Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Metoda deductivă
- Formularea unei ipoteze
- Colectarea datelor şi analiza lor
- Luarea unei decizii / confirmarea sau infirmarea ipotezei
3. Cadru teoretic
cecetare calitativă vs cantitativă
• Cercetarea calitativă (asociată metodei inductive)
- metode narative sau verbale – observaţii, interviuri, analiza
documentelor
- ipoteze formulate după ce colectez şi analizez datele
- ipotezele se modifică după ce se examinează datele
- apelul la teorie după ce au fost analizate datele – pentru a ajuta la
interpretarea datelor
- certifică adevărul unui set de ipoteze – valabile doar într-un anumit
context
3. Cadru teoretic
Cercetare calitativă vs cantitativă
• Cercetarea cantitativă
- Asociată metodei ipotetic-deductive
- Concluzionează folosind numere
- Ipotezele şi metodele de colectare sunt create înainte de începerea
cercetării
- Ipotezele şi teoriile sunt testate ulterior
3. Cadru teoretic
Cercetare calitativă vs cantitativă
Procesul ştiinţific Cercetare calitativă Cercetare cantitativă
Pasul 1. formularea unei întrebări Observaţia, reflecţia, o trecere în Examinarea teoriei şi a cercetării
revistă a teoriei generează în domeniu duce la o întrebare
întrebarea
Pasul 2. Generarea mai multor Raţionamentul inductiv duce la Raţionamentul deductiv duce la o
întrebări specifice sau a unei întrebările de cercetare - mai ipoteză de cercetare
ipoteze de cercetare specifice şi mai flexibile
Paasul 3. colectarea dateloe Datele: formă narativă sau vizuală, Dat numerice: liste, anchete
pentru a răspunde la întrebări sau metode: interviul sau observaţia
la ipoteză
Pasul 4. analiza datelor Identificarea patternurilor sau a Analiză statistică
temelor
Pasul 5. interpretarea rezultatelor Formularea de concluzii bazate pe Acceptarea sau respingerea
3.Cadrul filosofic – abordări orientate spre cunoaştere
REALIST CONSTRUCTIVIST
• Cercetarea descrie o realitate obiectivă • o realitate construită cultural şi istoric,
pe care cu toţii o asumăm ca reală deci există mai multe realităţi posibile
• Cadrul educaţional şi problemele sale pot • cadrul educaţional şi problemele sale
fi studiate prin analiza empirică a părţilor trebuie înţelese ca întreguri complexe
sale componente • cercetătorii trebuie să fie conştienţi de
• cercetarea este liberă de valori propriile valori şi de implicaţiile acestora
• cercetătorii sunt separaţi de participanţi • cercetătorii se implică alături de
şi trebuie să se străduiască să fie obiectivi participanţi pentru a le înţelege acestora
• teoriile şi ipotezele se formulează şi apoi perspectiva
se confirmă sau se infirmă prin datele • teoriile şi ipotezele sunt generate pe
colectate parcursul colectării datelor şi obţinute prin
interacţiune
3. Cadrul filosofic – abordări orientate spre acţiune
PRAGMATIST MILITANTISM (Advocacy-liberatory) P. Freire
• realitatea imediată a problemelor • realitatea este un construct social şi este
educaţionale ar trebui să fie focalizarea pe influenţată de inegalităţi sociale, politice,
cercetarea educaţională culturale
• cadrul educaţional şi probleme sale pot fi • orice metodă care exprimă în mod real
studiate prin metode care descriu cu precizie experienţa participanţilor
sau rezolvă o problemă • cercetarea trebui să se bazeze pe valori şi ar
• cercetarea ar trebui să caute metode să trebui să vizeze îmbunătăţirea vieţii
facă educaţia mai bună grupurilor marginale
• cercetătorii ar trebui să colaboreze cu • cercetătorii trebuie să colaboreze cu
participanţii pentru a înţelege ce participanţii ca parteneri egali
merge/funcţionează • teoriile şi ipotezele ar trebui să ofere planuri
• Teoriile şi ipotezele sunt instrumente utile de acţiune pentru a atinge o viaţă mai bună.
care ajută la îmbunătăţirea educaţiei
reflecţie
• A se vedea fișa.
• Ce direcție considerați că este importantă pentru dvs. / pentru
contextul în care vă desfășurași activitatea?
4. Abordări calitative
• Interviuri, naraţiuni, fotografii, conversații, memorii, înregistrări
• → întrebări care să ghideze observaţia (întrebări prealabile)
• Eşantioane-ţintă, selectarea participanţilor
• Folosesc mai multe metode de colectare a datelor → compară
rezultatele obţinute din aceste metode
• Prezintă concluziile în formă narativă sau verbală → pentru a înţelege
mai profund
• Flexibile, dar încep cu un plan preliminar
• Cercetare narativă, ancheta narativă, studiul de caz
4. a. Cercetarea narativă /story telling
• Cercetătorii descriu viaţa participanţilor într-un anumit context prin
intermediul povestirii
• Eg. descrierea şi repovestirea unor experienţe educaţionale
• Focalizată pe descrierea experienţelor individului
• Experienţele sunt descrise printr-o colecţie de povestiri care vorbesc
despre experienţele individului şi prin discutarea semnificaţiei acestor
experienţe pentru individ
• Experienţele sunt repovestite de către cercetător
• Colectarea poveştilor
• Analiza poveștilor
• Identificarea unor legături cauzale
• Respunerea poveştii în cronologie, după o anumită logică identificată de cercetător
4. a. Cercetarea narativă /story telling
Etape:
• Identificarea problemei/aspectului ce urmează a fi studiat
• Selectarea unei persoane de la care să înţeleagă experienţa, care doreşte să îşi spună
povestea
• O serie de interviuri care să îi permită subiectului să îşi spună povestea
• Întrebările ajută cercetătorul să sondeze mai adânc problema, întrebările sunt doar
un cadru
• Povestile sunt înregistrate şi transcrise. Pot fi folosite mai multe tipuri de date:
interviuri cu oameni care îi cunosc biografia, scrisori, jurnale, articole de ziar.
• Cercetarea datelor pentru identificarea unor patternuri, a temelor, a contextului, a
problemelor şi a potenţialelor soluţii
• Repovestirea implică organizarea poveştii în secţiuni cronologice şi aduce vocea
participanţilor în prim-plan → micropoveste
4. a. Asumpţii teoretice pentru cercetarea
narativă
• Naraţiunile sunt poveşti care implică semnificații retrospective
realizate cât naratorii reorganizează şi reinterpretează evenimente din
trecut
• Naraţiunile sunt mijloace prin care iei măsuri şi ai impact asupra
ascultătorilor
• Contexte sociale, politice şi istorice influenţează selecţia poveştilor şi
modul în care sunt spuse
• Cercetătorii trebuie să îşi examineze propriile experienţe, prejudecăţi
etc., modul în care acestea influenţează naraţiunea şi vocea cu care
povestesc.
4. b. Studiul de caz – caracteristici
abordare calitativă, metode mixte
• Focalizate pe un individ, pe un grup mic, pe un individ din cadrul unui grup
• Focalizate pe „o unitate” sau pe un „sistem limitat” (este o limită a numărului de
persoane care pot fi intervievate sau o perioadă limitată de timp…)
• Informaţiile provin din mai multe surse, inclusiv persoana analizată, caută să
obţină mai multe perspective
• Cercetătorul se concentrează asupra explorării şi a descrierii participanţilor, mai
degrabă decât asupra generalizării lor
• Au nevoie de multe variabile /pentru a obţine mai multe perspective
• Oamenii sunt complecşi – pentru a-i înţelege ai nevoie de mai multe perspective
• Date: interviuri, observaţii, documente, artefacte colectate în mediul de viaţă al
celui analizat
4. b. Studiul de caz: caracteristici
• Încearcă să descopere semnificaţii, să studieze procese, să înţeleagă
în profunzime un individ, un grup sau o situaţie
• Plasează cazul într-un context social, istoric, cultural
• Se bazează pe multiple tipuri de date
• Întrebările de cercetare vizează aspecte generale sau particulare,
accentul cade pe ce se poate învăţa din studiile de caz pentru finalități
practice, mai mult decât pe generalizări teoretice
• Descrierea detaliată a evenimentului, a situaţiei pentru a surprinde
complexitatea, unicitatea
4. b. Studiu de caz exemple
• Eg. Cum integrează un profesor de muzică de gimnaziu bagajul
cultural al elevilor în activitatea sade predare?
• Cum învaţă să colaboreze părinţii, profesorii şi elevii în şcoala
primară?
Abril, C. (2009). Responding to culture in instrumental music
programme: A teacher ’ s journey. Music Education Research, 11 (1), 77
– 91.
http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/14613800802699176
4. b. Studiu de caz: tipuri
• studiul de caz intrinsec: focalizat pe descrierea și înțelegerea unicității
cazului studiat; program, persoană, şcoală, activitate; scopul – să
înţeleagă cazul
• studiul de caz instrumental: focalizat pe aspecte de profunzime, care
pot susține dezvoltări teoretice
• studii colective de caz: analiza se extinde la mai multe cazuri, de
regulă în scopuri instrumentale
4. b. Studiul de caz: etape
• Vezi fişa
• Vezi fişa etapele abordării calitative
• Atenție! Paşii pot fi reorientaţi sau reordonaţi.
reflecţie
1. Ce subiecte credeţi că aţi putea lua în discuţie într-un studiu de caz?
2. Gândiţi-vă la propriile dvs. jurnale, albume foto, scrisori, emailuri şi
judecaţi sub ce aspecte acestea ar putea fi folosite într-o cercetare
narativă despre viaţa dvs. (profesională)? Asupra a ce s-ar focaliza acest
studiu? Cine ar putea să-l conducă?
4.b. Exemplu de studiu de caz
Obiectiv: achiziția cunoștințelor cu privire la procesul de predare, de către profesorii de
liceu.
Subiectul cercetării: un singur profesor de liceu
Durată: un an
Colectarea datelor: observarea neparticipativă, analiza documentelor și a produselor
activității, stimularea amintirii cu ajutorul înregistrărilor video, interviuri formale și
informale.
Rezultatele studiului: identificarea unui număr de cinci categorii distincte de cunoștințe
profesionale:
- organizarea clasei (asigurarea ordinii în clasă),
- comportamentul de predare (format, cu precădere, prin observarea altor profesori),
- importanța tematicii predate (derivată din experiența anterioară, din propriile interese și
din interesele elevilor),
- cunoștințe pedagogice (demonstrație, exerciții și activități)
- condiții externe (reglementări generale și politici interne ale școlii).
reflecţie
• Analiza unor secvențe de activități didactice și identificarea unor
probleme care ar putea constitui subiectul unor cercetări.
• http://magazinweb.net/film-viata-pentru-muzica-mr-hollands-opus-
1995.html minutele: 7 14.30+19.30, 20- 25, 26- 29, 31, 50
• http://filmehd.net/teachers-profesori-1984-filme-online.html
• http://filmehd.net/entre-les-murs-in-clasa-2008-filme-online.html
4. c. Cercetarea-acţiune
Punct de pornire:
- Ceva ce mă intrigă în ceea ce fac la şcoală sau doresc să modific ceva
- Implică activităţi care fac parte din activitatea zilnică a profesorului și a elevilor
• Are natură ciclică : se bazează pe cunoştinţe profesionale deja existente
• Cercetarea-acţiune: un proces de teoretizare a practicii dezvoltând explicaţii
referitoare la motivele pentru care anumite practici funcţionează şi altele nu.
eg. Cum îi pot determina pe elevi să scrie mai mult în afara clasei?