Sunteți pe pagina 1din 19

Guta

Student: Epure Cristian


Generalități
Guta este o formă de artrită (inflamația articulațiilor),
caracterizată prin episoade dureroase secundare inflamației
articulațiilor.
Boala este caracterizată prin durere, edem, roșeată și
căldură locală (inflamație) precum și prin impotența funcțională a
articulației.
Fără tratamentul corespunzator, guta este o boală care
prezintă recurențe (acutizări) frecvente care pot cauza leziuni
severe ale articulațiilor, tendoanelor sau a altor țesuturi. Guta este
o boală mai frecventă în rândul populației de sex masculin.
Cauze
Cauza principală a gutei este hiperuricemia (excesul de
acid uric în sânge). Hiperuricemia este deseori asimptomatică și nu
cauzează complicații. Majoritatea persoanelor cu nivel crescut
sanguin al acidului uric nu dezvoltă niciodată gută. Nu este
cunoscută cauza exactă a hiperuricemiei, însă s-au idendificat
recent diferiți factori heredo-colaterali (genetici) incriminați în
apariția acesteia. Când nivelul acidului uric are valori foarte mari,
acesta poate forma cristale de urat care se depun apoi la nivelul
articulațiior.
Se pot identifica diferiți factori incriminati în etiologia bolii
și anume:
Afecțiuni legate de dietă și greutatea corporală:
- obezitatea
- ingestie moderată sau cronică de alcool, în special bere
- dietă bogată în carne și fructe de mare (bogate în purine)
- diete cu conținut caloric mic
Medicamente care pot să crească concentrația
sanguină a acidului uric:

- tratament cronic cu aspirină sau produse care conțin niacin (acid


nicotinic)
- diureticele (medicamente care elimină excesul de apă și sare de la
nivelul organismului)
- chimioterapia (medicamente folosite în tratamentul cancerului,
provoacă moartea rapidă a celulelor maligne)
Simptome
Boala propriu zisă apare după ani de zile în care cristalele de acid uric se
depun la nivelul articulațiilor și țesuturilor învecinate. Guta prezintă următoarele
simptome:
- creșterea temperaturii locale, durere, edem și sensibilitate crescută la nivelul
articulației.
- durere nocturnă intensă, uneori pacientul nu suportă nici atingerea articulației cu
cearceaful
- disconfort care se intensifică pe parcursul nopții, ca apoi să cedeze în intensitate
pe parcursul următoarelor 2-7 zile
- prurit tegumentar (mâncărime a pielii) și exfolierea pielii apărută după remitarea
atacului de gută
Alte simptome, pot să includă:
- culoare roșie-vineție a tegumentului în regiunea articulației afectate,
asemănătoare unei infecții tegumentare locale
- febră
- limitarea mișcărilor normale a articulației (redoare)
Alte simptome, pot să includă:
- culoare roșie-vineție a tegumentului în regiunea
articulației afectate, asemănătoare unei infecții
tegumentare locale
- febră
- limitarea mișcărilor normale a articulației (redoare)
Evoluție
Guta apare după ani de zile în care persoana prezintă niveluri serice
crescute de acid uric, timp în care cristalele acidului uric se depun la
nivelul articulațiilor și țesuturilor adiacente. Un atac de gută debutează
deseori pe parcursul nopții, când durerea articulară moderată începe să se
intensifice.
Există 4 stadii evolutive a bolii:

1. Hiperuricemie 2. Artrita gutoasă 3. Intervalul gutos 4. Guta trofică


asimptomatică acută asimptomatic cronică

- Nivel ridicat de urat - Inflamare acută a - Intervalele dintre - Complicații pe termen


fară manifestări clinice articulației cauzată episoadele acute lung și hiperuricemie
ale gutei de cristalizarea necontrolată
uratului

Hiperuricemie necontrolată
Singura metodă prin care se obține diagnosticul de
certitudine în gută, este aspirația de lichid articular (artrocenteza),
test care poate identifica cristalele de acid uric de la acest nivel.
Tratament
Scopul tratamentului în gută este reducerea rapidă a
disconfortului și durerii, precum și profilaxia recidivelor atacurilor
de gută și a complicațiilor care pot apărea la nivel articular sau
renal. Tratamentul include mai multe etape care pot preveni
atacurile recurente de gută și complicațiile acesteia.
Inițial
Tratament
De întreținere
În cazul agravării bolii

Ambulator
Alte tratamente Chirurgical T. atacului de gută
Tratament inițial
Tratamentul gutei folosește medicamente care atenuează
simptomele și care elimină cauzele bolii. Tratamentul specific pentru
gută depinde de stadiul bolii, pentru că tratamentul atacului de gută este
diferit de profilaxia recidivelor.
Pentru diminuarea durerii, edemului, roșeții și căldurii locale
(inflamație), caracteristice atacului de gută, se recomandă administrarea
de:
- antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofenul,
naproxenul sau indometacinul. Este recomandată evitarea aspirinei
pentru că aceasta poate schimba brusc nivelurile acidului uric și poate
agrava simptomele.
- colchicina
- corticosteroizi
- ACTH
Pentru prevenirea atacurilor recurente, sunt recomandate
următoarele:
- scăderea în greutate (în cazul pacienților cu gută,
supraponderali) și menținerea unei greutăți normale. Este
utilă în acest scop adoptarea unei diete hipolipemiante (cu
puține grăsimi). Cu toate acestea, o dietă cu un conținut
caloric mic, poate crește concentrația acidului uric în sânge
și poate declanșa un eventual atac de gută.
- evitarea consumului de alcool, pentru că acesta inhibă
eliminarea renală a acidului uric, facilitând astfel
acumularea acestuia la nivelul organismului. Berea, care
are un conținut ridicat în purine, poate fi considerată mai
nocivă decât alte tipuri de alcool.
- evitarea dietelor bogate în carne și a dietelor cu
produse marine (alimente bogate în purine), care pot
crește concentrația acidului uric în sânge
- administrarea anumitor medicamente poate scădea
eliminarea renală a acidului uric cu facilitatea
acumulării acestuia la nivelul organismului. Acestea
includ medicația diuretică (care elimină excesul de apă
și sare de la nivelul organismului), administrarea
de niacin sau aspirină. Este important ca orice pacient
cu gută să consulte un specialist înaintea utilizării unor
tratamente medicamentoase complementare
- exercițiul fizic regulat și evitarea sedentarismului.
Tratament în cazul agravării bolii
Dacă guta nu este tratată timp de 10 ani, putem spune că
aceasta devine o boală cronică (simptome cronice, recidivante),
care poate afecta ireversibil articulațiile sau rinichiul. Cristalele de
acid uric se acumulează intraarticular și periarticular sub forma
unor noduli duri, denumiți tofi gutoși. Tratamentul stadiului tardiv
al gutei include administrarea obligatorie a medicației specifice.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pacienții diagnosticați cu gută, necesită următoarele:
- diminuarea disconfortului și dureri cauzate de atacul de gută
- repaus al articulației până la terminarea atacului (peste 24 de ore
după dispariția durerii)
- ridicarea segmentului afectat
- aplicarea locală a unei comprese calde. Dacă acest lucru nu ajută,
se poate încerca aplicarea locală a unei pungi cu gheață.
- administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS), cu
evitarea aspirinei care poate înrăutății simptomatologia.
Alte tratamente
Cu toate că nu s-a dovedit științific, metodele de
terapie complementară pot fi folosite în tratamentul
simptomelor asociate cu guta, astfel încât:
- cireșele și unele plante ("gheara diavolului"), pot fi folosite
ca remedii naturiste antiinflamatorii
- acidul eicosapentaenoic (EPA), folosit în cantități mari,
poate reduce inflamația cronică asociată gutei. Nu s-au
efectuat deocamdată studii medicale care să demonstreze
efectul antiinflamator al acestuia pe parcursul atacului de
gută
- acidul folic, este util în tratamentul gutei deoarece acesta
inhibă enzima necesară metabolismului acidului uric
(nedemostrat clinic, doar teoretic).
Vă mulțumesc!

S-ar putea să vă placă și