Ce competenţe dezvoltăm

la disciplina Consiliere și
Dezvoltare personală?

Dovezi la nivel internațional

Delia Goia
Conferința Națională Euroguidance, 07.10.2016
 Școala tradițională
Memorie Competențe cognitive
Atenție

Cunoștințe despre ceva

Transmise unidirecțional

Gândire
logică
 Școala modernă
Competențe Competențe
cognitive non-cognitive
 Alte denumiri

Competențe socioemoționale

Soft skills
Abilități de viață

Competențele secolului XXI

Inteligență emoțională
 A.C. Consiliere și
dezvoltare personală
Copii puternici

… nu doar știutori
 DE CE
competențe non-cognitive?
Prezic reușita elevilor mai mult decât doar scorurile la testele cognitive

Insuficienta lor dezvoltare - rol crucial în:

- Absenteism
- Abateri disciplinare
- Șomajul de lungă durată și veniturile
scăzute

Esențiale pentru susținerea rezilienței Decalajul între nivelul de dezvoltare

(adaptarea pozitivă în situații de adversitate)
copiilor și tinerilor care trăiesc în situații de
risc.
al abilităților non-cognitive
↓
diferența mare de reușită între elevii
privilegiați și cei care provin din
medii dezavantajate.
De ce competențe non-cognitive la GIMNAZIU?

Dezvoltare cerebrală:
perioadă de reorganizare și
remodelare a creierului, cu
precădere a structurilor
neuronale răspunzătoare de
procesele socio-emoționale

Creierul mai sensibil la

demersuri de tip experiențial.
 De ce competențe non-cognitive la GIMNAZIU?
Puncte tari:
- Mai bine dezvoltați fizic
- Abilități cognitive mai bune
- Creativitate
Vulnerabilități:
- Impulsivitate
- Dificultăți în a-și controla stările emoționale
- Căutare de senzații tari Creștere cu 200% a
ratelor de mortalitate
- Asumare de riscuri
și morbiditate față de
- Capacitate redusă de a cântări consecințele pe
etapa precedentă
termen lung
- Imaturitate emoțională și motivațională

Pubertarea și adolescența: perioadă de oportunități și

riscuri “Paradox al sănătății în adolescență”
 De ce competențe non-cognitive la GIMNAZIU?

Îi ajutăm să:

Se adapteze la schimbările fizice.

Să gestioneze un mediu social tot mai complex.

Să își construiască o nouă identitate (generală, educațională,

profesională).

Să câștige o mai mare autonomie în relația cu părinții și semenii.

 CE competențe?
• Cele despre care avem dovezi științifice că pot fi dezvoltate.
 Domenii de competență

Învățare școlară Socio- Carieră

emoțional
 Exercițiu
• Cinci grupuri

1. Potriviți competențele cu definițiile și cu exemplele.

2. Pentru fiecare competență, spuneți cărui domeniu (învățare

școlară, socio-emoțional, carieră) îi aparține. E posibil ca o
competență să aparțină mai mult decât unui domeniu.

• Timp: 5 minute
 Competențe
Competență Definiție
Concept de sine școlar Modul în care un elev își
(Autocunoaștere) percepe competența școlară
generală sau una dintr-un
anumit domeniu de studiu.
Autoeficacitate școlară Convingerea elevului/ei că
(încredere în sine) dispune de capacitatea de a face
față cu succes sarcinilor școlare.
AE e dependentă de context,
nivelul ei putând varia în
funcție de disciplinele de
studiu.
Perseverența Tendința unui elev de a-și
îndeplini obligațiile școlare la
timp și cu seriozitate, cât poate
de bine, în ciuda elementelor
care îi distrag atenția,
obstacolelor sau nivelului
provocării.”
Exemplu
Florin spune: “Sunt un elev bun.
Sunt strălucit la matematică, iar
la restul materiilor mă descurc
bine. Doar la istorie am
performanțe medii.”
Larisa spune:
“Pot rezolva probleme de fizică
grele.”
“Sunt capabilă să iau o notă
bună la testul de la geografie,
chiar dacă geografia nu e
punctul mei forte.”
Profesorul îl descrie pe Marius
ca fiind:
“Un elev silitor, care nu renunță
să muncească până când
sarcinile primite nu îi ies cum
trebuie. Face tot posibilul să
înțeleagă și aspectele dificile și
își face temele până la capăt,
chiar și atunci când sunt foarte
grele.”
 Competențe
Competență Definiție
Autoreglarea învățării Preluarea controlului asupra
învățării, prin concentrarea, în
mod conștient asupra
conceperii, selectării,
monitorizării și planificării
acelor strategii care vin cel mai
bine în sprijinul demersului de
învățare.
Concept de sine global Modul în care o persoană își
(Autocunoaștere) percepe propria capacitate/
abilitate formată în urma
experiențelor și interacțiunilor
cu mediul în care trăieșe.
Exemplu
Corina spune:
“Învăț mai bine dimineața decât
seara. Pot învăța cam 30 de
minute fără întrerupere, după
care am nevoie de o scurtă
pauză.”
“Când învăț la istorie mă ajută
să îmi fac o schemă a lecției, iar
la matematică am nevoie să fac
mai multe exerciții
asemănătoare.”
Ana spune “Sunt o persoană
generoasă, am un simț al
umorului dezvoltat și sunt o
persoană credincioasă. Mai am
nevoie să lucrez pentru a fi mai
organizată.”
 Competențe
Competență Definiție
Autocontrolul Abilitatea de a rezista
impulsurilor pe termen scurt în
favoarea obiectivelor pe termen
lung considerate prioritare.
Presupune exercitarea
controlului asupra
comportamentelor,
sentimentelor și gândurilor,
pentru a putea respecta reguli,
planuri, promisiuni, ideale și
alte standarde.
Competențe interpersonale Abilitățile folosite de o persoană
pentru a interacționa cu alții.
Printre acestea se numără
cooperarea, disponibilitatea de
folosi ceva în comun/ de a
împărți cu alții, sprijinul,
comunicarea, exprimarea
empatiei, oferirea de încurajare
sau susținere verbală, în general
abordarea prietenoasă sau
amabilă.
Exemplu
Cătălina a reușit să își
controleze pornirea de a
răspune agresiv unui profeor
care a nedreptățit-o și a reușit în
schimb să-și exprime clar
punctul de vedere.
De obicei Mircea rezistă
tentației de a ieși afară la joacă
pentru a-și putea termina
temele.
Sorina are rareori conflicte cu
alți colegi, iar atunci când le are
reușește să detensioneze situația
și să discute soluții.
Cristian îi lasă pe prietenii săi să
joace un nou joc pe care tocmai
și l-a instalat.
Florina îi spune politicos
prietenei sale că nu este de
acord cu ea într-o anumită temă.
 Competențe
Competență Definiție
Luarea deciziilor Selectarea unei alegeri din
opțiunile disponibile.
Căutarea critică a Capacitatea de a căuta, colecta
informațiilor și înțelege informații, precum și
de a distinge între cele relevante
și cele irelevante.
Exemplu
Când a trebuit să aleagă liceul
spre care să se îndrepte,
Andreea a ținut cont de
preferințele și abilitățile
personale, s-a informat despre
ofertele mai multor licee, a
discutat cu părinții și diriginta,
iar în final a realizat o listă de
cinci licee, în ordine
preferințelor.
Pentru un proiect școlar, Mihai
a căutat pe internet informații
despre meserii în domeniul
social, a discutat cu părinții,
după care a structurat
informațiile în funcție de
criteriile sarcini,
responsabilități, mediu de
muncă.
 Să lucrăm împreună
• Pre/adolescenții dețin o mare bogăție de abilități

• Ei nu sunt recipiente pasive ale intervenției adulților, ci actori

principali în propria viață

• Ar fi de dorit ca orice intervenție care îi privește să îi aibă

drept parteneri, inclusiv desfășurarea orei de Consiliere și
dezvoltare personală