Sunteți pe pagina 1din 27

MALFORMAȚIILE CONGENITELE ALE INIMII

ANATOMIA INIMII
MALFORMAȚIILE
CONGENITALE ALE INIMII

CLASIFICARE
CLASIFICARE:

I. Necianogene:

a. cu șunt dreapta - stânga


b. fară șunt

II. Cianogene
I.a. Necianogene cu șunt:

 1. atrial: DSA, defect de sept atrial

 2. ventricular: DSV, defect de sept ventricular

 3. la nivel de aortă pulmonară

 4. la nivele multiple

 5. rădăcina aortei, cord drept


I.b. Necianogene fară șunt:

1. malformații ale cordului stâng:


 Stenoză mitrală
 Insuficiență mitrală
 Stenoză aortică
 Insufciență aortică

2. malformații ale cordului drept:


 Stenoză pulmonară
 Insuficiență pulmonară
II. Cianogene:

 trilogia Fallot: stenoză pulmonară cu DSA

 tetralogia Fallot

 etc
Conduita în cabinetul stomatologic:

 Tratamentele stomatologice sângerânde la acești


pacienți, vor ține seama de faptul că manoperele
sângerânde la nivelul mucoasei orale/alte țesuturi
contaminate produc o bacteriemie tranzitorie.

 Datorită defectelor anatomice cardiace, bacteriemiile


cu germeni susceptibili pot determina apariția
endocarditei bacteriene

 !complicație infecțioasă cu risc vital


Factori care
influențează
apariția
endocarditei
datorită
bacteriemiei
cu germeni
(contaminați prin
manevre stomatologice
sângerânde) 29% din cazuri defecte anatomice
cardiace
66% pacienți cu proteze valvulare
Endocardita bacteriană sau boala Osler:

 debutul bolii: de la câteva zile la 4-6


săptămâni

 Prezintă două forme:

1. acută: presupune germeni extrem de


violenți pe un cord nelezat, posibil
sensibilizat la toxina microbiană

2. subacută: cu germeni consensuali


bacterii/levuri, virusuri/rickettsii,
deci nu în exclusivitate cu agenți
bacterieni, de unde rezultă și numele
de endocardită infecțioasă care se
grefează pe un endocard lezat în două
feluri:
- congenital
- dobândit
- cel mai frecvent
factor incriminat
este Streptococcus
viridans: pe locul I
- apoi bacilii gram
negativi
- spirili
- levuri
- virusuri

- etc Streptococcus viridans


 Originea stomatologică a infecției endocardice se află
înaintea celei:

 ORL
 TRACTULUI GENITO-URINAR
 INFECȚIILOR TUBULUI DIGESTIV
! Pentru a împiedica fixarea
agenților patogeni pe valvele lezate
trebuie efectuat un tratament
profilactic ATB anterior actului
chirurgical de preferință cu un
BACTERICID
Debutul endocarditei:

după tratamentul stomatologic necorespunzător


pacienților care prezintă cardiopatie valvulară

 FEBRĂ MARE

 FRISON

 ASTENIE CRESCUTĂ

 PALOARE
Identificarea pacienților cu risc pentru
endocardita bacteriană subacută:
 pacienți care necesită profilaxie ATB

 Pacienți cu risc major:


1. purtători de proteze valvulare

2. pacienți cu antecedente de endocardită bacteriană

3. pacienți cu malformații complexe cianogene

4. pacienți cu șunturi sintetico-pulmonare chirurgicale


• Pacienți cu risc mediu:
1. valvulopatii necontrolate

2. defecte septale necontrolate

3. persitența canalului arterial

4. coarctație de aortă

5. cardiomiopatie hipertrofică

6. prolaps de valvă mitrală cu regurgitație

7. transplant de cord
Pacienți care nu necesită profilaxie:

 1. malformații cardiace corectate > 6 luni

 2. prolaps de valvă mitrală fară regurgitație

 3. sufluri inocente/funcționale

 4. RAA în antecedente fară sechele valvulare

 5. purtători de pacemaker/defibrilatoare implantate

 6. IM cronic

 7. bypass coronarian
ATB endocarditei este indicată tuturor
pacienților cu risc mare/mediu
ÎNAINTEA efectuării oricărei
manopere sângerânde în cavitatea
bucală, atât în cele chirurgicale cât și în
cele stomatologice.
Manopere stomatologice care necesită
profilaxie la pacienți cu risc mare și mediu:

 1. extracții dentare

 2. tratamente parodontale !!inclusiv detartraj

 3. implante dentare

 4. tratamente de canal

 5. montarea aparatelor ortodontice, dar nu bracket

 6. anestezie intraligamentară
Manopere care nu necesită profilaxie:

 1. obturații

 2. tracțiuni elastice

 3. îndepărtarea firelor de sutură

 4. extracții dinți deciduali


Dacă în cursul
unei intervenții
stomatologice
considerată
nesângerândă
rezultă o
sângerare
neprevăzută se
face ATB cât mai
rapid
Incidența și amplitudinea bacteriemiei pot fi reduse prin
aplicarea gelului sau clătirea cavității bucale cu soluții de
clorhexidină înaintea efectuării manoperelor cu risc

Folosirea lor repetată este contraindicată datorită


riscului selecționării unor microorganisme rezistente

Este indicat ca la fiecare ședintă să se efectueze cât mai


multe intervenții

Dacă sunt necesare tratamente repetate, rezultă un


interval de 9-14 zile între ele, interval care să permită
refacerea florei orale și se administrează ATB din altă
clasă
Dozele de ATB recomandate de
American Heart
Association(AHA):
SITUAȚIE ATB – REGIM DE ADULȚI COPII
ADMN.
Profilaxie standard Amoxicilină- po cu o 2g 500mg/kg corp
oră înainte
Pacientul nu poate Amoxicilină sau 2g 500mg/kg corp
primi medicație Ampicilină- im/iv cu
orală o oră înainte
Pacient alergic la Clindamicină- po cu 600mg 20mg/kg corp
Peniciline o oră înainte
Cephalexin/Cefadro 2g 50mg/kg corp
xil- po cu o oră
înainte
Azitromicin/Claritro 500mg 15mg/kg corp
micin- po cu o oră
înainte
Pacienți alergici la Clindamicină- im/iv 600mg 20mg/kg corp
Peniciline și la care cu o oră înainte
nu se poate
administra
medicație orală
Cefazolin- im/iv cu 1g 25mg/kg corp
30 min înainte
Regimurile de ATB:

 Sunt aceleași la toți pacienții la care se indică


profilaxia, indiferent de gradul de risc/tipul
intervenției

 Toate variantele cuprind o singură doză de ATB

 S-a renunțat la administrarea de


Penicilină/Ampicilină datorită farmacocineticii
inadecvate
La cei alergici la ATB din clasa penicilinelor:
(Amoxicilina, este din aceeași grupă)

a. Lincomicine-clindamicina: Dalacin, Clindacin, Klindan

b. Macrolide: Claritromicina, Azitromicina

Preț crescut: Fromilid, Claritromicină


Preț scăzut: Sumamed

c. Cefalosporinele: nu vor fi folosite la pacienți cu


hipersensibilitate de tip imediat la cefalosporine, la toți ceilalți
pacienți se administrează cefalosporine de generația I:
-Cefalexin
-Cefadroxil