape (complicații ale leziunii inițiale, complicații
neprevăzute)
◦ Dacă se suspicionează o moarte violentă, moartea
patologică trebuie exclusă. Excluderea se face prin
autopsie.
◦ Stabilirea felului morții trebuie realizată dincolo de
orice suspiciune rezonabilă
M violentă sau neviolentă?
Traumatisme mecanice

◦Cădere/precipitare
◦Accidente rutiere/tren
◦Heteroagresiuni (împușcare, bătăi,
înjunghiere)
◦Asfixii mecanice
Agenți
traumatici
fizici
◦ Hipo/hipertermie
◦ Degerături/arsuri
◦ Electrocuție
◦ Barotrauma
◦ Explozii
◦ Iradiere
Agenți traumatici chimici
◦ Intoxicații
◦ Stupefiante
◦ Otrăvuri (șoricioaică, HCN,
stricnină)
◦ Supradoze
medicamentoase
◦ Substanțe industriale
(benzen, toluen)
◦ Gaze (CO, O2, CO2,
fosgen)
◦ Reacții idiosincrazice la
medicamente în doze
terapeutice
Agenți traumatici biologici
◦ Intoxicații cu ciuperci, plante, veninuri animale
◦ Alergeni
◦ Administrare de sânge heterolog
◦ Bacterii/virusuri (parțial)
◦ Bioterorism
◦ Toxine bacteriene (Salmonella, Shigella, Clostridium botulinum)
◦ Spori bacterieni (antrax)
◦ Consum alimente alterate/contaminate: botulism, salmonelloza,
moluște toxice
◦ Lovire/călcare/mușcare (rechini, lovitură de copită, mușcătură
de câine, etc)
Moarte suspectă (cf. OMJ 1134/2000, Art 34)
◦ moarte subită;
◦ decesul unei persoane a cărei sănătate, prin natura serviciului, este verificată
periodic din punct de vedere medical;
◦ deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta unei întreprinderi
sau instituții;
◦ deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detenție
sau private de libertate, decesele în spitalele psihiatrice, decesele în spitale
penitenciare, în inchisoare sau în arestul politiei, moartea asociata cu
activitatile politiei sau ale armatei in cazul în care decesul survine în cursul
manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii
drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de
tratament violent sau inuman;
◦ multiple decese repetate în serie sau concomitent;
◦ cadavre neindentificate sau scheletizate;
◦ decese survenite în locuri publice sau izolate;
◦ moartea este pusă în legatura cu o deficiență în acordarea asistenței
medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie ori de protecție a muncii;
◦ decesul pacientului a survenit în timpul sau la scurt timp după o intervenție
diagnostică sau terapeutică medico-chirurgicală
Autopsii
Clasificare
◦ Prosecutale
◦ Realizate de anatomo-patologi (in spitale)
◦ Făcute la cererea familiei ( e nevoie de consimtamantul lor scris)
◦ Totală sau parțială
◦ Dacă există suspiciuni că moartea este violentă/suspectă/culpă =>
se oprește autopsia prosecturală și se cere ordonanță pentru
realizarea AML
◦ Nu se face pe cadavre incomplete
◦ Medico-legale
◦ Realizate de medici legiști
◦ Făcute la cerere OUP/IJ <=> NU necesită CI al familiei
◦ Familia NU poate cere scutire de autopsie ML
◦ Întotdeauna completă
◦ Se face și pe cadavre incomplete/scheletizate
◦ Anatomice
◦ Virtuale (Imagistice – Elveția, Japonia, Germania)
Etapele procedurale ale autopsiei
medico-legale
1.Obtinerea de date particulare
preliminare 3.Urme de tratament medical

1.De la fata locului 5.Examen intern


2.Din documente medicale 1.Cutie craniana-
>torace>abdomen
2.Constatarea decesului 2.Recoltare probe laborator
(semnele mortii reale)
6.Identificarea cauzelor
3.Stabilirea identitatii mortii
decedatului
7.Identificarea intervalului
1.Act identitate
postmortem
2.CIN ->markeri de
identificare 8.Redactarea CMCD
4.Examen extern 9.Analiza probe laborator
1.Leziuni traumatice
10.Redactarea concluziilor
2.Aspecte fiziologice, finale
patologice si tanatologice
Obținerea de date preliminare
◦Date de anchetă (investigarea la fața
locului)
◦ Circumstanțele decesului (locație, martori
oculari, elemente particulare – sobă,
paraphernalia)
◦ elemente ce ar putea modifica patternul
leziunilor traumatice externe – rutiere, precipitare
◦ Posibili factori implicați în tanatogeneză
◦ Date medicale din acte/aparținători
◦Deces în spital => foaia de observație:
◦ Obligatoriu completă
◦ Toate examinările imagistice – în original
Cum constatam decesul?
1.Cautarea semnelor vitale (semne negative de
viata): pulsul la ambele carotide, auscultarea
cordului, murmur vezicular, reflexe oculare
(corneean, pupilar fotomotor, etc.
2.Cautarea semnelor mortii reale
3.Metode alternative:
a.Parcurgerea protocolului de resuscitare (L95/2006,
Titlul VI, Anexa 6) si semnele vitale nu s-au reinstalat
b.S-a instalat cu certitudine moartea cerebrala
c.Leziunile sunt cert tanatogeneratoare (ex.
decapitare)
Semnele mortii reale

◦ Autopsia se face la minim 6h de la


constatarea decesului -> semnele
mortii reale sunt cert prezente
- Algor mortis
- Lividitati
- Etape (hipostaza<8-12h, difuziune
<18h, inbibitie >18h)
- Localizare
- Culoare
- Rigiditate
- Etape (instalare – 2-4 – 8-12h,
generalizare <24-36h, rezolutie>24-
36h)
- Deshidratare – mai pregnant ocular
(pete Larcher, scade TO), scrot,
labii, excoriatii, marginile plagilor
- Autoliza – la examenul intern
- Modificari distructive
Identificarea CIN
◦ Notarea caracterelor ◦ Amprentare
individuale: talie, varsta, sex, ◦ Fotografiere
greutate aproximativa
◦ Caracteristici ale examenului
◦ Notare aspecte cutanate intern:
particulare:
◦ Aspecte fiziologice sau
◦ Fiziologice: patologice unice (situs inversus,
◦ Par – culoare, forma, lungime, neoplazii, pacemakere, valve
tip calvitie protetice, implanturi, etc)
◦ Barba, mustata – culoare, forma,
◦ Examenul radiologic al
lungime
sinusurilor paranazale si rx
◦ Patologice: dentare (unice)
◦ Afectiuni dermatologice
◦ Grup, RH
◦ Interventii medicale
◦ Profil genetic
◦ Diverse:
◦ Cercei (descriere), tatuaje
(descriere)

◦ Examen odontologic: formula


dentara, carii, implanturi
Examen extern – leziuni
traumatice/aspecte necroptice
Specifice ◦ Arsuri -> deces prin arsură
◦ Șanț în regiunea cervicală ◦ Plăgi tăiate, împușcate
◦ Oblic ascendent spre nod -> ◦ Urme de cauciuc ->
spânzurare
comprimare (rutier)
◦ Relativ orizontal ->strangulare
Nespecifice
◦ Urme de degete
◦ În regiunea cervicală - ◦ Echimoze
>sugrumare ◦ Hematoame
◦ În regiunea oro-nazală -
>sufocare ◦ Excoriații
◦ Ciuperca înecatului, mâna ◦ Plăgi
de spălătoreasă -> înec ◦ Fracturi deschise
◦ Marcă electrică -> ◦ Amputații
electrocuție
Diagnosticul leziunilor
traumatice
Descrierea se face dupa urmatorul algoritm:
Localizare tip forma dimensiuni caractere specifice
Ex:
- Mastoidian dreapta, echimoza rotund ovalara de 4/3 cm,
violacee, cu margini imprecis delimitate
- Brat stang 1/3 inferioara, anterolateral, excoriatie liniara de 5/0.2
cm, cu crusta rosie, aderenta
Localizare
◦ Cat mai detaliata
◦ Se noteaza intotdeauna orientarea spatiala (dreapta/stanga,
anterior/posterior/lateral/medial/inferior/superior)
◦ Se utilizeaza denumirile topografice uzuale (vezi graficele din
slide-urile urmatoare)
Tip
◦ Echimoza
◦ Excoriatie
◦ Hematom
◦ Plaga
◦ Taiata
◦ Intepata
◦ Intepata-taiata
◦ Zdrobita
◦ Impuscata
◦ Muscata, etc.
Forma dimensiuni
◦ Liniara – se noteaza lungimea
◦ Banda/patrulater – latime+lungime; se pot utiliza notatii de
genul”latime minima x cm, maxima y cm)
◦ Rotunda – se noteaza diametrul
◦ Rotund-ovalara/ovalara – se noteaza diametrul minim si maxim
◦ Forme neregulate – se descrie forma aproximativa; se pot da
doua dimensiuni sau se aproximeaza o arie totala (in cm2)
◦ Daca ia forma obiectului vulnerant – descriere cat mai completa
Caracteristici
◦ Echimoza: culoare, omogenitate
◦ Excoriatie: culoare, detasare
◦ Hematom: culoare, a treia dimensiune
◦ Plaga – adancime, interesarea planurilor subiacente, sange
proaspat/coagulat, detasare, etc (variabil functie de tipul plagii)
Identificarea semnelor de
tratament medical
◦ Punctii venoase – se noteaza locatia, daca sunt insotite de
hematoame/echimoze (cu descriere)
◦ Plagi chirurgicale – se noteaza localizarea, forma taieturii,
dimensiunea, modul de sutura
◦ Sonde, tuburi de dren – se analizeaza daca pozitionarea este
corespunzatoare, daca sunt blocate, etc.
◦ Implanturi, pacemakere, proteze – se noteaza seria, tipul.
EXAMENUL
INTERN AL
CADAVRULUI
Extremitatea cefalică
◦ Incizie bimastoidiană prin vertex cu răsfrangerea lambourilor
rezultate spre anterior/posterior – edem, peteșii, hemoragii
◦ Incizii m temporali bilateral (hemoragii, fr subiacente)
◦ Ferestruirea calotei craniene: grosime, suturi, fracturi, HED
◦ Incizie duramater – tromboze sinusuri, HSD, HAS, infecții
◦ Extragerea creierului prin secționarea chiasmei optice, cort
cerebel, n cranieni, bulb (cât mai aproape de MS):colecții
hematice, inflamatorii, malformații
◦ Analiza sistemului vascular cerebral – MAV, rupturi, ATS
◦ Separarea cerebelului, secțiuni prin cerebel și TC – contuzii,
hemoragii, AVC, tumori
◦ Analiza externă și secționarea creierului – edem, stază, infecții,
tumori, hemoragii, etc.
Examenul toracelui și regiunii cervicale
◦ Deschiderea cavității toraco-abd prin incizie mediană
submentosuprapubiană
◦ Îndepărtarea părților moi ale toracelui și abd spre lateral
◦ Ferestruirea coastelor
◦ Extragerea plastronului sterno-costal
◦ Deschiderea cav pericardice, recoltare lichid pericardic
◦ Extragerea piesei bucocervicotoracice
◦ Examinarea org buco-cervicale (limbă, tiroidă,
paratiroide, hioid, esofag, faringe, laringe, trahee)
◦ Secționarea aortei descendente
◦ Secționarea parahilară a plămânilor, docimazie
hidrostatică
◦ Autopsia coronarelor și a cordului
Examenul abdomenului și pelvisului
◦ Ligaturarea stomacului la cardia și pilor
◦ Scoatera și secționarea ficatului, splinei,
pancreasului, suprarenalelor
◦ Decapsularea rinichilor, urmată de secționare
longitudinală
◦ Disecția aortei abdominale, VCI, vase pelvine
◦ Deschiderea VU
◦ Secționarea OGI
◦ Secționarea mm ileopsoas
◦ Examinarea manuală a bazinului
◦ Examenul scheletului
Prelevări

◦În timpul autopsiei


◦Ghidate de:
◦ Standarde medico-legale
◦ Necesități particulare ale cazului
◦ Cerințe ale ordonanței
Închiderea cadavrului
◦ Se introduc toate organele în cavitatea
toraco-abd (inclusiv creierul)
◦ Cutia craniană rămâne fără conținut
◦ Se coase
◦ Tehnici de tanatocosmetică și
tanatoconservare
Raportul de autopsie
◦ Raport de EXPERTIZĂ medico-legala
◦ Se elibereaza doar instanței ce a solicitat efectuarea autopsiei
◦ Ca excepție, concluziile pot fi dat apartinatorilor – obținerea unor drepturi sociale
(pensie de urmas, despagubiri după accidente de muncă)
◦ Ordonanța pe baza căreia se face AML trebuie să conțină următoarele:
◦ antetul şi stampila unităţii emitente;
◦ număr de înregistrare/de dosar;
◦ data emiterii;
◦ semnătura persoanei care a solicitat autopsia, cu menţionarea numelui, gradului şi a
funcţiei în mod lizibil;
◦ elemente de identificare a cadavrului;
◦ locul şi data unde a fost găsit;
◦ menţiuni cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul; când nu se cunosc
cu certitudine împrejurările în care s-a produs decesul, acestea vor fi menţionate cu
titlul de probabilitate: „din datele preliminare de anchetă rezultă că moartea lui... s-a
produs în urma unui conflict avut cu un vecin” etc;
◦ obiectivele la care trebuie să se răspundă în concluziile raportului de autopsie.
Elemente constitutive ale Raportului de
Autopsie
Partea introductivă:
◦ date referitoare la identitatea cadavrului (nume, dată şi
locul naşterii, sexul, data şi locul decesului, adresa etc.);
◦ Cauzele de deces
◦ identitatea şi calitatea celor care efectuează autopsia;
◦ documentul în baza căruia se execută autopsia;
◦ istoricul faptelor - circumstanţelor în care s-a produs
decesul, rezultate din ordonanţa de efectuare a
autopsiei şi/sau din actele medicale puse la dispoziţie; de
cele mai multe ori ordonanţa are ataşat şi procesul verbal
încheiat la faţa locului;
Partea descriptivă:
◦ examinarea externă:
◦ leziuni traumatice elementare (descriere, localizare,
dimensiuni, caracteristici etc)
◦ urme de tratament
◦ semnele morţii reale
◦ alte semne diverse sau particulare (tatuaje, cicatrici,
etc.);
◦ examinarea internă, cu descrierea srtucturilor
anatomice aşa cum se prezintă la examenul
macroscopic fără a se face aprecieri de tipul:
„organul... este normal”;
Partea de sinteza:
◦diagnostic macroscopic;
◦rezultatele investigaţiilor de laborator
(anatomopatologic, toxicologic,
serologic etc);
◦concluziile raportului de autopsie.
Concluziile raportului de autopsie
◦ FELUL MORTII: Daca moartea este sau nu violenta
◦ In concluzii nu se poate trece moarte suspecta sau de cauza
necunoscuta
◦ Cauza medicala a mortii.
◦ Aici sunt incluse:
◦ cauza tanatoinitiala (directa, initiala, Ic) – cea care a declansat lantul
tanatogenerator
◦ Cauza(cauzele) tanatointermediare (Ib)– verigi in lantul tanatologic intre
cauza initiala si cea directa de deces
◦ Cauza tanatofinala (directa, Ia) – complicatia finala care a dus la deces
◦ Sunt prezentate inlantuit (lantul tanatogenerator), ce poate fi scris
◦ Pornind de la cauza initiala (ex tcc care a dus la contuzii cerebrale
complicate ce au determinat un edem masiv cu angajare prin foramen
magnum a amigdalelor cerebeloase si stop cardiorespirator central
◦ Pornind de la cauza finala (ex stop cardiorespirator central determinat de
un edem masiv cu angajarea amigdalelor cerebeloase prin foramen
magnum, cauzate de un TCC cu contuzii cerebrale
◦ Leziunile traumatice identificate
◦ Se noteaza chiar daca nu au fost implicate in
lantul tanatogenerator
◦ Se descriu caracteristicile relevante ml
(mecanism, vechime, ZIM, implicare în
tanatogeneză)
Concluziile raportului de autopsie
◦ Legatura de cauzalitate intre cauza initiala si deces
◦ Directa
◦ neconditionata: Ic a dus la direct la deces
◦ Daca Ic a dus la complicatii normale se considera ca legatura
este tot DN
Ex: TCC->coma 2 luni -> deces
◦ conditionata: a existat un factor preeexistent care a favorizat
evolutia spre deces
Ex: pacient cu anervrism in mura -> lovit usor ->HSA->deces
◦ Indirecta: Ic a initiat lantul tanatogenerator, dar intre aceasta
si cauza finala s-a interpus un factor care nu exista in mod
normal in lantul tanatogenerator
◦ Ex: intoxicatie etanolica->cadere in sant->ger->deces prin
hipotermie. Intre intox etanolica si hipotermie - CI
Concluziile raportului de autopsie
◦ Rezultatele examenelor de laborator:
toxicologie, serologie, genetică,
tanatochimie, etc
◦ Date referitoare la corectitudinea efectuării
tratamentului
◦ Alte informații, cf. Ordonanței
◦ Data decesului