DEZVOLTAREA DURABILĂ

Titularul disciplinei: dr. prof.univ. Petru Todos

petru.todos@adm.utm.md

1
 Despre disciplina DD
Timp alocat: 30 ore.
Evaluare: Examen oral in comisie care include susţinerea unei lucrări
individuale.
Bibliografie:
1.Note de curs prezentate in formă PPT pe platforma Moodle UTM
(http://elearning.utm.md/moodle). Fiecare doctorand i-si deschide
de sinestatator un cont pe platformă.
2. Arcadie Ursul, Ion Rusandu, Arcadie Capcelea. Dezvoltarea
durabila: abordari metodologice si de operationalizare. Edit.
Chisinau, “Stiinta”, 2009. (cap1, II, V)
3. Oсновы устойчивого развития общества. М З Загуровский .
Киев , 2010.
4. THE MILLENNIUM PROJECT. Starea viitorului. Rapoarte 2010,
2013. 2015
5. Lester R. Brown. Starea Lumii. Rapoarte anuale: 1996, 1999, 2000.
2
Cărţile: Planul B 2, Planul B.x.
 Curs 1. Conceptul dezvoltării durabile
Planul cursului:
1.Scurt istoric privind apariţia și dezvoltarea conceptului de dezvoltare durabilă
1.1. Dezvoltarea economică, agravarea calităţii mediului: Trecut, prezent, viitor
1.2. Limitele creşterii
1.3. Conferința mondială privind Mediul (Stockholm, 1972 )
1.4 Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare. Raportul Brundtland
1.5. Conferința Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare Durabila (Rio de Janeiro)
1.6. Summit-ul privind dezvoltarea durabilă,. Opt Obiective ale Dezvoltării ODM
1.7. Strategia de Dezvoltare Durabilă UE - 2020
1.8. Unele totaluri privind Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ODM
1.9 Summit-ul privind Dezvoltarea Durabilă 2015. Obiectivele ODD
2. Definiţii privind conceptul de dezvoltare durabilă
3. Trei radicali (piloni) ai dezvoltării durabile
4. Principiile dezvoltării durabile
5. Cadrul organizatoric pentru o dezvoltare durabilă
6. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova - 2020”
3
 1. SCURT ISTORIC
privind apariţia și dezvoltarea conceptului de dezvoltare durabilă

„O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic

și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale
vieții să fie menținute”

Conceptul dezvoltării durabile porneşte de la premisa că civilizaţia

umană este un subsistem al ecosferei*, dependent de fluxurile de
materie si energie din cadrul acesteia si de capacitatea ecosferei de
autoreglare si menţinere a stabilităţii [1]. Totodată acest concept
considera ca civilizaţia umană are la rândul ei un impact semnificativ
asupra ecosferei.

Fiinţa umana acţionează direct sau indirect asupra atmosferei (litosferei),

modificându-i compoziţia prin introducerea unor substanţe denumite
poluanţi care conduc la încălzirea climatica, distrugerea stratului de ozon,
apariţia precipitaţiilor acide etc.
4
 1.1. Dezvoltarea economică, agravarea calităţii mediului:
Trecut, prezent, viitor

Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluţie la criza ecologică determinată de

exploatarea industrială intensă a resurselor de materii şi energie, degradarea
continuă a mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului
înconjurător.

Calitatea mediului înconjurător reprezintă ansamblul caracteristicilor

cantitative si calitative ale acestuia, în raport cu poluarea rezultată din procesele
naturale si activităţile antropice. Din raportul om-mediu se nasc relaţii pozitive
sau negative, exprimate prin impacte sau poluări, deteriorări

5
Problemele acute de mediu +
criza resurselor naturale
(materii şi energie)

Conceptul dezvol
tării durabile

6
Creşterea Populaţie

7
Creşterea Produsul intern brut (global)*
Anul 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
PIB, tril
US$ 2,5 4 6 10 21,5 41 80

90
80
, trilion USD

70
60
50
40
30
20
10
0
1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
Anul
 Creşterea Consumul global de energie

Anul 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020

Q, trilion tep 1 1,5 2 3,5 7,7 9,5 14

16
Consumul global de energie
14
12
Q, trilioane tep

10
8
6
4
2
0
1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
Anul

9
 Coloanele de culore roșie reprezintă contribuția la PIB-ul mondial a actualelor țări
dezvoltate (SUA, Europa Occidentala, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandă), iar
coloanele de culoare albastră restul lumii.

Sursa: Barry Eichengreen, Global Shifts, University of California, 2011

10
Consumul de energie

11
Evoluția emisiilor de carbon la marii Emițători

12
 1.2. Limitele creşterii

Unde mergem, care este istoria viitorului?

La începutul anilor ’70, Clubul de la Roma a publicat un raport intitulat Limitele
creşterii, in cadrul căruia se susţinea ca Terra are o capacitate limitata de a
satisface cererea crescândă de resurse naturale a sistemului socio-economic si
de a atenua efectele distructive ale folosirii acestor resurse. In acelaşi timp,
raportul susţinea ca procesul de dezvoltare a ţărilor sărace va avea un impact
puternic asupra degradării mediului înconjurător.
In decursul ultimilor 40 de ani, au fost adoptate o serie de convenţii
internaţionale care stabilesc obligaţii precise din partea statelor şi termene de
implementare privind schimbările climatice, conservarea biodiversităţii,
protejarea fondului forestier si a zonelor umede, protejarea drepturilor omului si
ale copilului. Totuşi, realitatea momentului prezent arata ca acestea nu au fost
suficiente si este necesara o acţiune transformaţionala mult mai ampla. (ex. din
Problemele globale ale omenirii ...)

13
 1.3. Conferinţa mondială privind Mediul
(Stockholm. 1972)
Prima reuniune internaţionala in cadrul căreia a fost abordat conceptul
dezvoltării durabile a avut loc la Stockholm, in 1972, sub egida Naţiunilor
Unite. In cadrul acesteia naţiunile dezvoltate si cele in curs de
dezvoltare au realizat Declaraţia finală asupra mediului, prin care s-a
evidenţiat legătura strânsă existenta între dezvoltare, calitatea vieţii si
calitatea mediului.
In acea perioada, naţiunile dezvoltate erau preocupate de impactul
industrializării asupra degradării mediului înconjurător (râuri moarte,
păduri degradate..), în timp ce naţiunile in curs de dezvoltare căutau sa
obţină nivelul economic dorit, punând problema mediului înconjurător pe
plan secund, argumentând ca ele nu poarta responsabilitatea
problemelor ecologice existente.
In acelaşi an, la nivelul Uniunii Europene a avut loc Summit-ul de la
Paris, care a evidenţiat necesitatea acordării unei atenţii deosebite
protecţiei mediului în contextul expansiunii economice şi a îmbunătăţirii
standardelor de viaţa.
Rezultate,, consecinte …… 14
 Alte Evenimente, actiuni care au accelerat aparitia si stabilirea conceptului DD

1. NEPA in SUA - ….
2. Elaborarea si implementarea EIM a proiectelor si activitatior de dezvoltare ,
initial in SUA şi tarile angofone apoi in CE şi de catre bancile de creditare
pentru dezvoltare

3. 1974 - Lester R. Brown, specialist în problemele dezvoltării

societăţii contemporane a creat Institutul de studiere a problemelor
globale ale mediului (World Watch Institute din Washington)
rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării unei
societăți durabile: Starea lumii” sau „Semne vitale”

» lucrarea „Planul B 2.0” apoi „Planul B 4.0”

4. Proiectul Milenium ?

5. Rapoartele anuale “Starea viitorului”: Jerome C. Glenn, Theodore

J. Gordon, Elisabeta Florescu, dupa 2001
15
 1.4. Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare
Următorul moment cheie privind discuţiile internaţionale asupra dezvoltării
durabile a fost reprezentat de înfiinţarea, in 1983, a Comisiei Mondiale
pentru Mediu si Dezvoltare sub preşedinţia doamnei Gro Harlem
Brundtland. Comisia, cunoscuta si sub denumirea de Comisia Brundtland, a
fost înfiinţată ca un organism independent al ONU. Misiunea acesteia fiind
realizarea unei strategii de dezvoltarea care sa ia in considerare impactul
negativ asupra mediului a activităţii umane.
-Doi ani mai târziu, in 1985, a fost descoperita gaura din stratul de ozon de
deasupra Antarcticii (Polul Sud) şi a avut loc catastrofa de la Cernobâl.
- Convenţia de la Viena din 1985 a reglementat soluţii pentru reducerea
consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozon.
- Protocolul de la Montreal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de
Ozon (un protocol al Convenţiei de la Viena pentru Protejarea Stratului de
Ozon).

16
 Raportul Bruntland ”Viitorul nostru comun”
In anul 1987, comisia Bruntland publică raportul intitulat Viitorul nostru comun. Acesta
defineşte dezvoltarea durabila prin binecunoscuta fraza „dezvoltarea care satisface
nevoile prezentului, fară a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi”, cu alte cuvinte, a face astfel încât creşterea din momentul
prezent să nu pericliteze posibilităţile de creştere ale generaţiilor viitoare. Raportul a oferit
o analiza a situaţiei la momentul respectiv, unele remedii generale şi recomandări pentru
viitor. O sinteza a recomandărilor privind dezvoltarea durabila presupune trei aspecte – un
aspect economic, unul social si unul de mediu – care trebuie avute in vedere in egala
măsură la nivel politic.
In practică dezvoltarea economica este urmărită cu preponderenţă de majoritatea
guvernelor, lăsându-se celelalte doua aspecte in plan secund.
In 1986, Uniunea European a introdus prin Actul Unic European, pentru prima data,
elemente de politică de mediu în cadrul unui tratat al Comunităţii Europene. Apoi in 1993,
Tratatul de la Maastricht, cel prin care s-au realizat modificări majore ale tratatelor de la
înfiinţarea Comunităţii Europene şi prin care s-au pus bazele Uniunii Europene, a conferit
protecţiei mediului un statut complet in cadrul politicilor europene.*

17
 1.5. Conferinta Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare Durabila
(Summitul Pamantului)

Primul summit, in 1992, numit si Conferinţa Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare

Durabila (Summitul Pământului), a avut loc la Rio de Janeiro. In cadrul acestei
reuniuni mondiale s-au definit programe concrete reunite intr-o iniţiativa numita
Agenda 21. Aceste programe se refera la combaterea sărăciei, modificarea
obişnuinţelor de consum, includerea consideraţiilor de mediu in deciziile strategice,
protejarea resurselor de apa, rolul comunităţilor locale, rolul fermierilor, rolul
dezvoltării tehnologice, etc. Agenda 21 a fost votata de cele 178 de state prezente
si ulterior de altele. Ea a urmat sa fie diseminata la nivel ţară şi de administraţii
locale in fiecare dintre statele care au votat pentru ea.
In decembrie 1997, a fost negociat, de către 160 de tari, protocolul de la Kyoto.
Acest acord reglementa reducerea emisiilor de GES, pentru tarile industrializate cu
5,2% in perioada 2008-2012. Prin intermediul acestui protocol au fost puse in
mişcare unele mecanisme de reducere a impactului negativ asupra mediului in
cadrul statelor care l-au ratificat.

18
 Uniunea Europeană acceptă şi implementează conceptul DD

• In anul 1997, dezvoltarea durabila (incluzând cele trei aspecte economic, social si
mediu) a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene, fiind inclusa in Tratatul
de la Maastricht. Aceasta poziţie urmând sa fie consolidata prin Tratatul de la
Amsterdam, din 1999.
• In anul 2000, şefii statelor membre ale Uniunii Europene s-au angajat in faţa
Consiliului European de la Lisabona sa creeze, până in anul 2010, ”cea mai
competitivă si dinamică economie din lume , economie bazată pe
cunoaştere”. Pentru ca un an mai târziu, in cadrul Summit-ului de la Gotenborg
sa fie adoptată Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE

• Obiectivul general al Agendei de la Lisabona: Transformarea Uniunii Europene

în „economia bazata pe cunoastere, cea mai competitiva si mai dinamica din
lume, caracterizata printr-o creştere economică durabilă, locuri de muncă mai
numeroase şi de mai bună calitate şi o coeziune socială sporită şi un mediu
durabil.” (Concluziile Preşedintei Consiliul European de la Lisabona)

19
 1.6. Summitul privind dezvoltarea durabilă. Opt obiective ale
Mileniului
La nivel global, următorul moment esenţial in dezvoltarea conceptului DD
a fost reprezentat de Summit-ul Mileniului al Naţiunilor Unite, când au fost
adoptate Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Acestea constau
intr-un set de opt obiective internaţionale de dezvoltare, pe care toate cele
193 de state membre a ONU prezente la summit si 23 de organizaţii
internaţionale au căzut de acord sa le atingă pana in 2015. Cele opt
obiective sunt:
•Eradicarea sărăciei
•Asigurarea accesului la învăţământul general obligatoriu
•Promovarea egalităţii genurilor şi abilitarea femeilor
•Reducerea mortalităţii infantile
•Îmbunătăţirea sănătăţii materne
•Combaterea HIV/SIDA şi tuberculozei
•Asigurarea unui mediu durabil
•Crearea parteneriatului global pentru dezvoltare

20
In cadrul Summit-ul Mileniumului statele participante si-au reafirmat
angajamentul faţă de obiectivele Agendei 21. De asemenea, s-a realizat
preoretizarea anumitor obiective, mai precis eliminarea sărăciei, modificarea
obiceiurilor de consum, eliminarea produselor dăunătoare si protejarea
resurselor naturale.
Totuşi, in timpul summit-ului nu s-au stabilit masuri concrete, cu termene de
finalizare. Printre puţinele care s-au clarificat au fost: fixarea unui termen
pentru reducerea la jumătate, până în anul 2015, a numărului de persoane
care nu au acces la apa potabilă si nu dispun de instalaţii sanitare – totuşi
fără definirea unor surse de finanţare clare, reducerea consumului energetic
si ”reduceri semnificative” a numărului de specii de animale si plante in
pericol de dispariţie.

21
 1.7. Strategia de Dezvoltare Durabilă UE 2020

• In 2005, Comisia Europeana a demarat un proces de revizuire

a Strategiei de Dezvoltare Durabila din doua etape:
• O evaluare iniţiala, care a trasat o serie de direcţi de urmat,
evidenţiindu-se anumite direcţii de dezvoltare non-durabila care au
avut efecte negative: schimbările climatice, ameninţările la adresa
sănătăţii publice, creşterea sărăciei şi a excluziunii sociale,
epuizarea resurselor naturale si impactul asupra biodiversităţii;
• Adoptarea liniilor directoare ale dezvoltării durabile, prin care erau
incluse obiectivele agendei reînnoite de la Lisabona.
• Acest proces a fost finalizat prin adoptarea, in 2006, a Strategiei de
Dezvoltare Durabila pentru o Uniune Europeana extinsa. Un an mai
târziu, acestei strategii i s-au adăugat protocoale adiţionale privind
schimbările climatice şi lupta împotriva încalzirii globale.

22
 Cinci obiective majore ale Strategiei UE
Pentru a măsura progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au
fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE:
1. Ocuparea forţei de muncă
– rata de ocupare a forţei de munca de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse
intre 20 si 64 de ani;
2. Cercetare si dezvoltare – alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si
dezvoltare;
3. Schimbări climatice si energie
– reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in condiţii
favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990;
– creşterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%;
– creşterea cu 20% a eficientei energetice;
4. Educaţie
– reducerea abandonului şcolar la sub 10%;
– creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul
populaţiei în vârstă de 30-34 de ani;
5. Sărăcie si excluziune sociala – reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului
persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

23
 1.8. Unele totalizari privind Realizarea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului (ODM).

• “Situaţia globală a omenirii continuă să se îmbunătăţească în general, însă în

detrimentul mediului înconjurător. Oamenii din întreaga lume sunt din ce în ce
mai sănătoși, mai bogaţi, mai bine educaţi, mai liniștiţi, și din în ce mai conectaţi,
și trăiesc mai mult. Rata mortalităţii infantile a scăzut cu 47% din 1990, sărăcia
extremă în ţările aflate în curs de dezvoltare a scăzut de la 50% în 1981 la 21% în
2010, rata de absolvire a şcolii primare a crescut de la 81% în 1990 la 91% în 2011,
în 2013 a avut loc un singur război interstatal (Siria, Ucraina?), aproape 40% din
omenire este conectată prin intermediul Internetului, iar speranţa de viaţă a
crescut cu zece ani în ultimii douăzeci de ani, ajungând la 70,5 ani astăzi.”
(Raportul 2013-2014 “Starea Viitorului”, Jerome C. Glenn, Theodore J. Gordon,
Elisabeta Florescu)

• Realizarile referitor la Republica Moldova le gasim in raportul PNUD “Raportul

Național de Dezvoltare Umană 2014”
www.md.undp.org/content/moldova/
24
 Summit al Pamântului: iunie 2012
Următorul Summit al Pământului a avut loc in iunie 2012, la Rio de Janeiro
(Rio+20). In cadrul lui s-a decis lansarea unui proces prin care sa se dezvolte
Obiectivele Dezvoltării Globale (conceptul ODD), care să continue procesul
demarat de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului după termenul limita a
celor din urma, anul 2015. [Scopul acesteia a fost de a produce un set de
obiective universal aplicabile, care echilibrează cele trei dimensiuni ale
dezvoltării durabile: de mediu, socială și economică.]. De asemenea, in cadrul
conferinţei s-au adoptat liniile de baza pentru politica unei economii verzi,
alături de o structura de programe desfăşurată pe o perioada de 10 ani care
acoperă consumul sustenabil si modalităţi sustenabile de producţie.

In ciuda unui demers amplu la nivel global – cele trei Summit-uri ale Pământului, in plus
discuţiile privind dezvoltarea durabila au fost purtate si la nivel regional, statal si local –
rezultatele practice întârzie să apară, omenirea confruntându-se cu o problema ecologica
majora, alături de lipsa echitaţii sociale si inegalitatea şanselor. Probabil ca, principala cauza
a lipsei rezultatelor rezidă în dificultatea cu care se ajunge la acorduri intra-naţionale si in
superficialitatea acestora. Dar si noţiunile şi conceptul de dezvoltare sunt înţelese/ tratate
diferit de diferite grupuri de state si persoane (vezi Starea lumii 2000 pag... Tramp-
Obama.).

25
1.9. Summit-ul privind Dezvoltarea Durabilă, 2015

La Summit-ul privind Dezvoltarea Durabilă din data de 25 septembrie 2015,

statele membre ale ONU au adoptat Agenda de Dezvoltare Durabilă - 2030,
care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru a pune
capăt sărăciei, pentru a lupta cu inegalitatea și injustiția și pentru a soluționa
problemele ce țin de schimbările climatice până în anul 2030. Obiectivele
Globale vor finaliza sarcina ODM-urilor, și vor asigura că toată populația este
inclusă.
Noua Agendă de dezvoltare se aplică tuturor statelor. Ea promovează societățile
pașnice și incluzive, crearea locurilor de muncă mai bune și abordarea
provocărilor actuale de mediu – în special, schimbările climatice.

Tot în 2015, liderii mondiali au adoptat acordul global referitor la schimbările

climatice, în cadrul Conferinței privind schimbările climatice de la Paris.
Administratorul PNUD, Helen Clark a remarcat că „Acest acord marchează o
etapă importantă în parcursul nostru de dezvoltare incluzivă și durabilă. Dacă
toți cooperăm, avem o șansă să satisfacem aspirațiile cetățenilor pentru pace,
prosperitate și bunăstare și să conservăm Planeta noastră."

26
 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă / Obiective Globale :

1: Eradicarea sărăciei de peste tot, sub orice formă a ei

2: Eradicarea foametei, obținerea siguranței hranei, a nutriției ameliorate și
agricultura durabilă
3: Asigurarea sănătății și promovarea bunăstării la toate vârstele
4: Asigurarea accesului tuturor la educație de calitate și promovarea
învățării pe tot parcursul vieții
5: Obținerea egalității de gen și încurajarea tuturor femeilor
6: Asigurarea accesului la apă și a igienei
7: Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, durabilă și
modernă
8: Promovarea creșterii economice durabile pentru toți, a locurilor de
muncă și a condițiilor de muncă decente
9: Construirea de infrastructură rezistentă, promovarea industrializării
durabile și stimularea inovației
10: Reducerea inegalității în interiorul și între țări

27
11: Transformarea orașelor în orașe pentru toți, sigure, rezistente
și durabile
12: Asigurarea unor modele durabile de consum și producție
13: Acționarea de urgență pentru a combate schimbările climatice
și impactul acestora
14: Conservarea și folosirea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor
marine
15: Administrarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării,
oprirea și remedierea degradării solului, oprirea pierderii
biodiversității
16: Promovarea unor societăți drepte, pacifiste și pentru toți
17: Revitalizarea parteneriatului global partnership pentru dezvoltare
durabilă

28
Simbolica Obiectivelor Dezvoltării Durabile (ODD)

29
 2. Definiţii privind conceptul de dezvoltare durabilă
1. Concept de bază: satisfacerea nevoilor generaţiilor următoare; echitate
inter generaţii
Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără
a compromite posibilitatea ca generaţiile următoare să îşi satisfacă propriile
nevoi. Brundtland Report (1987)
2. Concept de bază: capacitatea de susţinere a ecosistemelor
Dezvoltarea durabilă înseamnă îmbunătăţirea calităţii vieţii umane însă ţinând
cont de capacitatea de susţinere a ecosistemelor care asistă această viaţă. World
Conservation Union (1991)
3. Concept de bază: menţinerea şi îmbunătăţirea sistemelor
Durabilitatea presupune că nivelul global de diversitate şi productivitate al
componentelor şi relaţiilor în cadrul sistemelor sunt menţinute sau îmbunătăţite.
Noorgard (1988)

30
 4. Concept de bază: protejarea şi restaurarea mediului înconjurător
Durabilitatea înseamnă conservare plus protejare plus restaurare. Van der
Ryn (1994)
5. Concept de bază: anti-creştere exponenţială
Dezvoltarea durabilă este de fapt o metaforă de bază prin care se exprimă
împotrivirea faţă de noţiunea de creştere materială exponenţială continuă.
Callenbach (1992)
6. Concept de bază: listarea unor principii de bază
Dezvoltarea durabilă încearcă să răspundă la cinci mari imperative: (1)
integrarea conservării naturii şi a dezvoltării; (2) satisfacerea nevoilor umane
de bază; (3) echitate şi justiţie socială; (4) oportunitate pentru
autodeterminare socială şi diversitate culturală; (5) menţinerea integrităţii
ecologice. International Union for the Conservation of Nature (1986)

DD este un concept de evoluţie a societăţii care permite folosirea pe termen

lung a mediului astfel că dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă
concomitent cu menţinerea calităţii mediului la un nivel acceptabil.

31
Elementele comune ale acestor definiţii:
» aspectul durabilităţii beneficiului economic al resurselor naturale
* Beneficiul economic al resurselor naturale trebuie menţinut în siguranţă
pentru a putea fi împărţit între generaţiile prezente şi cele viitoare.
* Nu toate veniturile din vânzarea resurselor naturale ar trebui tratate ca
venit curent disponibil pentru consum.
» aspectul durabilităţii proprietăţilor fizice ale mediului ambiant
•Funcţia ecologică a mediului ambiant să fie păstrată în condiţii de
siguranţă şi continuitate şi să aibă o valoare absolută.
» aspectul durabilităţii utilităţii
* Nu trebuie să se piardă funcţia de utilitate pentru “calitatea vieţii”, cât şi
pentru “bunurile făcute de om” fapt ce determină includerea, în definiţia
dezvoltării durabile a echităţii inter-regionale, a reducerii sărăciei, a
capitalului uman sau a monumentelor istorice.

32
 3. Trei radicali (piloni) ai dezvoltării durabile
Aşa cum definiţia dată de raportul Brundtland dezvoltării durabile este prima
citată în aproape orice lucrare în domeniu, tot aşa reprezentarea grafică a
dezvoltării durabile se bazează pe un scaun cu trei picioare, fiecare picior
reprezentând una dintre dimensiunile cheie ale conceptului: economie, ecologie
(mediu) şi echitate (social).
Cei trei E ai dezvoltării durabile reprezintă un set relativ condensat de valori care
ar trebui să ghideze procesul de schimbare. Apare aici problema importanţei de
facto acordată fiecărui din aceşti factori – deşi la modul ideal aceste trei valori ar
trebui să se afle la egalitate, acest lucru este mai greu de realizat în practică. În
mod tradiţional, dimensiunea economică a primit cea mai mare atenţie.
Wheeler (2004) spune că asistăm în prezent la o tranziţie dinspre o perspectivă
economică înspre o perspectivă ecologică. În cadrul primei abordări valorile
economice sunt fundamentale şi numai în interiorul acestora avem ca şi sub-
seturi de valori dimensiunea socială şi cea ecologică.
Într-o perspectivă ecologică, dezvoltarea durabilă presupune că valorile
economice reprezintă doar un sub-set al valorilor ecologice şi sociale cu o sferă
de cuprindere mai mare.
33
 Cei trei E ai dezvoltării durabile – rolul valorilor în
definirea dezvoltării durabile

En.wikipedia.org/wiki/Su
stainable_development
Golovanov – ex. La E.
V. B

34
 Social

Sustenabil
Suport Echitabil
abil

Mediu Economic

Viabil
Sustenabilitatea ca intersecţie a trei
domenii majore: social, economic şi mediu.
 4. Principiile dezvoltării durabile
Problematica celor trei E, care stau la baza dezvoltării durabile, a dus la
conturarea unui principiu deosebit de important numit principiul integrării.
Potrivit acestui principiu, aspectele care ţin de protecţia mediului trebuie
integrate în toate celelalte domenii de politică publică. Acest tip de integrare
mai este numit şi integrare orizontală. Putem considera că raportul Brundtland
a legitimat acest principiu. Astfel se afirmă în Raport că (WCED, 1987):
„Cei responsabili pentru gestionarea resurselor naturale şi protejarea mediului
înconjurtător sunt separaţi din punct de vedere instituţional de cei responsabili
cu gestionarea economiei. Realitatea practică în care sistemele economice şi
ecologice funcţionează interdependent nu se va schimba, politicile şi instituţiile
vizate trebuie însă să se schimbe.”
Principiul integrării este recunoscut şi de Agenda 21, care în capitolul 8 face
referire la integrarea aspectelor de mediu şi dezvoltare în procesul de luare a
deciziilor. Mai târziu şi OECD are numeroase iniţiative pentru a face principiul
integrării o componentă a dezvoltării durabile.

36
Spre sfârşitul anilor 1990 la nivel mondial are loc o extindere a modului de
interpretare a sferei de cuprindere a dezvoltării durabile, cu implicaţii
serioase pentru principiul integrării. Se consideră acum că dezvoltarea
durabilă nu implică doar protejarea mediului ci balansarea obiectivelor
economice, de mediu şi sociale dintr-o societate. Cei trei piloni ai
dezvoltării durabile trebuie integraţi în cadrul politicilor astfel încât să se
potenţieze reciproc (sinergic) iar când acest lucru nu este posibil să se
stabilească compromisuri (OECD, 2001)
Această schimbare de paradigmă potrivit căreia dezvoltarea durabilă este
mai mult decât preocuparea faţă de mediu are implicaţii practice pentru
procesul de politici publice, reprezentând o provocare pentru modul de
organizare al economiei şi societăţii. De ex. la nivelul UE Strategia privind
Dezvoltarea Durabilă vorbeşte despre compromisuri dificile între trei piloni
şi arată că ei trebuie echilibraţi.

37
Modul în care cei trei E trebuie integraţi în mod echilibrat în politici constituie
diferenţa majoră între principiul integrării şi dezvoltarea durabilă. Deşi se
consideră că dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată fără principiul integrării,
este posibil ca compromisurile cerute de balansarea celor trei priorităţi să ducă la
o diluare a aspectelor de mediu.
Principiul integrării se poate referi la orice tip de politică şi de preocupări, nu
neapărat la cele vizând mediul înconjurător. La modul general integrarea este
definită ca procesul de sudare laolaltă şi coordonare a unor politici variate atât la
nivel orizontal (între sectoare/politici) cât şi la nivel vertical (între diferite nivele
de guvernare), modificându-le atunci când este necesar pentru a crea un sistem
de politici interdependente, ierarhizate, pe mai multe nivele care funcţionează
armonios în unitate.
[24] Dezvoltarea durabila oferă o viziune a progresului care integrează obiective
curente si cele de durata lunga, acţiunea locala si cea globala si care considera
problemele economice, sociale si ecologice ca fiind componente inseparabile si
interdependente ale progresului uman.
Dezvoltarea durabila nu va fi pusa in acţiune doar prin politică: ea trebuie sa fie
adopta de societate ca un principiu care ghidează deciziile fiecărui cetăţean de zi
cu zi, si de asemenea, deciziile economice si politice importante. Asta necesita
schimbări profunde in gândire, în structura economica si sociala si mai ales in
structura consumului si producţiei.

38
 5. Cadrul organizatoric pentru o dezvoltare durabilă

» s-a instituit în ultimul deceniu al secolului 20 prin înfiinţarea

de comisii pentru dezvoltare durabilă la nivelul guvernelor,
organizaţiilor neguvernamentale, Băncii Mondiale, Organizaţiei
Naţiunilor Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului
Mondial al Energiei.

» Instituţii naţionale şi internaţionale de analiză, studii şi

cercetări au elaborat studii şi scenarii pentru dezvoltare şi
respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de timp al
secolului 21(Agenda-21, Agenda -30).

» Dezvoltarea durabilă a devenit sinonimă cu tranzacţiile dorite

pentru secol 21 şi îşi găseşte reflectare în toate scenariile cu
privire la sistemele de energie care iau de fapt în considerare
condiţii pentru atingerea dezvoltării durabile.

39
Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”:
ŞAPTE soluţii pentru creşterea economică şi
reducerea sărăciei
Aprobată prin Legea nr. 166 din 11 iulie 2012.
Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia naţională de
dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată pe următoarele priorităţi de
dezvoltare:
1) Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă, în
scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în
economie;
2) Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale,
3) Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul
financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor;
4) Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale,
optimizarea cadrului de reglementare şi aplicarea tehnologiilor
informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi
cetăţenilor;
5) Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi
utilizarea surselor regenerabile de energie;
6) Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii pentru garantarea
unei rate adecvate de înlocuire a salariilor;
7) Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei

40
 Noţiuni/definiţii:
1.Ecosfera înseamnă un ecosistem în care diferite niveluri interacționează unele cu
altele: materia, energia și fiinţele vii. Termenul a fost creat de ecologisul american
Cole Lamont 1951. Potrivit lui Robert Barbault, unii ecologiști preferă să utilizeze
termenul ecosferă , mai degrabă decât biosferă . În acest caz, termenul ecosferă
desemnează ansamblul format de biosferă, substratul geologic și solul (litosfera ) și
atmosfera..
2. Un ecosistem, în ecologie, este setul format de către un ansamblu sau o
comunitate de ființe vii (biocenoza) și mediul său biologic, geologic, edafic,
hidrologice, climatice etc. (biotopul). Componentele unui ecosistem dezvoltă o rețea
de schimb de energie și materiale pentru întreținerea și dezvoltarea vieții . Termenul
a fost inventat pentru a descrie unitatea de bază a naturii. Unitatea în care plantele ,
animalele și habitatul interacționează în sânul biotopului. În ecosistem, rolul solului
este de a oferi o varietate/diversitate de habitate, acționează în calitate de acumu-
lator, transformator și mediu de transfer pentru apa și alte produse aduse în sol.
Un ecosistem este " un complex dinamic compus din plante, animale,
microorganisme și natura moartă înconjurătoare care interacționează ca o unitate
funcțională complexă. Se poate vorbi de un ecosistem natural, echilibrat în mod
natural: fiecare nivel, biomasa se stabilizează datorită interacțiunii cu alte niveluri
In cadrul ecosistemelor terestre, vegetaţia constituie nivelul la care se realizează
cele mai intense schimburi de materie si energie prin care se produc substanţe de
sinteza, materie organica la interferenta sol-fauna-aer-apa.
41
 3. Activitatea antropica, sub diferitele ei forme, a produs în decursul
timpului modificări profunde în biosferă (covorul vegetal) cu consecinţe multiple
asupra stării de echilibru a mediului ambiant. Cea mai puternica schimbare se
reflectă în covorul forestier, care are o importanta economica si ecologica
deosebita.
4. Biosfera ofera omului:
 Materie lemnoasa pentru construcţii sau energie
 Substanţe alimentare medicamentoase sau/si nealimentare (tananti)
 Oxigen
 Reglează umiditatea si temperatura
 Sursa alimentara (animale, plante)
 Servicii estetice
 Fixează solul

5. Omul produce biosferei o serie de probleme:

• Reducerea, dispariţia unor specii de animale prin vânat sau poluare
• Poluanţi care intra în circuitul trofic până la rangurile superioare
• Defrişări masive si pierderea unor habitate, ecosisteme valoroase
• Ploi acide, încălziri climatice.
• Dar şi diversificări prin acţiunile de conservare si protecţie.

42
 6. Calitatea mediului înconjurator

•Calitatea mediului înconjurător reprezintă ansamblul caracteristicilor cantitative si

calitative ale acestuia, în raport cu poluarea rezultata din procesele naturale si
activităţile antropice. Din raportul om-mediu se nasc relaţii pozitive sau negative,
exprimate prin impacte sau poluări, deteriorări.
•Fiinţa umana acţionează direct sau indirect asupra atmosferei, modificând
compoziţia prin introducerea unor substanţe denumite poluanţi care conduc la
încălzirea climatica, distrugerea stratului de ozon, apariţia precipitaţiilor acide etc.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază ca 70% din populaţia urbană a lumii
respiră un aer "nesănătos", în anumite perioade ale anului, iar 10% respira un aer
care se afla la limita superioara a acceptabilităţii.
• Pentru a controla intervenţia omului în mediu s-au stabilit pragurile (STAS-uri) până
la care poluarea este permisa, astfel încât sa se păstreze calitatea acestuia dar si
satisfacerea necesităţilor economice

43
 Rubrica: Ştiati voi oare ?
Problematicile lumii globale

1.1 ȘTIAȚI CA:

• In secolul XVIII, populația lumii a crescut cu 300 de milioane, in sec. XIX cu alte
600 de milioane iar in sec. XX cu inca 4,4 miliarde de persoane?
• 78% din populația lumii este clasificata drept saraca (sub 11$/zi)?
• Jumatate din populatia lumii nu a dat niciodata un telefon?
• Numarul mediu de mașini in lume este de 90 la 1000 de persoane? Daca India,
China și Indonezia ar fi sa atinga aceiași cifra, ar fi nevoie de alte 200 de milioane de
mașini (dublu cat exista in SUA acum)
• 60% din cele mai mari orașe europene consuma apa din panza freatica disponibila
intr-un ritm mult mai alert decat aceasta se reface?
• Cantitatea de carne consumata global s-a triplat din 1961 pana acum? In China a
crescut de 13 ori.
• 1 miliard de copii (din cele 2,2 miliarde de copii din lume) au o copilarie foarte grea
datorita saraciei, SIDA sau a razboiului? (raport Unicef, 2004)?
• Diareea ucide anual 3,3 milioane de copii sub 5 ani (din cauza lipsei de
acces la apa curata si igiena)?
44
1.2 ȘTIAȚI CA:
• 12% din populația lumii foloseste 85% din apa, cei mai bogati 20% de oameni din
lume folosesc 86% din bunurile existente?
• 250 de milioane de copii din intreaga lume lucreaza in agricultura, mine, fabrici sau
industria distracțiilor pentru adulți (aprox. 8 milioane din ei ca sclavi sau forțați)?
• 80% din producția globala de energie provine din resurse limitate de combustibili
fosili (carbune, gaze, petrol)? Doar 0,02% din resurse regenerabile - eoliene si
solare. Iar restul din hidro, termala, nucleara…
• CO2 (dioxidul de carbon – eliberat principal prin arderea combustibililor fosili) este
considerat cauza principala pentru schimbarile climatice globale? Acestea sunt
preconizate a accelera topirea ghețarilor, a cauza inundații si apoi seceta sau a
reduce accesul la apa potabila pentru milioane de oameni.
• Peste un miliard de oameni au intrat in secolul 21 fara sa poata citi o carte sau a-și
semna numele? Doua treimi din ei sunt femei.
• Mai putin de 1% din cat este cheltuit la nivel global pe arme in fiecare an, ar fi fost
suficient ca toți copiii din lume sa poata urma o școala, și totuși acest lucru nu se
intampla?

45
1.3 ȘTIAȚI CA:
• Din 7100 de specii de fructe existente la 1800, azi mai gasim doar 1000
(metodele moderne de agricultura favorizeaza producția intesiva a doar cateva).
• 40% din cantitea de pește la nivel global este pescuita la limita capacitații
biologice de reproducere. In sec. XX s-a pescuit de 35 de ori mai mult pește decat
secolul trecut.
• 60% din pierderea totala a padurilor tropicale de cand exista civilizația noastra s-
a intamplat dupa 1900?

Sursa: Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Drept si Sociologie

Specializari: Asistenta sociala, Anul III. DEZVOLTARE DURABILA
1. Noțiunea și conceptul de dezvoltare durabila. Istoricul apariției
concepului DD ( dezvoltare durabila)

46