Sunteți pe pagina 1din 23

Calitatea în educaţie: definire, modalităţi de realizare

şi evaluare
-analiză comparativă rezultată în urma derulării
Programului Leonardo da Vinci :
“Eforturi comune pentru asigurarea calităţii educaţiei”
(exerciţiul 2006, aprobat cu nr. RO/ 2006/ 97153/ EX) -
Parteneri:
• Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
(ARACIP) – Bucureşti, România

• Institutul Regional de Cercetări Educative (IRRE) – regiunea Lazio,


Roma, Italia 1
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Uniunii Europene.
Conţinutul acestui document nu reflectă în mod necesar poziţia Uniunii
Europene sau a Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în
Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.

2
CUPRINS
1.Prezentarea proiectului……………………………4
2.Politici şi legislaţie în domeniul educaţiei……….. 6
3.Structura celor două sisteme de învăţământ………9
4.Direcţii de reformă a celor două sisteme de educaţie:
România – descentralizare, Italia – autonomie … 10
5.Abordarea “calităţii educaţiei” în sistemele de
învăţământ din România şi Italia …………………. 12
6.Instituţii responsabile şi instrumente utilizate în
asigurarea şi evaluarea calităţii în educaţie…………14
Anexe……………………………………………….17

3
1.Prezentarea proiectului
Proiectul a fost derulat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar (ARACIP), în calitate de promotor şi a avut ca partener extern Institutul
Regional de Cercetări Educative (IRRE) din regiunea Lazio, Roma, Italia.
Beneficiarii proiectului au fost 10 persoane aparţinând aparatului propriu ARACIP,
angajaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată, experţi din cadrul departamentelor de
acreditare, de evaluare externă a calităţii, dar şi reprezentanţi ai compartimentelor juridic şi
economic.
Subvenţia Leonardo da Vinci: 11850 Euro

Obiectivele proiectului au fost:


• Cunoaşterea reciprocă a sistemelor de învăţământ italian şi român, în vederea unei
colaborări permanente între cele două ţări, în domeniul asigurării calităţii educaţiei;
• Cunoaşterea procedurilor şi a instrumentelor prin care se asigură calitatea în educaţie în
Italia, în vederea creării unor mecanisme şi instrumente similare în România, compatibile
normelor europene, dar păstrând specificul sistemului naţional românesc de învăţământ;
• Achiziţionarea de noi cunoştinţe privind conceptul de calitate în educaţie, instrumentele şi
mecanismele prin intermediul cărora se evaluează calitatea, în vederea obţinerii acelor
competenţe care să permită gestionarea, într-o manieră profesionistă, a noului sistem de
management şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar românesc.

4
Toate aceste obiective au fost atinse în timpul stagiului, ca urmare a accesului la informaţii
privind conceptul de “calitate a educaţiei” utilizat în Italia şi alte ţări membre ale U.E.,
instrumentele şi procedurile de asigurare a calităţii educaţiei, gestionarea fondurilor şi a
informaţiilor în unităţile de învăţământ de nivel preuniversitar, cadrul legal în domeniul asigurării
calităţii.
Noile competenţe dobândite de stagiari au fost recunoscute şi certificate de partenerul
extern.
Broşura de faţă reprezintă o sinteză a experienţei dobândite în urma participării la acest
proiect şi ea prezintă o analiză comparativă între sistemul de învăţământ românesc şi
italian (pe coordonatele prezentate în Cuprins), utilă, credem noi, tuturor celor care doresc să se
documenteze asupra diverselor abordări ale asigurării şi evaluării calităţii în educaţie.

Echipa de management a proiectului

5
2.Politici şi legislaţie în domeniul educaţiei
ROMĂNIA ITALIA
1.Programul de Guvernare 2005-2008 prezintă în 1.Decretul legislativ nr. 258 / iulie 1999 şi Decretul
Cap.5 : Politica în domeniul educaţiei,9 obiective majore legislativ nr. 268 / noiembrie 2004, de înfiinţare şi
avute în vedere, cel de al doilea fiind: reorganizare a “Institutul Naţional pentru Evaluarea
- calitate ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii SistemuluiEducaţional de Instruire şi Formare
bazate pe cunoaştere; (INVaLSI)”. Înfiinţarea acestui institut are în vedere
2. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 al îmbunătăţirea şi armonizarea calităţii sistemului educaţional.
Guvernului României, cap. 4: Capitalul uman, Scopul institutului este de a evalua eficienţa şi a încadra
4.3. Asigurarea şi managementul calităţii în educaţie: evaluarea în contextul internaţional. Pentru instruirea şi
- prezintă coordonatele generale ale reformei în formarea profesională, o asemenea evaluare priveşte exclusiv
învăţământ: elaborarea şi implementarea unui nou curriculum nivelurile esenţiale şi este efectuată ţinând cont de ceilalţi
la nivel naţional; orientarea educaţiei către dezvoltarea subiecţi instituţionali care funcţionează deja la nivel naţional
competenţelor, abilităţilor şi aptitudinilor, o ofertă în sectorul evaluării politicilor naţionale care urmăresc
educaţională mai flexibilă; posibilitatea de a realiza dezvoltarea resurselor umane. Pentru atingerea obiectivelor
parcursuri şcolare individualizate; responsabilizarea anterior precizate concurează şi instituţiile şcolare şi de
partenerilor sociali la probleme legate de educaţie. formare, precum şi regiunile, provinciile şi localităţile în
3.Strategia M.Ed.C. pentru perioada 2006-2008 stabileşte funcţie de zona de competenţă.
o serie de 8 priorităţi ale politicii educaţionale M.Ed.C., cea
de a treia fiind Calitatea. 2.Legea nr. 53 din 28 martie 2003 privind normele
• Direcţiile strategice M.Ed.C. pentru 2006—2008 sunt: generale referitoare la instrucţie şi la nivelele esenţiale de
– Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului acţiune în materie de instrucţie şi formare profesională
la educaţie; defineşte sistemul educaţional cu respectarea următoarelor
– Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea principii de reformă a sistemului educaţional:
sistemului naţional de învăţământ cu sistemul
european de educaţie şi formare profesională; a) promovarea învăţării toată viaţa şi asigurarea
– Descentralizarea şi creşterea gradului de oportunităţilor pentru a atinge înalte niveluri culturale şi de
autonomie a sistemului educativ, la nivelul dezvoltare a capacităţilor şi competenţelor, pentru integrarea
unităţilor / instituţiilor de învăţământ; în viaţa socială şi în lumea muncii, la nivel local, naţional şi
– Stimularea educaţiei permanente; european;

6
ROMÂNIA ITALIA
– Reforma educaţiei timpurii; b) dobândirea unei formaţii spirituale şi morale, dezvoltarea
– Creşterea capacităţii instituţionale pentru conştiinţei istorice şi de apartenenţă la comunitatea locală, la
elaborarea şi gestionarea proiectelor; comunitatea naţională şi la civilizaţia europeană;
– Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, c) asigurarea dreptului la instrucţie şi formare cel puţin 12
cercetării şi inovării. ani;
În domeniul asigurării calităţii educaţiei şi al d) dezvoltarea activităţii motorii şi a competenţelor ludico-
compatibilizării sistemului naţional de învăţământ cu sportive;
sistemul european de educaţie şi formare profesională, e) valorizarea profesională a personalului didactic;
strategia MEdC stabileşte ca primă coordonată: Asigurarea f) încurajarea iniţiativelor de formare iniţială şi continuă a
calităţii educaţiei. În acest demers, MEdC porneşte de la personalului;
argumentul necesitatăţii pregătirii continue a resurselor g) sprijinirea dascălilor în scopul recuperării cheltuielilor
umane specifice sistemului de învăţământ şi elaborarea pentru autoinstruire ;
ghidurilor de bune practici şi are în vedere următoarele h) valorizarea profesională a personalului administrativ,
rezultate: tehnic şi auxiliar;
a) constituirea structurilor instituţionale ARACIS şi i) intervenţia împotriva dispersării şcolare şi pentru realizarea
ARACIP;
dreptului-obligaţiei la instrucţie şi formare;
b) profesionalism, previzibilitate, rigurozitate şi
transparenţă; l) dezvoltarea instrucţiei şi formării tehnice superioare şi
c) elaborarea unor standarde şi indicatori de pentru educaţia adulţilor;
performanţă pentru acreditarea unităţilor şcolare. m) adecvarea structurilor de edificii şcolare.
4. Strategia de descentralizare a învăţământului 3.Decretul legislativ nr .59 / 2004 referitor la primul ciclu de
preuniversitar, aprobată prin Memorandum de Guvernul şcolarizare (nivelul primar şi nivelul secundar inferior).
României în decembrie 2005, are ca prim obiectiv: 4.În aprilie 2005 au fost emise două Decrete legislative:
• eficientizarea activităţii şi creşterea performanţelor - primul asigură dreptul la educaţie şi formare pentru cel puţin
instituţiilor educaţionale. 12 ani sau până când elevul obţine o calificare, dar până la
împlinirea vârstei de 18 ani. Este astfel reglementat primul
ciclu de şcolarizare, ciclul secundar şi sistemul formării
vocaţionale;

7
ROMÂNIA ITALIA
5.Legea nr. 87/2006 pentru aprobare a O.U.G. nr.75 / 2005 - celde al doilea Decret legislativ reglementează alternanţa
privind asigurarea calităţii educaţiei: şcoală – muncă, care presupune formarea pe parcursul ciclului
• defineşte conceptul de calitate în educaţie, ca secundar de şcolarizare, fie în sistem liceal, fie pe o filieră
fiind:”ansamblul de caracteristici ale unui program studiu şi vocaţională, în scopul de a oferi elevilor nu numai cunoştinţe
ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările de bază, dar şi aptitudini care să satisfacă cerinţele pieţei
beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.”; muncii. Astfel, elevii cu vârsta de 15 ani îşi pot continua
• precizează rolurile şi responsabilităţile fiecărui “actor” formarea până la 18 ani prin apelarea la această alternativă
implicat în asigurarea şi evaluarea internă sau externă a şcoală – muncă.
calităţii educaţiei; 5.În urma ultimelor alegeri parlamentare, noul Guvern a
• descrie cadrul de implementare a sistemului de conturat un nou scenariu în domeniul educaţiei. Noul Minister
management al calităţii în unităţile de învăţământ; al Educaţiei Publice a introdus câteva amendamente în
• stabileşte cele trei domenii (capacitate instituţională, sistemul educaţional, care se referă la:
eficacitate educaţională, managementul calităţii) şi 15 criterii  Reintroducerea comisiilor de examinare mixte pentru
pe baza cărora se realizează atât evaluarea internă, cât şi cea nivelul secundar superior, compuse atât din membri din
externă; interiorul, cât şi din afara şcolii şi conduse de un Preşedinte
6. H.G. nr.1258/2005 privind aprobarea R.O.F. al ARACIP din afara şcolii;
7.Codul de etică profesională al experţilor în evaluare şi  Reintroducerea necesităţii obţinerii aprobării Consiliului
acreditare, aprobat prin O.M.Ed.C nr. 5337/ 2006; Profesoral (Collegio dei docenti) pentru a promova examenul;
8. Metodologia de selecţie şi formare a experţilor în 6.Directiva Ministerială din 25 august 2006 modifică
evaluare şi acreditare, aprobată prin O.M.Ed.C nr. 5338/ procedurile de evaluare a sistemului educaţional şi de formare,
2006; realizate de INVaLSI, şi completează amendamentele
9.Standardele naţionalede autorizare de funcţionare Directivei nr. 27/ martie 2006. Modificările introduse se
provizorie şi standarde naţionale de acreditare şi evaluare referă la:
periodică , ,aprobate prin H.G. nr.21/ ianuarie 2007.  Evaluarea sistemului de învăţământ, nu a unei singure
10.Metodologia de evaluare instituţională a organizaţiilor şcoli sau a unui singur elev, la sfârşitul anului şcolar 2006/
furnizoare de educaţie, aprobată prin H.G. nr. 22/ 2007;
ianuarie 2007.  Evaluarea iniţială a elevilor la începutul anului 2006-
ARACIP are în lucru următoarele proiecte legislative: 2007, prin intermediul unor teste distribuite într-un eşantion de
• Standarde de referinţă şcoli, de către inspectori externi;
• Tarife pentru obţinerea autorizării/ acreditării  Pregătirea unor modele ale examenului de stat pentru
institutele tehnice şi vocaţionale.
8
3.Structura celor două sisteme de învăţământ
ITALIA
ROMÂNIA
Piaţa muncii

Nivel a, b

Specializare
Formare pentru
Primul nivel universitar examenul de stat

Ucenicie
Licee
Licee Licee Licee Licee Licee Licee de
Licee
de econo- ling- de ştiin- tehno- ştiinţe
clasice
artă mice vistice muzică ţifice logice socio-
umane

Educaţie vocaţională şi
formare

Şcoala secundară inferioară (11 – 14 ani)

Şcoala primară (6 – 11 ani)

Nivel pre – primar (peste 3 ani)


9
4.Direcţii de reformă a celor două sisteme de educaţie:
România – descentralizare, Italia - autonomie
ROMÂNIA ITALIA
Principiile strategice care vor fi urmărite în toate fazele Autonomia sistemului de învăţământ italian se
de elaborare şi de aplicare (analiză, dezvoltare, negociere, constituie într-un demers dinamic ce presupune implicare şi
implementare, evaluare, revizuire) a procesului de responsabilitate, dar şi o gândire strategică şi control.
descentralizare a sistemului de învăţământ din România sunt: Conceptul nu reprezintă un scop în sine, ci se înscrie în
• Răspunderea publică strategia naţională a Italiei şi are menirea de a crea un sistem
• Autonomia instituţională de învăţământ organizat, administrat şi finanţat conform
• Apropierea centrului de decizie de locul actului de normelor europene în ceea ce priveşte asigurarea calităţii
educaţie procesului instructiv-educativ, adecvarea ofertei educaţionale
• Transparenţa actului decizional la interesele şi cerinţele beneficiarilor, precum şi la nevoile
• Valorizarea resursei umane socetăţii.
• Subsidiaritatea Componentele autonomiei:
• Diversitatea culturală şi etnică. • Curriculumul Naţional, cu cele două componente-
Strategia de descentralizare, care va fi implementată în curriculum nucleu şi curriculum la decizia şcolii- este mult
perioada 2007 – 2010, va produce schimbări majore în mai stabil în învăţământul italian, raportul fiind de 80% la
managementul învăţământului, la nivel naţional, regional / 20%. Planurile de învăţământ şi programele şcolare sunt
judeţean şi local. Principalele schimbări aşteptate sunt: elaborate de Comisii Naţionale, dar în învăţământul italian
• Transferul ponderii decizionale de la nivelurile instituţia şcolară are mai multă autonomie; planul de studiu
naţional şi regional al sistemului de învăţământ la nivel este personalizat, conţinând pe lângă nucleul fundamental,
local. Consiliul de Administraţie, cu o structură schimbată, va omogen la nivel naţional, aspecte şi interese specifice regiunii,
deveni principalul organism de decizie de la nivelul unităţii culturii, tradiţiilor şi realităţilor locale.
şcolare. Totodată, va creşte rolul directorului, ca organ • Evaluarea periodică şi anuală este asigurată de Institutul
executiv pentru deciziile esenţiale, dar şi deliberativ pentru INVaLSI, care evaluează cunoştinţele şi abilităţile elevilor.
deciziile curente; Evaluarea realizată de acest Institut Naţional se concretizează
• Creşterea autorităţii de decizie a Consiliului local, în examene la sfârşit de ciclu de învăţământ.
devenit partenerul privilegiat al şcolii din comunitate, atât prin • Reţeaua şcolară cuprinde, după şcoala primară de cinci
participarea la activitatea Consiliului de administraţie, cât şi, ani, şcoala secundară de gradul I( cu durata de trei ani), urmată
mai ales, în plan financiar. Relaţiile de subordonare, existente de un ciclu secundar, care conţine sistemul liceal sau de
în prezent, vor trebui înlocuite cu relaţii de coordonare între instruire şi formare profesională. 10
şcoală şi comunitatea locală.
ITALIA
ROMÂNIA Unităţile de învăţământ nu au o cifră de şcolarizare impusă de
• Modificarea atribuţiilor ISJ. autorităţile centrale.
• Modificarea atribuţiilor M.Ed.C şi a instituţiilor / • Sistemul liceal cuprinde licee artistice, clasice,
agenţiilor subordonate – care se vor orienta cu precădere economice, muzicale şi coregrafice, ştiinţifice şi tehnologice.
spre decizii la nivel politic şi strategic. Liceul se finalizează cu un ,,examen de stat”, care permite
• Negocierea inter-instituţională va fundamenta întreg accesul la orice universitate. Şcoala italiană îşi propune, de la
procesul decizional. început, ,,alfabetizarea” şi într-o altă limbă a Uniunii
Pentru a reduce riscurile legate de implementarea Europene, urmând apoi studierea celei de a doua limbi în
descentralizării, va fi aplicată şi o strategie naţională de ciclul secundar. De asemenea, în şcoală se realizează
informare şi de promovare a proiectului în rândul părţilor aprofundarea tehnologiei informatice.
interesate (pentru diminuarea riscurilor din prima categorie), • Conducerea şi administrarea unităţilor de învăţământ se
dar şi politici naţionale privind diminuarea riscurilor. realizează de către consilii şcolare sub dirijarea unui director –
Aceste politici se referă la: manager, care, în mod obligatoriu, este cadru didactic.
• Colaborare interministerială şi constituirea sprijinului Consiliile profesorale îşi asumă sistemul de asigurare a
politic; calităţii din unitatea şcolară, stabilind indicatorii, procedurile
• Armonizarea legislativă; privind asigurarea calităţii, chestionarele pentru părinţi.
• Operaţionalizarea clară şi adecvată a politicilor şi • Unităţile de învăţământ sunt controlate la trei ani de
strategiilor atât în plan legislativ, cât şi prin elaborarea unor către ministerul public şi oficiile regionale, acestea fiind
ghiduri sau manuale de procedură; reprezentanţii ministerului în teritoriu. În Italia nu există o
• Construcţia instituţională – mai ales noile consilii de agenţie sau o altă instituţie corespunzătoare ARACIP-ului din
administraţie – şi distribuirea adecvată a noilor roluri şi România.
funcţii manageriale; • Finanţarea unităţilor de învăţământ din Italia se face de
• Formarea unitară a părţilor interesate din cadrul către ministerul public prin banii prevăzuţi de către bugetul de
sistemului de învăţământ şi din afara lui; stat, dar, spre deosebire de situaţia din ţara noastră, în Italia
• Monitorizarea atentă şi evaluarea continuă a procesului; activitatea unităţii şcolare este gândită numai în proiecte, suma
• Reducerea riscului financiar prin crearea rezervelor de bugetelor proiectelor constituind aproape în întregime bugetul
intervenţie în cazuri speciale; instituţiei. Părinţii pot finanţa unitatea de învăţământ,
• Optimizarea sistemului informaţional de sprijin al cunoscând nevoile ei reale de fonduri, dar primesc, periodic un
deciziei. raport al cheltuielilor efectuate.

11
5.Abordarea “calităţii educaţiei”în sistemele de învăţământ
din România şi Italia
ITALIA
ROMÂNIA • Calitatea şcolii, ca mijloc de satisfacere a cerinţelor şi
• Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale nevoilor elevilor, părinţilor, pieţei muncii şi societăţii în
unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care general, este asigurată printr-o cercetare continuă orientată
sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi spre îmbunătăţirea, deopotrivă, a: pregătirii profesorilor,
standardele de calitate. organizării şcolii, utilizării noilor tehnologii, evaluării
• Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea procesului de învăţământ şi a evaluării rezultatelor finale.
multicriterială a măsurii în care o organizaţie furnizoare de • Calitatea sistemului de învăţământ şi calitatea
educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi sistemelor de evaluare sunt într-o strânsă legătură, deoarece:
standardele de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este • evaluarea calităţii în educaţie este utilă pentru a creşte
efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie, aceasta valoarea acţiunilor, a proiectelor şi a oamenilor fără a-i judeca.
ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este Calitatea nu înseamnă doar „satisfacţia clientului” şi
efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, rezultate bune pe termen scurt, ci şi o modalitate de a stimula
aceasta ia forma evaluării externe. o reflecţie activă asupra coerenţei dintre “intrări” şi ”ieşiri”
• Pentru evaluarea externă a calităţii educaţiei se în cadrul unui proces de îmbunătăţire continuă;
înfiinţează, prin O.U.G. nr.75/ 2005 privind asigurarea calităţii • evaluarea calităţii este fundamentală în cadrul procesului
educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/ 2006 , Agenţia Română de învăţământ dintr-o şcoală deoarece furnizează o direcţie
de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior acţiunilor de cercetare şi îmbunătăţire continuă, permite un
(ARACIS) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în control al rezultatelor pe plan educaţional dar şi
Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). organizaţional, valorizează identitatea culturală şi misiunea
• Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea unei şcolii, identifică “punctele tari” şi “punctele slabe”,
organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie, în legitimează autonomia proceselor de învăţământ furnizate şi a
conformitate cu standardele în vigoare. rezultatelor obţinute, asigură coparticiparea tuturor “actorilor”
• Metodologia asigurării calităţii educaţiei, conform implicaţi în viaţa şcolii, atrage atenţia asupra dimensiunii
Legii nr. 87/ 2006, cuprinde următoarele componente: calitative a actului educaţional;
• Criteriul: aspect fundamental de organizare şi • Evaluarea calităţii în educaţie contribuie la
funcţionare a unei organizaţii furnizoare de educaţie. îmbunătăţirea:
• Standardul: descrierea cerinţelor, formulate în termeni • motivaţiei profesorilor în a preda şi a motivaţiei elevilor
de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu în a învăţa;
de realizare a unei activităţi în educaţie (vezi Anexa nr.1)
12
ROMÂNIA ITALIA
Standardul de referinţă: descrierea cerinţelor care • structurii disciplinelor de studiu şi a metodologiei
definesc un nivel optim de realizare (vezi Anexa nr.2) cercetării;
• Indicator de performanţă: instrument de măsurare a • psihologiei educabilului;
gradului de realizare a unei activităţi. • procesului de alegere a metodelor şi tehnicilor didactice;
• Procese: • activităţilor extraşcolare şi a integrării în societate;
– Planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor • capacităţii de autoevaluare şi orientare personală;
aşteptate ale învăţării; • utilizării noilor metode de informare/ comunicare prin
– Monitorizarea rezultatelor; intermediul tehnologiei informaţiei.
– Evaluarea internă a rezultatelor; • Auto-evaluarea este fundamentală în procesul
– Evaluarea externă a rezultatelor; îmbunătăţirii continue.
– Îmbunătăţirea continuă a rezultatelor. • Evaluarea unei şcoli trebuie să ia în considerare atât
• Domenii: complexitatea variabilelor ce caracterizează fiecare plan
– Capacitate instituţională: structură, management educaţional, cât şi criteriile de eficacitate şi eficienţă ale
şi resurse; fiecărui serviciu oferit.
– Eficacitate educaţională: programe de studiu, • În scopul îmbunătăţirii continue şi al armonizării calităţii
rezultatele învăţării, activitatea de cercetare sistemului de instruire, Institutul INVaLSI efectuează
ştiinţifică, metodică şi financiară; verificări periodice şi sistematice ale cunoştinţelor şi
– Managementul calităţii: strategii, structuri, abilităţilor elevilor şi ale calităţii ofertei formative a
proceduri, sistem informaţional, accesibilitate,
transparenţă. instituţiilor şcolare şi de formare. ( v. Anexa 3).

13
6.Instituţii responsabile şi instrumente utilizate în asigurarea şi evaluarea
calităţii în educaţie

ROMÂNIA ITALIA
Elementele fundamentale ale sistemului de asigurare a Elementele fundamentale ale sistemului de asigurare a
calităţii educaţiei calităţii educaţiei

Valorile promovate Principiile


Valorile promovate Principiile
prin educaţie calităţii educaţiei
prin educaţie calităţii educaţiei

Standarde de calitate
proprii ale
Standarde de fiecărei şcoli
calitate naţionale

Evaluarea Asigurarea Evaluarea Asigurarea


(internă şi externă) calităţii internă şi calităţii
a calităţii şi educaţiei externă* a şi educaţie
educaţiei calităţii educaţiei

14
ROMÂNIA ITALIA
• În Italia, ca urmare a autonomiei şcolilor, se pune
Actorii implicaţi în asigurarea calităţii educaţiei sunt: mare accent pe evaluarea internă (autoevaluarea)
fiecărei unităţi de învăţământ, evaluare realizată pe
• Actorii educaţionali (cadrele didactice, elevii, părinţii, bază de criterii şi metodologii proprii.
conducerea şcolii etc.) – cu rol în producerea şi generarea Actorii implicaţi în asigurarea calităţii educaţiei sunt:
educaţiei de calitate; • Actorii educaţionali (cadrele didactice, elevii, părinţii,
• Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, conducerea şcolii etc.) – cu rol în producerea, generarea şi
organizată în fiecare şcoală – cu rol de evaluare internă a evaluarea internă a calităţii educaţiei;
calităţii serviciilor educaţionale oferite; • * Institutul Naţional pentru Evaluarea Sistemului
• Inspectoratele şcolare judeţene – care au rolul de Educaţional de Instruire şi Formare – care are rolul de
control al calităţii educaţiei; evaluare externă a pregătirii elevilor şi cursanţilor la diverse
• Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în cursuri de formare, precum şi a calităţii serviciilor
Învăţământul preuniversitare (ARACIP) – care are rolul de educaţionale oferite de şcoli;
evaluare externă a calităţii educaţiei; • Ministerul Educaţiei Publice– cu rol de
• Ministerul Educaţiei şi Cercetării – cu rol de reglementare şi de implementare a modalităţilor de organizare,
reglementare şi de implementare a modalităţilor de organizare, control şi evaluare a sistemul naţional de învăţământ
control şi evaluare a sistemul naţional de învăţământ. preuniversitar (activitatea învăţământului universitar fiind
reglementată de un alt minister şi anume Ministerul Educaţiei,
Alături de ARACIP, în evaluarea externă a calităţii Universităţilor şi Cercetării).
educaţiei unităţilor de învăţământ preuniversitar din România,
mai intervin şi următoarele instituţii: Ministerul Educaţiei şi Alături de aceste instituţii, la nivel regional, există
Cercetării (MEdC), Serviciul Naţional de Examinare şi Institutele Regionale de Cercetări Educative (IRRE) care
Evaluare (SNEE) şi Centrul Naţional de Dezvoltare a efectuează studii, cercetări şi acordă consultanţă şcolilor şi
Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT). altor furnizori de educaţiei pe domeniul asigurării şi evaluării
calităţii în educaţie. Unul dintre aceste Institute,
respectiv cel din Regiunea Lazio, cu sediul în Roma, a fost
partenerul extern al ARACIP în cadrul Programului Leonardo
da Vinci “Eforturi comune pentru asigurarea calităţii
educaţiei”.
15
ROMÂNIA ITALIA
Instituţii cu rol în evaluarea externă a calităţii educaţiei Instituţii cu rol în evaluarea externă a calităţii educaţiei

Ministerul Educaţiei Publice


Ministerul Educaţiei şi Cercetării
-realizează şi coordonează, împreună cu Ministerul
-emite acte normative şi norme specifice de aplicare a lor în
Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării, Sistemul Naţional
procesul de evaluare a sistemului naţional de învăţământ-
de Evaluare (NES), prin care urmăreşte monitorizarea
calităţii serviciilor educaţionale furnizate de toate
şcolile din Italia şi pe care îl implementează prin
Intermediul Institutului INVaLSI-

ARACIP SNEE CNDIPT


Institutul Naţional
Instrumente de Instrumente
pentru Evaluarea Sistemului Educaţional (INVaLSI)
Instrumente evaluare: de evaluare:
de evaluare: -standarde de -curriculum
-standarde de evaluare a elevilor specific, Instrumente de evaluare:
evaluare, pentru fiecare predare- -probe pentru evaluarea
fişe de auto- disciplină şi fiecare învăţare, competenţelor cognitive
evaluare şi de an şcolar, precum certificate de ale elevilor şi a adulţilor
evaluare externă şi descriptorii de competenţă care parcurg un curs de
având o performanţă profesională, formare, interviuri pe
structură
: asociaţi standarde, focus-grupuri, chestionare
similară, proceduri şi pe diverse teme din domeniul
standarde de manuale de socio – cultural
referinţă şi asigurarea şi
indicatori de evaluarea
performanţă, calităţii
metodologia de
evaluare
instituţională

16
ANEXE
Anexa 1: Structura standardelor naţionale de evaluare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din
România
• Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim
obligatoriu de realizare a unei activităţi de educaţie.
• Standardele de autorizare şi cele de acreditare sunt standarde naţionale, aprobate prin H.G. nr. 21/ ianuarie 2007, se
aplică învăţământului preuniversitar de stat şi particular, şi se referă la domeniile prevăzute de art. 10 din O.UG 75/2005,
aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006. Pentru fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pentru
fiecare subdomeniu sunt formulaţi indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiţi descriptori. Descriptorii sunt
enunţuri care stabilesc, în mod concret şi observabil, cerinţele minime pe care organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să le
îndeplinească, pentru fiecare indicator, în vederea acreditării.

17
Anexa 2: Structura standardelor de referinţă propuse de ARACIP pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar din România
• Standardul de calitate (de referinţă) reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de
realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici
existente la nivel naţional, european sau mondial.
• Standardele de referinţă se referă la domeniile prevăzute de art. 10 al. OUG 75/2005. Pentru fiecare
domeniu sunt definite subdomenii, pentru fiecare subdomeniu sunt formulaţi indicatori, iar la fiecare
indicatori sunt definiţi descriptori. Descriptorii sunt enunţuri care stabilesc, în mod concret şi observabil,
cerinţele de calitate pe care organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să le îndeplinească, pentru fiecare
indicator şi pentru fiecare nivel de calitate. Pentru standardele de calitate (de referinţă), descriptorii vor fi
organizaţi pe trei niveluri: minimal, optimal (de referinţă propriu-zis) şi de excelenţă.
• Nivelul minimal (M) reprezintă nivelul “de funcţionare” (stabilit prin standardele de acreditare) menţinut,
ajustat şi îmbunătăţit în mod conştient în vederea satisfacerii nevoilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi de
educaţie şi pentru mulţumirea acestora.
• Nivelul optimal (de referinţă propriu-zis) (O) reprezintă, „valoarea adăugată”, contribuţia efectivă a
şcolii la educaţie, ceea ce organizaţia şcolară adaugă la valorile de “intrare” (referitoare la elevi, mediul
socio-economic şi cultural, resurse etc.). Din această perspectivă, un progres în calitate reprezintă creşterea
nivelului de realizare a obiectivelor asumate prin documente normative şi reglatoare, de la nivel naţional şi
local, ca urmare a îmbunătăţirii interne a calităţii.
• Nivelul de excelenţă (E) reprezintă rezultatele deosebite şi elementele de originalitate prin care furnizorul
de educaţie îşi defineşte personalitatea proprie, prin care îşi atrage clienţii şi beneficiarii şi care se constituie
ca exemple de bună practică şi „ţinte de referinţă” („benchmarks”) pentru alţi furnizori.
• Pentru nivelurile minimal şi optimal descriptorii au valoare indicativă, în timp de pentru nivelul de
excelenţă descriptorii au valoare orientativă – furnizorul de educaţie având libertatea de a-şi defini şi
promova şi alţi indicatori şi descriptori de excelenţă, în conformitate cu specificul instituţional, tradiţii,
resurse etc.
• Cele trei niveluri de calitate sunt cumulative: realizarea nivelului minim este obligatorie pentru nivelul de
referinţă; nu poate exista excelenţă în nici un domeniu în care performanţa nu se ridică la nivel „optimal”.

18
Anexa 3 – Instrument de evaluare instituţională utilizat în Italia

• Chestionar de evaluare internă a calităţii educaţiei recomandat de INVaLSI (utilizat în Şcoala


Medie “Viale Manzoni”) – Italia:
• Partea I
• 1. Ce modalităţi de comunicare cu parinţii adoptă şcoala ?
• □ Discuţii cu cadrele didactice (periodice)
• □ Discuţii cu cadrele didactice (ocazionale)
• □ Comunicare în scris
• □ Sedinţe cu părinţi
• □ Altele
• Întâlnirile periodice cu părinţii au ca scop :
• □ Amendamente la regulamentul şcolar
• □ Oferta educaţională
• □ Vericarea periodică a respectării ofertei educaţionale
• □ Criterii de evaluare
• □ Proiectele şcolii
• □ Activitatea din teritoriu
• □ Proiecte europene
• □ Reforma
• □ Portofoliile
• □ Orientarea şcolară
• □ Altele
• 3. Existenţa unei pagini speciale pentru informarea părinţilor, pe site-ul şcolii
• □ Da
• □ Nu
• 4.Ce persoane credeţi că sunt direct răspunzătoare de calitate:
• ...................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................

19
• 5.Indicaţi alte posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii educaţiei :
• ……………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
• Partea a II-a
• 6. Activităţile de formare ale părinţilor la care aţi participat/coparticipat în ultimii 5 ani
• □ Da
• □ Nu
• 7. La ce fel de activităţi de formare aţi participat :
• □ Psihologia copilului
• □ Comunicare - relaţionare
• □ Autonomie
• □ Reformă
• □ Altele
• Câţi participanţi au fost ?
• □ Sub 20
• □ Între 20-40
• □ Peste 40
• 9. Ce fel de resurse s-au folosit :
• □ Profesorii proprii
• □ Profesorii asociaţi
• □ Experţi externi
• □ Altele
• 10. Ce persoane credeţi că sunt direct răspunzătoare de calitate :
• ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
• Indicaţi alte posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii educaţiei :
• ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
• Partea a III-a
• 12. Realizează şcoala evaluarea periodică ?
• □ Da
• □ Nu

20
• 13. Indicaţi modalităţile :
• □ Chestionare anonime
• □ Interviuri
• □ Altele
• 14. Dacă DA, indicaţi parametri evaluaţi pentru a atinge obiectivele urmărite :
• □ Eficacitatea
• □ Eficienţa
• □ Calitatea
• □ Altele
• 15. Ce persoane credeţi că sunt direct răspunzătoare de calitate:
• ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
• 16. Indicaţi alte posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii educaţiei :
• ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
• Partea a IV-a
• 17. În organizarea şcolii, există servicii extraşcolare :
• □ Pregătire suplimentară
• □ Medic şcolar
• □ Autobuz şcolar
• □ Acces la biblioteca şcolii
• □ Altele
• 18. Şcoala oferă servicii de consultanţă şi/sau suport familial ?
• □ Da
• □ Nu
• 19. Dacă da, indicaţi care :
• □ Consiliere psihologică
• □ Pregătire supălimentară cu unii elevi
• □ Altele
• 20. Şcoala organizează activităţi culturale şi/sau de recreere :
• □ Da
• □ Nu

21
• 21. Dacă da, indicaţi care:
• □ Sport
• □ Cinema
• □ Teatru
• □ Muzicale
• □ Intercultural
• □ Altele
• 22. Dintre activităţile de mai sus, specificati activitatea cu cel mai mare interes
• □ Sport
• □ Cinema
• □ Teatru
• □ Muzica
• □ Interculturale
• □ Altele
• 23. Ce persoane credeţi că sunt direct răspunzătoare de calitate:
• ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
• 24. Indicaţi alte posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii educaţiei :
• ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
• Partea a V-a
• 25. Există un consilier pentru părinţi?
• □ Da
• □ Nu
• 26. Părinţii participă activ la :
• □ Lecţii
• □ Seminarii
• □ Teste
• □ Proiecte
• □ Altele

22
• 27. Există activităţi finanţate de minister
• □ Da
• □ Nu
• 28. Dacă da, indicaţi ce fel de activităţi sunt:
• □ Participări cu şcoala la activităţi extraşcolare
• □ Vizite culturale
• □ Activităţi recreative/culturale
• □ Altele
• 29. Elevii participă la completarea chestionarelor de evaluare a calităţii în proporţie de:
• □ Sub 20%
• □ Între 20% şi 40%
• □ Între 40% şi 60%
• □ Peste 60%
• 30. Ce persoane credeţi că sunt direct răspunzătoare de calitate:
• …………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
• 31. Indicaţi alte posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii educaţiei :
• …………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………

23