Sunteți pe pagina 1din 34

Formarea deprinderilor de proiectare,

investigaţie şi evaluare a rezultatelor


cercetării pedagogice
Ioana Tămăian
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
itamaian@yahoo.com
cuprins
Preambul
1. Prezentarea cercetării – varianta clasică
2. Cercetarea-acţiune: proiect de cercetare la scară mică
3. Cadru teoretic
- Raţionament inductiv – raţionament deductiv
- Metoda inductivă vs. Metoda ipotetico-deductivă
- Cercetare calitativă vs cantitativă
- Cadrul filosofic al cercetării: abordări orientate spre cunoaştere
4. Abordări calitative
a. cercetarea narativă
b. studiul de caz
c. cercetarea -acţiune
preambul
• Profesorii derulează frecvent cercetări despre eficiența anumitor
metode de predare.
• Discuție despre tipul metodelor de predare: a. Metode derivate din
disciplinele pe care le predau (care transmit direct cunoașterea
disciplinară) b. Metode dezvolate de psihologie și de pedagogie (ex.
Metoda derivată din teoria inteligențelor multiple). C. Metode
împrumutate din alte zone (ex. Metoda pălăriilor gânditoare
elabotară de Edward de Bono pentru managementul instituțiilor)
• Reflecția asupra propriilor reprezentări referitoare la actul didactic
(Rubem Alves, Cartea cuvintelor bune de mâncat)
1. Prezentarea cercetării – în varianta clasică
• Introducere – întrebările la care răspunde cercetarea
• Contextul studiului
• Stadiul cunoaşterii în domeniu
• Metodologia
• Colectarea datelor şi analiza lor
• Rezultate şi discutarea lor – aşteptări iniţiale vs. reflecţii după
derularea proiectului
1. Prezentarea proiectului de cercetare – în
varianta clasică
• Pagină de titlu: cercetător, titlul şi tipul de proiect
• Descrierea studiului: rezumatul literaturii de specialitate, metoda de
cercetare, importanţa cercetării, locul de desfăşurare şi durata
cercetării
• Prezentarea participanţilor
• Analiza riscurilor şi a beneficiilor cercetării
• Activităţi de diseminare
2. Cercetarea-acţiune
proiect de cercetare la scară mică
• Scop:
- pentru a ne evalua propriile practici
- pentru a îmbunătăţi strategia de predare
• Realizare:
- conduse de profesori,
- în mediul de activitate propriu,
- în colaborare
• Miză: soluţii care pot provoca schimbare imediată
- proces care implică reflecţie şi analiză de nevoi, utilizarea cercetării sistematice, colectarea şi
analiza datelor, luarea unei decizii
• Eg. Profa’ de biologie care predă sistemul respirator, constată faptul că elevii nu
înțeles, face un proiect de cercetare-acțiune în urma căruia introduce un soft
educațional, de mate – adunarea şi scăderea numerelor naturale predate prin
intermediul unui joc de cărți
3. Cadru teoretic
Raţionament inductiv – raţionament deductiv
Metoda inductivă vs. Metoda ipotetico-deductivă
• Metoda inductivă
- Observarea datelor, a fenomenelor
- Identificarea unor teme, a unor patternuri
- Generalizare pornind de la analiza acestor date

• Metoda deductivă
- Formularea unei ipoteze
- Colectarea datelor şi analiza lor
- Luarea unei decizii / confirmarea sau infirmarea ipotezei
3. Cadru teoretic
cecetare calitativă vs cantitativă
• Cercetarea calitativă (asociată metodei inductive)
- metode narative sau verbale – observaţii, interviuri, analiza
documentelor
- ipoteze formulate după ce colectez şi analizez datele
- ipotezele se modifică după ce se examinează datele
- apelul la teorie după ce au fost analizate datele – pentru a ajuta la
interpretarea datelor
- certifică adevărul unui set de ipoteze – valabile doar într-un anumit
context
3. Cadru teoretic
Cercetare calitativă vs cantitativă
• Cercetarea cantitativă
- Asociată metodei ipotetic-deductive
- Concluzionează folosind numere
- Ipotezele şi metodele de colectare sunt create înainte de începerea
cercetării
- Ipotezele şi teoriile sunt testate ulterior
3. Cadru teoretic
Cercetare calitativă vs cantitativă
Procesul ştiinţific Cercetare calitativă Cercetare cantitativă
Pasul 1. formularea unei întrebări Observaţia, reflecţia, o trecere în Examinarea teoriei şi a cercetării
revistă a teoriei generează în domeniu duce la o întrebare
întrebarea

Pasul 2. Generarea mai multor Raţionamentul inductiv duce la Raţionamentul deductiv duce la o
întrebări specifice sau a unei întrebările de cercetare - mai ipoteză de cercetare
ipoteze de cercetare specifice şi mai flexibile

Paasul 3. colectarea dateloe Datele: formă narativă sau vizuală, Dat numerice: liste, anchete
pentru a răspunde la întrebări sau metode: interviul sau observaţia
la ipoteză
Pasul 4. analiza datelor Identificarea patternurilor sau a Analiză statistică
temelor
Pasul 5. interpretarea rezultatelor Formularea de concluzii bazate pe Acceptarea sau respingerea
3.Cadrul filosofic – abordări orientate spre cunoaştere
REALIST CONSTRUCTIVIST
• Cercetarea descrie o realitate obiectivă • o realitate construită cultural şi istoric,
pe care cu toţii o asumăm ca reală deci există mai multe realităţi posibile
• Cadrul educaţional şi problemele sale pot • cadrul educaţional şi problemele sale
fi studiate prin analiza empirică a părţilor trebuie înţelese ca întreguri complexe
sale componente • cercetătorii trebuie să fie conştienţi de
• cercetarea este liberă de valori propriile valori şi de implicaţiile acestora
• cercetătorii sunt separaţi de participanţi • cercetătorii se implică alături de
şi trebuie să se străduiască să fie obiectivi participanţi pentru a le înţelege acestora
• teoriile şi ipotezele se formulează şi apoi perspectiva
se confirmă sau se infirmă prin datele • teoriile şi ipotezele sunt generate pe
colectate parcursul colectării datelor şi obţinute prin
interacţiune
3. Cadrul filosofic – abordări orientate spre acţiune
PRAGMATIST MILITANTISM (Advocacy-liberatory) P. Freire
• realitatea imediată a problemelor • realitatea este un construct social şi este
educaţionale ar trebui să fie focalizarea pe influenţată de inegalităţi sociale, politice,
cercetarea educaţională culturale
• cadrul educaţional şi probleme sale pot fi • orice metodă care exprimă în mod real
studiate prin metode care descriu cu precizie experienţa participanţilor
sau rezolvă o problemă • cercetarea trebui să se bazeze pe valori şi ar
• cercetarea ar trebui să caute metode să trebui să vizeze îmbunătăţirea vieţii
facă educaţia mai bună grupurilor marginale
• cercetătorii ar trebui să colaboreze cu • cercetătorii trebuie să colaboreze cu
participanţii pentru a înţelege ce participanţii ca parteneri egali
merge/funcţionează • teoriile şi ipotezele ar trebui să ofere planuri
• Teoriile şi ipotezele sunt instrumente utile de acţiune pentru a atinge o viaţă mai bună.
care ajută la îmbunătăţirea educaţiei
reflecţie
• A se vedea fișa.
• Ce direcție considerați că este importantă pentru dvs. / pentru
contextul în care vă desfășurași activitatea?
4. Abordări calitative
• Interviuri, naraţiuni, fotografii, conversații, memorii, înregistrări
• → întrebări care să ghideze observaţia (întrebări prealabile)
• Eşantioane-ţintă, selectarea participanţilor
• Folosesc mai multe metode de colectare a datelor → compară
rezultatele obţinute din aceste metode
• Prezintă concluziile în formă narativă sau verbală → pentru a înţelege
mai profund
• Flexibile, dar încep cu un plan preliminar
• Cercetare narativă, ancheta narativă, studiul de caz
4. a. Cercetarea narativă /story telling
• Cercetătorii descriu viaţa participanţilor într-un anumit context prin
intermediul povestirii
• Eg. descrierea şi repovestirea unor experienţe educaţionale
• Focalizată pe descrierea experienţelor individului
• Experienţele sunt descrise printr-o colecţie de povestiri care vorbesc
despre experienţele individului şi prin discutarea semnificaţiei acestor
experienţe pentru individ
• Experienţele sunt repovestite de către cercetător
• Colectarea poveştilor
• Analiza poveștilor
• Identificarea unor legături cauzale
• Respunerea poveştii în cronologie, după o anumită logică identificată de cercetător
4. a. Cercetarea narativă /story telling
Etape:
• Identificarea problemei/aspectului ce urmează a fi studiat
• Selectarea unei persoane de la care să înţeleagă experienţa, care doreşte să îşi spună
povestea
• O serie de interviuri care să îi permită subiectului să îşi spună povestea
• Întrebările ajută cercetătorul să sondeze mai adânc problema, întrebările sunt doar
un cadru
• Povestile sunt înregistrate şi transcrise. Pot fi folosite mai multe tipuri de date:
interviuri cu oameni care îi cunosc biografia, scrisori, jurnale, articole de ziar.
• Cercetarea datelor pentru identificarea unor patternuri, a temelor, a contextului, a
problemelor şi a potenţialelor soluţii
• Repovestirea implică organizarea poveştii în secţiuni cronologice şi aduce vocea
participanţilor în prim-plan → micropoveste
4. a. Asumpţii teoretice pentru cercetarea
narativă
• Naraţiunile sunt poveşti care implică semnificații retrospective
realizate cât naratorii reorganizează şi reinterpretează evenimente din
trecut
• Naraţiunile sunt mijloace prin care iei măsuri şi ai impact asupra
ascultătorilor
• Contexte sociale, politice şi istorice influenţează selecţia poveştilor şi
modul în care sunt spuse
• Cercetătorii trebuie să îşi examineze propriile experienţe, prejudecăţi
etc., modul în care acestea influenţează naraţiunea şi vocea cu care
povestesc.
4. b. Studiul de caz – caracteristici
abordare calitativă, metode mixte
• Focalizate pe un individ, pe un grup mic, pe un individ din cadrul unui grup
• Focalizate pe „o unitate” sau pe un „sistem limitat” (este o limită a numărului de
persoane care pot fi intervievate sau o perioadă limitată de timp…)
• Informaţiile provin din mai multe surse, inclusiv persoana analizată, caută să
obţină mai multe perspective
• Cercetătorul se concentrează asupra explorării şi a descrierii participanţilor, mai
degrabă decât asupra generalizării lor
• Au nevoie de multe variabile /pentru a obţine mai multe perspective
• Oamenii sunt complecşi – pentru a-i înţelege ai nevoie de mai multe perspective
• Date: interviuri, observaţii, documente, artefacte colectate în mediul de viaţă al
celui analizat
4. b. Studiul de caz: caracteristici
• Încearcă să descopere semnificaţii, să studieze procese, să înţeleagă
în profunzime un individ, un grup sau o situaţie
• Plasează cazul într-un context social, istoric, cultural
• Se bazează pe multiple tipuri de date
• Întrebările de cercetare vizează aspecte generale sau particulare,
accentul cade pe ce se poate învăţa din studiile de caz pentru finalități
practice, mai mult decât pe generalizări teoretice
• Descrierea detaliată a evenimentului, a situaţiei pentru a surprinde
complexitatea, unicitatea
4. b. Studiu de caz exemple
• Eg. Cum integrează un profesor de muzică de gimnaziu bagajul
cultural al elevilor în activitatea sade predare?
• Cum învaţă să colaboreze părinţii, profesorii şi elevii în şcoala
primară?
Abril, C. (2009). Responding to culture in instrumental music
programme: A teacher ’ s journey. Music Education Research, 11 (1), 77
– 91.
http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/14613800802699176
4. b. Studiu de caz: tipuri
• studiul de caz intrinsec: focalizat pe descrierea și înțelegerea unicității
cazului studiat; program, persoană, şcoală, activitate; scopul – să
înţeleagă cazul
• studiul de caz instrumental: focalizat pe aspecte de profunzime, care
pot susține dezvoltări teoretice
• studii colective de caz: analiza se extinde la mai multe cazuri, de
regulă în scopuri instrumentale
4. b. Studiul de caz: etape

• Vezi fişa
• Vezi fişa etapele abordării calitative
• Atenție! Paşii pot fi reorientaţi sau reordonaţi.
reflecţie
1. Ce subiecte credeţi că aţi putea lua în discuţie într-un studiu de caz?
2. Gândiţi-vă la propriile dvs. jurnale, albume foto, scrisori, emailuri şi
judecaţi sub ce aspecte acestea ar putea fi folosite într-o cercetare
narativă despre viaţa dvs. (profesională)? Asupra a ce s-ar focaliza acest
studiu? Cine ar putea să-l conducă?
4.b. Exemplu de studiu de caz
Obiectiv: achiziția cunoștințelor cu privire la procesul de predare, de către profesorii de
liceu.
Subiectul cercetării: un singur profesor de liceu
Durată: un an
Colectarea datelor: observarea neparticipativă, analiza documentelor și a produselor
activității, stimularea amintirii cu ajutorul înregistrărilor video, interviuri formale și
informale.
Rezultatele studiului: identificarea unui număr de cinci categorii distincte de cunoștințe
profesionale:
- organizarea clasei (asigurarea ordinii în clasă),
- comportamentul de predare (format, cu precădere, prin observarea altor profesori),
- importanța tematicii predate (derivată din experiența anterioară, din propriile interese și
din interesele elevilor),
- cunoștințe pedagogice (demonstrație, exerciții și activități)
- condiții externe (reglementări generale și politici interne ale școlii).
reflecţie
• Analiza unor secvențe de activități didactice și identificarea unor
probleme care ar putea constitui subiectul unor cercetări.
• http://magazinweb.net/film-viata-pentru-muzica-mr-hollands-opus-
1995.html minutele: 7 14.30+19.30, 20- 25, 26- 29, 31, 50
• http://filmehd.net/teachers-profesori-1984-filme-online.html
• http://filmehd.net/entre-les-murs-in-clasa-2008-filme-online.html
4. c. Cercetarea-acţiune

Punct de pornire:
- Ceva ce mă intrigă în ceea ce fac la şcoală sau doresc să modific ceva
- Implică activităţi care fac parte din activitatea zilnică a profesorului și a elevilor
• Are natură ciclică : se bazează pe cunoştinţe profesionale deja existente
• Cercetarea-acţiune: un proces de teoretizare a practicii dezvoltând explicaţii
referitoare la motivele pentru care anumite practici funcţionează şi altele nu.
eg. Cum îi pot determina pe elevi să scrie mai mult în afara clasei?

Orice problemă e validă cu condiţia:


- să am acces la culegerea datelor şi
- să am un rol în mediul şcoalar respectiv.
4. c. Întrebări pe care le poţi folosi pentru a
planifica o cercetare-acţiune
• Care este întrebarea sau obiectivul meu de cercetare?
• Ce pot încerca pentru a-mi îmbunătăți practica?
• Cum voi determina dacă exista o schimbare pozitivă în practica mea?
• Cum voi dovedi, ce dovezi, ce date voi aduce pentru a întemeia
cercetarea?
• Datele mele arată atât imaginea generală a ceea ce se întâmplă în
mediul educațional, cât și informații despre experiențele persoanelor
sau a grupurilor mici?
Pasul 1. Reflecţia asupra propriei practici şi identificarea
unui aspect pe care doresc să-l modific
- Formularea unei întrebări de cercetare şi descrierea problemei.
- Reflecţie asupra propriei practici, jurnal
- Reflecțiile inițiale ar trebui să fie profund autocritice și ar trebui să
vizeze dezvoltarea unei imagini cât mai complexe asupra problemei.
• Care sunt sentimentele mele despre această situație sau problemă?
• Care sunt motivele și nevoile mele?
• Care sunt presupunerile sau prejudecățile mele și cum mă influenţează
acestea?
• Care sunt valorile diferitor persoane implicate în acest cadru?
• Ce practici sau credințe culturale afectează această problemă sau situație?
• Cât de bine se potrivesc practicile mele cu valorile mele? Chiar practic eu ceea
ce predic sau cred? Ce neconcordanțe există?
• Cum pot vizualiza sau descrie situația sau problema? Alții ar vedea altfel?
Pasul 2. Colectarea datelor pentru a contura
cadrul sau a înţelege problema
• Date de arhivă, jurnal de reflecţie individuale/prin colaborare, observaţii,
interviuri cu răspunsuri deschise, scrisori, fotografii etc.
Scopul: înţelegerea naturii problemei.
Trei categorii de date referitoare la:
- propriile credinţe, sentimente şi acţiuni
- credinţele, sentimentele şi acţiunile altora
- date referitoare la cadru, context şcolar
Colectarea datelor:
- proceduri simple care nu interferează cu restul activităţilor
- cel puţin două tipuri de date
Pasul 3. O trecere în revistă a literaturii de
specialitate
• Scop: pentru a identifica teorii relevante, cercetări şi strategii.
• Lectura cercetărilor, a lucrărilor de specialitate, a reflecţiilor asupra
problemei scrise de alţi profesori.
• Recadrarea problemei, repunerea problemei din alte perspective de
abordare
• Ajustarea pespectivei
Pasul 4. Identificarea colaboratorilor şi crearea
unui plan de acţiune
• Persoane care mă pot ajuta în reflecţie şi în adunarea şi interpretarea
datelor. Elevi, părinţi, membri ai comunităţii etc.
• Plan de adunare a datelor:
• Ce tipuri de date voi colecta?
• Cum vor fi colectate?
• Ce măsuri vor fi elaborate?
• Ce măsuri se potrivesc cel mai bine în context şi nu vor interfera cu practicile
curente?
Pasul 5. Punerea în practică a planului
• continui să colectez date şi să monitorizez schimbările în modul de
învăţare al elevilor şi în practicile de la şcoală
• implementarea noilor strategii şi intervenţii identificate prin
reflecţie, prin colaborare şi prin lectura literaturii
• metodele de colectare a datelor ar trebui să examineze atât
rezultatele, cât şi procesele implicate în punerea în aplicare a planului
de acţiune.
• Date care se referă la rezultate: teste
• Date care se referă la proces: observarea elevilor şi propriile reflecţii.
Pasul 6. Analiza datelor
- tehnici de analiză calitativă a datelor:
- identificarea temelor, a patternurilor
- statistici descriptive: grafice, măsurători
• Cum susţine planul meu reflecţia şi include puncte de vedere diferite
pentru a se asigura că datele şi interpretările sunt credibile? (reflecţie
cu colegii, discuţii cu elevii etc.)
• Cum voi analiza datele? Ce tipuri de date vor fi comparate? (să
compar mai multe tipuri de date)
• Cum o să împărtăşesc altora rezulatele, pentru a spori cunoaşterea
educaţională şi a continua cercetarea?
Pasul 7. Concluzii
• Planul de acţiune a dus la îmbunătăţirea modului de predare?
• Cum s-a produs schimbarea?
• Ce întrebări mai avem? Mai putem formula? Ce probleme semnalează
ele?
• Ce alt plan putem schiţa pentru a remedia problema?

S-ar putea să vă placă și