Sunteți pe pagina 1din 13

Ceața

Nită Andreea-Roxana
Definiție

Plecând de la definiţia generală a cetii -


produs de condensare a vaporilor de apă în
straturile inferioare ale atmosferei, care reduce
vizibilitatea orizontală sub 1 km -, ceaţa
persistentă afectează mai ales activitatea de pe
aeroporturi, care pot fi închise traficului zile în şir
din cauza scăderii vizibilităţii sub limitele specifice
admise
Mod de formare și tipuri de ceață

Procesele fizice de formare a ceții sunt complexe și încă nu deplin înțelese.Pentru a


se face deosebire dintre ceață și norii joși de tip stratus,trebuie precizat modul de formare
al acestora.Norii iau naștere prin ascendențele aerului și ulterior răcirii rezultate prin
destindere adiabatică.Ceața se formează prin răcirea radiativă sau advecția aerului peste
o suprafață rece.
Excepție constituie ceața frontală înaltă.În funcție de procesele fizice implicate se pot
deosebi mai multe tipuri de ceață:
-Ceața de radiație se formează in cursul nopților cu cer senin,vânt calm sau foarte
slab,când căldura absorbită de suprafața solului pe parcursul zilei este recedată
atmosferei prin radiație de undă lungă.Pe masură de suprafața continuă sa se
răcească,iar umiditatea este ridicată,temperatura aerului va ajunge latemperatura
punctului de rouă și se va forma ceața
-Ceata de advecție se formează când aerul se deplasează deasupra unei suprafețe care
are temperatura diferită.Dacă aerul cald și umed se deplasează deasupra unei suprafețe
cu sol mai rece sau acoperit cu zăpadă,răcirea va incepe dinspre straturile
inferioare,Formându-se ceața joasă.Dacă aerul este aproape de saturație vaporii de apă
vor condensa și se va forma ceața.Condițiile de inițiere sunt vânt calm iar aerul umed nu
este amestecat cu cel uscat situat deasupra.
• Ceaţa de evaporare
Este o ceaţă de advecţie care se formează atunci când un aer rece se deplasează
asupra unei suprafeţe mai calde(deobicei apa). La început aerul este nesaturat. Din
cauza temperaturii mai ridicate,presiunea de saturaţie este maimare înimediata
vecinătate a apei decât la înalţimi mai mari. Apa se va evapora pâna stratul de aer mai
cald devine saturat.Suprafaţa calda va provoca mişcări convective la scara mică,
aerul cald şi saturat este trasportat în straturile mai reci aflatedeasupra,unde o parte din
vapori va condensa sub formă de ceaţă. Din cauza acestei convecţii ceaţa de evaporare
nu este uniform şi densă,se creeaza impresia că apa fumegă.Se întâlneşte toamna şi la
începutul iernii.Vara se poate forma după ce solul cald a devenit umed din cauza unei
ploi de scurtă durată.
• Ceaţa orografică
Relieful poate să crească,favorizeze sau din contră,să împiedice formarea ceţii.
Un lanţ muntos poate crea condiţii pentru formarea ceţii prin urmatoarele mecanisme:
• Ascensiunea unei mase de aer prin forţare orografică pe panta care este expusă
vântului.
• Blocarea unei mase de aer care se mişca perpendicular pe lanţul muntos
• Prin combinarea mecanismelor de mai sus
• Prin intermediul circulaţiei de briză montană.
• Ceaţa frontală
În a
ceastă grupă intră toate categoriile de ceaţă care se formează în zona frontală
(zona de amestec a aerului cald cu cel rece).
Producerea acestui gen de ceaţă se datorează scăderii presiunii atmosferice,
umezirii aerului în urma căderii precipitaţiilor în regiunea respectivă,scăderii
temperaturii şi creşterii umezelii relative,ca urmare a amestecului celor două
mase de aer.
Ceaţa frontală nu are extindere mare orizontală,ci apare sub forma unor zone
înguste,aflate de obicei în deplasare o dată cu frontul atmosferic care a
generat-o.
Pe verticală se confundă cu norii care acoperă regiunea respectivă.
-Ceața de amestec se formează când vaporii de apă sunt adăungați prin procese de
evaporare in mediu,ulterior aerul umed fiind răcit si amestecat cu aerul mai uscat,
-ceața frontala este un subtip al ceții de amestec și se formează când picăturile de ploaie
,mai calde,se evaporă într-un strat de aer uscat si rece în apropierea pământului.În
momentul in care s-a evaporat suficentă ploaie,umiditatea relativă din stratul de aer de
lângă sol ajunge la 100% și se formează ceața.

• Condiții de formare
Condițiile de formare a ceții sunt strâns legate de existența concomitentă a umidității de
la sol (între 90-100%), un vânt în general calm sau cu viteză de până la 3 m/s și a unei
inversiuni termice (creșterea cu înălțimea a temperaturii aerului) la sol. Dacă una din
aceste condiții nu e realizată șansele de formare a ceții sunt foarte mici. Din punct de
vedere al cauzei formării ceții pot fi distinse cauze termice și cauze dinamice. Astfel,
răcirea radiativă produsă în timpul nopții poate fi enumerată ca principală cauză termică,
iar advecția termică (deplasarea unei mase de aer cu o anumită temperatură peste o
masă de aer cu temperatură diferită), ca principală cauză dinamică, însă pot exista și
cauze complexe, având ca și origine mai mulți factori.
• Ceața se formează mai frecvent în văi unde temperatura este mai scăzută și
umiditatea este mai mare.
Grosime

In functie de reducerea vizibilității se deosebesc:


• Aerul ceţos,când limita inferioară a vizibilităţii este redusă pînă la 1 km.
• Ceaţa, când limita inferioară este redusă sub 1 km. Avem:ceaţă foarte
densă(vizibilitate pînă la 50m),densă(vizibilitate între 50 şi 200m),moderată(vizibilitate
între 200 şi 500m) şi slabă(vizibilitate între 500-1000m).
Durată
• În Europa , aproape toateregiunile sunt afectate de ceaţă, în grade diverse.
Cele mai puţine cazuri cu ceaţă se înregistrează în regiunile mediteraneene
(1 zi pe an, pe Coasta de Azur, la Nisa şi 17 zile pe an, la Montpellier).În
România numărul mediu anual de zile cu ceaţă oscilează de la 5
mai puţin de 50 zile, la peste 250 zile. În regiunea montană se produce cel mai
mare număr mediu anual de zile cu ceaţă, care nu scade sub 100-150 zile şi
depaşeşte 200-250 zile pe cele mai înalteculmi carpatice (vf.Omu, vf. Ţarcu
etc).Cel mai mic numar mediu anual, de 30-40 zile cu ceaţă, se înregistreaza
pe litoral si în Delta Dunării.
Riscuri produse de ceață

• În Depresiunea Transilvaniei spre exemplu, cele trei aeroporturi civile, de la Cluj-


Someşeni, Târgu Mureş-Vidrasău şi Sibiu-Turnişor, precum şi aerodromul militar de
la Câmpia Turzii-Luna sunt amplasate în zone care favorizează o frecventă apariţie a
cetii: culoarul Someşului Mic, culoarul Mureşului, Depresiunea Sibiului, respectiv
culoarul Arieşului inferior. Datele climatice indică un număr mediu anual de zile cu
ceaţa de 49,2 la Cluj, de 49,1 la Târgu Mureş şi de 50,8 la Sibiu. Frecvenţa mare a
cetii în unele zone aeroportuare este influenţată şi de factorul antropic. Astfel, în
apropierea aeroportului de la Cluj-Someşeni, la circa 7 km spre SE, se află situată
rampa de depozitare a deşeurilor menajere de la Pata-Rât, fumul rezultat în urma
arderii acestor deşeuri ajungând foarte uşor în perimetrul aeroportului, mai ales în
situaţii de regim anticiclonic, când circulaţia aerului în apropierea suprafeţei terestre
se face predominant din sector estic. De asemenea, foarte aproape de aeroport, în
direcţia VNV, este amplasată principala zonă industrială poluatoare a oraşului Cluj. În
cazul aeroportului de la Târgu Mureş-Vidrasău se resimte influenţa emisiilor de la
combinatul chimic Azomureş, situat la doar 12 km spre ENE de aeroport.
• Ceaţa persistentă perturbă serios şi transporturile rutiere, având în vedere
faptul că sectoare extinse ale celor mai importante şosele urmează cursuri
de văi sau străbat zone depresionare favorabile apariţiei cetii persistente
(de exemplu, E 60, E 68, E 81, E 576, ca să nu amintim decât arterele
rutiere de rang european întâlnite în Depresiunea Transilvaniei). Deosebit
de periculoasă este apariţia cetii pe anumite sectoare de autostradă unde
se întrunesc condiţii favorabile de geneză a fenomenului. Ca urmare, din
cauza reducerii vizibilităţii şi pe fondul vitezelor mari de circulaţie, într-un
trafic foarte intens se pot produce ciocniri în lanţ, care, de obicei, se
soldează cu victime şi mari pagube materiale.
• Prin reducerea vizibilităţii, ceaţa creează probleme şi transporturilor navale.
Ceţurile advective de litoral sunt cauzate, iarna, de deplasarea aerului
maritim mai cald spre interiorul uscatului puternic răcit. În timpul verii ele pot
să apară şi ca urmare a pătrunderii aerului mai cald de pe uscat peste
suprafaţa mai rece a mării. Ceţuri advective maritime foarte caracteristice
se formează în regiunile de întâlnire a curenţilor oceanici calzi cu cei reci.
Ele apar în tot cursul anului, dar sunt mai frecvente primăvara şi la începutul
verii, când contrastul termic dintre curenţii oceanici calzi şi masele de aer
rece care se deplasează deasupra lor este mai pronunţat (Pop, 1988).
• Trebuie menţionat şi faptul că, în condiţii de inversiune termică asociată cu
ceaţă persistentă, organismul uman se confruntă cu o stare de disconfort
sau, mai mult decât atât, pot să apară îmbolnăviri datorită temperaturilor
foarte scăzute şi umezelii ridicate a aerului.
Bibliografie
• Tanislav D., Costache Andra (2007), Geografia hazardelor naturale şi
antropice, Editura Transversal, Târgovişte
• https://www.scribd.com
• iscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro