Calatorie prin muzica in

Germania
 Ludwig van Beethoven

• Ludwig van Beethoven (n. 16

decembrie 1770, Bonn - d. 26
martie 1827, Viena) a fost
un compozitor german, recunoscut ca unul
din cei mai mari compozitori din istoria
muzicii. Este considerat un compozitor de
tranziție între
perioadele clasică și romantică ale
muzicii.
 El a lăsat posterității opere nemuritoare, printre
care:
• 9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-
a Pastorala, a 9-a cu finalul Odă bucuriei pe versuri
de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial
al Uniunii Europene)
• 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea
și al 5-lea Imperialul)
• Un concert pentru vioară și orchestră
• Missa solemnis
• 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-
a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata)
• Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută
Sonata Kreutzer)
• 16 cvartete pentru coarde
• Opera Fidelio
• Ludwig van Beethoven s-a
născut în 1770 la Bonn,
Germania, ca fiu al
lui Johann van
Beethoven (1740-1792), de
origine flamandă și
al Magdalenei Keverich van
Beethoven (1744-1787).
Până relativ recent ziua de
16 decembrie este
considerată, în multe lucrări
de referință, ca fiind data de
naștere a lui Beethoven
deoarece se știe că el a fost
botezat pe 17 decembrie, ori
la vremea respectivă copiii
erau botezați la o zi după
naștere. Oricum această
presupunere este încă privită
cu rezerve la ora actuală
• Mediul familial nu îi era tocmai
favorabil, sub autoritatea
capricioasă a tatălui, un cântăreț
de curte mediocru, alcoolic
notoriu. Observând însă talentul
muzical precoce al fiului său,
acesta a încercat să facă, fără
succes, din micul Ludwig un copil-
minune, asemenea lui Wolfgang
Amadeus Mozart. Beethoven a
început să ia lecții de muzică, în
jurul vârstei de 10 ani, cu
organistul Christian Gottlob
Neefe. Acesta recunoaște dotarea
muzicală excepțională a tânărului
Beethoven și, cu sprijinul
Arhiepiscopului din Bonn,
Maximilian Franz, îi facilitează
în 1787 o călătorie la Viena. Aici
ia câteva lecții cu Mozart, dar
trebuie să se întoarcă după scurt
timp la Bonn, din cauza
îmbolnăvirii și morții mamei sale
• În următorii patru ani lucrează cu capela
curții și cu orchestra teatrului din Bonn,
având astfel prilejul să-și îmbogățească
cunoștințele muzicale cu operele aflate în
circulație în acel timp. În această perioadă
compune o Cantată cu ocazia morții
împăratului Iosif al II-lea.
 Johann Sebastian Bach

• Johann Sebastian Bach a fost

un compozitor german și organist din
perioada barocă, considerat în mod
unanim ca unul dintre cei mai mari
muzicieni ai lumii. Operele sale sunt
apreciate pentru profunzimea intelectuală,
stăpânirea mijloacelor tehnice și expresive
și pentru frumusețea lor artistică. A fost un
muzician din copilarie
Printre lucrările muzicale ale lui Johann Sebastian Bach se găsesc numeroase corale
protestante prelucrate, care au la bază melodii de origine populară. Astfel, cântecul
„Insbruck, trebuie să te părăsesc” îl regăsim sub forma coralului „O, lume, trebuie să te
părăsesc”, iar cântecul de dragoste „O dată m-aș plimba” este adaptat pentru textul „De
Dumnezeu nu mă despart”. Admirabilul coral Herzlich tut mir verlangen („Din inimă
doresc”, adaptat de Hassler dintr-o culegere de cântece laice), prelucrat de Bach în
diferite variante, nu este altceva decât cântecul „Inima îmi este cutremurată”. Acest coral
apare ca un laitmotiv în „Patimile după Matei”.
• Nu numai cântecul popular
german constituie fondul
melodic al coralelor, ci și cel
al altor popoare. Astfel, o
melodie din colecția “Balletti”
de Giovanni Gastoldi apare
în coralul „În tine îmi este
bucuria”, iar chansonul „Mi-
ajung toate durerile” se
regăsește într-un coral din
„Patimile după Matei”. Și din
colecția de psalmi, realizată
de Clément Marot în
colaborare cu compozitorul
Claude Goudimel, Bach a
prelucrat numeroase melodii.
Amintim coralul „Când vom fi
în cele mai mari primejdii”
(dedicat ginerelui său,
Emmanuel Altnikol), care are
melodia împrumutată din
această colecție.
• Muzica religioasă, creată pe baza acestor corale,
are o puternică tensiune emoțională și viguroasă
expresivitate. Desigur, prelucrările sale armonice
n-au lăsat intact sensul originar al liniilor melodice,
fapt ce ilustrează poziția sa față de texte. El
schimbă des destinația unor cantate, mergând
până la includerea în lucrările religioase a unor
fragmente din creațiile laice. Religioasă sau laică,
vocală sau instrumentală, de cameră sau de
concert, muzica sa, de un evident lirism, apare ca
o profundă meditație asupra existenței și a marilor
idealuri umane.
 Richard Strauss

• Richard Strauss (n. 11

iunie 1864, München – d. 8
septembrie1949, Garmisch-Partenkirchen)
a fost compozitor și dirijor german,
strălucit reprezentant al muzicii cu
program. I-a urmat ca dirijor lui Hans von
Büllow la conducerea orchestrei
din Meiningen. A dirijat la operele
din Berlin, München, Viena
 Opere

• A compus 14 opere,
printre care se pot
menționa:
• Salomeea
• Cavalerul rozelor
• Electra
• Ariadna pe Naxos
• Femeia fără umbră
• Arabela
 Felix Mendelssohn Bartholdy

• Jakob Ludwig Felix Mendelssohn Bartholdy, în

general cunoscut sub numele de Felix
Mendelssohn (n. 3
februarie1809, Hamburg, Germania – d. 4
noiembrie1847, Leipzig, Regatul Saxoniei) a fost
un compozitor și dirijor german, de
origine evreiască, care a activat în perioada de
început a romantismului. Lucrările sale includ
simfonii, concerte, oratorii, piese pentru pian și
muzică de cameră. După o lungă perioadă de
relativă denigrare, originalitatea sa creativă a fost
reevaluată și, în sfârșit, recunoscută.
• Mendelssohn s-a
născut la Hamburg, ca
fiu al
bancherului Abraham
(la rândul lui fiu al unui
filozof evreu
celebru, Moses
Mendelssohn) și al
doamnei Lea
Salomon,
descendentă a
familiei Itzig. Abraham
s-a decis să renunțe
la religia iudaică,
astfel că și-a crescut
copiii fără o educație
religioasă, ulterior (în
1816) botezându-i în
confesiunea luterană
• Numele de Bartholdy a
fost adăugat la
propunerea fratelui
doamnei Lea, Jakob, care
a cumpărat o proprietate
funciară cu acest nume,
pe care apoi l-a adoptat
ca pe propriul nume de
familie. Într-o scrisoare
către Felix, Abraham
explică această hotărâre
ca pe un mijloc de a arăta
că există o ruptură
definitivă cu tradițiile
tatălui său, Moses: Nu
poate să existe un creștin
cu numele de
Mendelssohn, așa cum
nu poate să existe un
evreu cu numele
• Deși, pentru a
respecta cererea
fermă a tatălui său,
Felix își semna
scrisorile Mendelss
ohn Bartholdy, nu
avea nimic împotriva
numelui Mendelsso
hn folosit singur.
 Johannes Brahms

• Johannes Brahms (n. 7

mai 1833, Hamburg - d. 3 aprilie1897, Viena)
a fost un compozitor romantic german, care a
trăit cea mai mare parte a vieții sale
în Austria, la Viena.
• Brahms a fost considerat de către mulți
„succesorul” lui Beethoven, iar prima sa
simfonie a fost descrisă de Hans von
Bülow drept a zecea a lui
Beethoven (supranume folosit și astăzi).
• Brahms s-a născut la Hamburg. Tatăl său, care i-a
dat primele lecții de muzică, era contrabasist.
Brahms s-a remarcat la pian și ajuta la
suplimentarea venitului relativ scăzut al familiei,
prin interpretări în restaurante și teatre, precum și
prin oferirea de lecții de pian. Deși povestea larg-
cunoscută este că Brahms a trebuit să cânte la
pian prin baruri și bordeluri, studii recente, precum
cele ale lui Kurt Hoffman, sugerează că acest fapt
este probabil incorect. Într-o perioadă, el a învățat
și violoncelul, deși progresul său a fost întrerupt
odată cu sustragerea instrumentului chiar de către
profesorul său
• Tânărul Brahms a
interpretat câteva
concerte publice,
dar nu a devenit
foarte cunoscut
drept pianist (deși
mai târziu avea
să interpreteze
ambele prime-
audiții ale
lucrărilor
sale Concertul
pentru pian No.
1 în 1859 și Conc
ertul pentru pian
No. 2 în 1881).
• Brahms a compus un număr de opere
importante pentru orchestră, inclusiv
patru simfonii, două concerte pentru pian,
un concert pentru vioară, un dublu
concert pentru vioară și violoncel și ampla
lucrare orală Un recviem german (Ein
deutsches Requiem). Ultimul dintre acestea
se remarcă prin a nu fi un recviem tradițional,
liturgic (Missa pro defunctis), ci un ansamblu
de texte pe care Brahms le-a ales din Biblia
lui Luther. De asemenea, Brahms a fost un
compozitor prolific în forma temă cu
variațiuni, compunând
remarcabilele Variațiuni și Fugă după o temă
de Haendel, Variațiunile Paganini și Variațiuni
după o temă de Joseph Haydn, alături de
cicluri mai puțin cunoscute de alte variațiuni.
• De asemenea, Brahms a compus și un
mare număr de lucrări pentru ansambluri
mici. Multele lucrări de muzică de cameră
formează o parte din nucleul acestui
repertoriu, aidoma muzicii sale
pentru pian solo. Brahms este considerat
drept fiind printre cei mai mari compozitori
de lieduri, aparținându-i un număr de
aproape 200. A compus și un ciclu
de preludii corale pentru orgă cu puțin timp
înainte de moartea sa, care au devenit
astăzi o parte importantă din repertoriul
standard al orgii.
• Brahms nu a compus
niciodată vreo operă, nici
nu s-a folosit vreodată de
forma de poem
simfonic caracteristică
secolului al XIX-lea.
Brahms era un adept
înverșunat al muzicii
absolute – muzică ce nu
se bazează pe o scenă
concretă sau narativă
precum în cazul unui poem
simfonic.
• Pentru o listă de lucrări,
vezi Listă de compoziții de
Johannes Brah
 Clara Schumann

• Clara Josephine
Schumann (născută Clara Josephine
Wieck, n. 13
septembrie 1819, Leipzig, Regatul
Saxoniei – d. 20 mai 1896, Frankfurt pe
Main, Imperiul German) a fost
o pianistă, compozitoare germană și, din
anul 1840, soția compozitorului Robert
Schumann
• Tatăl Clarei
Schumann, Friedrich
Wieck a studiat teologia, dar
datorită pasiunii sale
pentru muzică a învățat să
cânte la pian și mai târziu a
fondat o fabrică de piane și
un centru de împrumutat
partituri. Mama Clarei,
Marianne Tromlitz, a fost
cântăreață și pianistă.
Cuplul a avut cinci copii:
Adelheid, care a murit la o
vârstă fragedă, Clara, Alwin,
Gustav și Viktor. Când s-a
născut Viktor (1824) părinții
erau deja divorțați
• Friedrich Wieck s-a căsătorit în 1828 cu
Clementine Fechner, care era cu douăzeci
de ani mai tânără decât el și cu care a
avut o fiică (Marie), care a primit lecții de
pian de la el. Marianne s-a recăsătorit cu
Adolph Bargiel și a avut un fiu, Woldemar
Bargiel, care mai târziu a devenit
un compozitor important
 Bibliografie
• Wikipedia -
https://ro.wikipedia.org/wiki/Clara_Schuman
n