Veniturile Fundamentale

Piaţa factorilor de producţie

Recompensa factorilor de producţie
• Implicarea factorilor în activităţi economice
atrage necesitatea recompensării lor şi
deci apariţia veniturilor;
• Posesorii factorilor de producţie primesc
venituri drept plăţi pentru factorii puşi la
dispoziţia firmelor.
Trăsături ale pieţei factorilor de producţie:
- Asigură recompensarea proprietarilor factorilor de
producţie;
- Cererea de pe piaţa factorilor este o cerere derivată;
- Decizia de achiziţionare are la bază productivitatea
marginală;
- Decizia de cumpărare se bazează pe proprietatea
factorilor de a genera un venit mai mare decât costă ei;
- Factorii se pot substitui unii cu alţii.
 18. Salariul; definire şi conţinut
• SALARIU-reprezinta un pret al inchirierii
factorului munca, a capacitatii de a munci,
a unor oameni liberi,d.p.dv.economic si
juridic
• .
• Salariul nu este, pur si simplu, preţ al
muncii, ci preţ al închirierii forţei de muncă,
a capacităţii de a muncii a unor oameni
liberi juridic şi economic şi, desigur, ca
preţ al serviciilor aduse prin munca
depusă de către aceşti oameni.
 Formele de salarizare
Formele de salarizare realizează legătura
între mărimea produsului muncii, partea ce
revine salariaţilor şi activitatea depusă.
Prin intermediul lor se determină cât de
mare este salariul fiecărui lucrător.
- salariul după timpul lucrat (în regie);
- salariul în acord;
- salariul mixt
• Salariul nominal = suma de bani pe care
salariatul o primeşte în urma închirierii
capacităţii sale de muncă :
• Salariul real = cantitatea de bunuri şi
servicii pe care salariaţii le pot procura cu
salariul nominal
Determinarea salariului
In condiţiile concurenţei
perfecte
In condiţiile monopolului

-Monopolul în oferta de muncă;

-Monopol asumat de sindicate, vizând
nivelul salariului deasupra celui care
domină piaţa cu concurenţă perfectă;
-Numărul salariaţilor este mai mic decât
în cazul concurenţei perfecte (reducerea
ofertei de muncă duce la creşterea
salariilor)
In condiţiile monopsonului
Salariul minim
-cale de a contracara puterea monopsonului;
-stabilirea salariului minim de către guvern are ca efect
creşterea salariului, a numărului de angajaţi şi,
implicit, a producţiei
Salariul este o componentă a sistemului de salarizare.

Elementele sistemului de salarizare sunt:

- salariul de bază;
- adausurile
-sporurile

Factori de influenţă:
- diferenţe de calificare;
- grade diferite de dificultate a muncii;
- tipul pieţei muncii;
- existenţa sau inexistenţa discriminărilor de sex, vârstă, culoare etc.
- prevederile legale în vigoare etc.
19. Profitul şi maximizarea lui

Definitie si forme
• Profitul provine din diferenţa dintre venitul
obţinut de firmă şi costul de producţie al
acesteia. Este excedentul preţului de
vânzare asupra costului de producţie
 Obiectiv al agentilor economici

Premiu pentru asumarea riscului

Profit Venit implicit

Recompensă pentru contributia factorilor de producti

Avantaj, câştig
PROFITUL NORMAL este atât o
renumeraţie de muncă, cât şi una de
capital.
- munca de coordonare, organizare,
conducere a întreprinzătorului;
- recompensa (dobânda) capitalului adus
firmei de către întreprinzător.
PROFITUL ECONOMIC este privit ca fiind
răsplata pe care o primeşte
întreprinzătorul pentru riscul asumat, riscul
de a pierde capitalul :
- riscul de piaţă;
- riscul tehnologic;
- riscul financiar;
- riscul social-politic etc.
• In concluzie, profitul poate fi privit ca un
element rezidual al activităţii economice a
firmelor. El nu are bază contractuală,
depinzând de succesul în afaceri şi
norocul întreprinzătorului.
• Alte forme de profit
- profit de monopol;
- profit neaşteptat
 Profitul în perioada lungă
• In perioada lungă nr. firmelor care produc
un bun oarecare se va mări, dacă firmele
respective obţin profit economic pozitiv şi
invers, dacă firmele înregistrează pierderi
(adică profitul total este mai mic decât
profitul normal) atunci, treptat, treptat, ele
vor renunţa la producţia bunului respectiv,
iar numărul vor va descreşte
• Migrarea capitalului.
• Efectele intrării sau ieşirii firmelor din
ramură:
- creşterea ofertei, reducerea preţului,
scăderea venitului;
- creşterea cererii de factori, creste preţul
factorilor şi , desigur, a costului.
• Profitul în condiţiile pieţei
imperfecte
- dorinţa de maximizare este aceiaşi;
- diferenţa este dată de strategiile alese în
cadrul diferitelor forme de piaţă
a) Situaţia de monopol;
b) Situaţia de oligopol.

STRATEGII DESCHISE FIRMELOR.

- Competiţie prin preţ;
- Competiţie în afara preţului
 Funcţiile profitului
• Funcţia de motivare;
• Funcţia de stimulare a iniţiativei
economice;
• Funcţia de creştere;
• Funcţia de control asupra activităţii
firmelor;
 Dobânda
• Dobânda apare atunci când posesorul
capitalului transfera capitalul lui, prin
împrumut, unui întreprinzător. Este vorba
de capitalul lichid.
• Condiţii :
- existenţa capitalului lichid (bănesc);
- amânarea satisfacerii unor cheltuieli
prezente în favoarea unora viitoare.
• Dobânda = preţul plătit de debitor
creditorului pentru dreptul de folosire a
împrumutului până la scadenţă;
= preţul renunţării la capitalul
lichid.
• Sursele capitalului de împrumut (oferta) :
- Economiile populaţiei;
- Economiile firmelor;
- Amortismentele capitalului fix;
- Economii ale guvernului
• Cererea :
- Populaţia;
- Firmele;
- Guvernul central şi administraţiile locale.
• Rata dobânzii = nivelul preţului la care
poate fi dobândit împrumutul, acceptant de
solicitant.
Dobânda = răsplată pentru economisire şi aşteptare
• Factorii de influenţă :
- Raportul cerere-ofertă de capital de împrumut;
- Riscul pentru cel ce acordă; dobânda proprizisă; primă de asigurare.
- Inflaţia; dobânda nominală; dobânda reală
 19. Renta
• Definiţie, condiţii de formare, renta
funciară
• Renta = venitul obţinut de
un factor de producţie care
se caracterizează prin
completa inelasticitate a
ofertei
• Renta funciară:
- diferenţială;
- absolută
- Arenda
 RENTA
Alte forme de rentă sunt:
a) Renta obţinută de pe pământurile utilizate în producţia agricolă este
renta funciară.
b) Renta diferenţială apare din diferenţele de fertilitate între terenuri şi
diferenţele de amplasament al terenurilor faţă de centrele de
aprovizionare şi de consum.
c) Rentă de poziţie, întâlnită în construcţii.
d) Rentă minieră în industria extractivă.