Dezvoltarea Durabilă

în practică
Resursele de apa, hrana,
energetice s.a. si rolul lor in
dezvoltarea durabila
 Situaţia actuală
• 50% din suprafaţă a fost transformată în mod radical;

• În ultimul secol numărul vertebratelor s-a înjumătăţit, iar

numărul populaţiei a crescut de 4 ori;

• Speciile dispar într-un ritm de 1000 de ori mai accelerat decât

în mod natural (12% păsări,
23% mamifere, 40% peşti etc.);

• 15% din biodiversitate este ameninţată cu dispariţia;

• Pădurile se restrâng cu 9 mil. ha/an;

• 50% din păşunile lumii au fost suprasolicitate şi s-au

transformat în deşert.
• Dezastrele naturale au crescut de 4 ori în ultimii 40 de ani:
- de 5 ori mai multe furtuni;
- de 6 ori mai multe inundaţii;
- de 10 ori mai multe incendii.

• 96% din gheţari şi-au diminuat mărimea;

• 60% din gheţari vor dispărea în 2050;
• Peste 2 mld. oameni suferă din lipsă de apă (2008);
• 20% din productivitatea planetei este utilizată de 7%
din populaţie;
• 3 mld. de oameni trăiesc cu mai puţin de 2 USD/zi.
 Hrana

• Suprafaţa de teren arabil: 11,5 mld. ha;

• Suprafaţa folosită: 1,8 ha/locuitor;

• Media reală: 2,2 ha/locuitor;

• Cheltuim cu 20% mai mult decât generează

natura.
 La nivel global

• Elveţia foloseşte 5 ha/locuitor;

• Suedia foloseşte 5,5 ha/locuitor;
• China şi India: creştere economică de 7-10 %
pe an;

• Emisii CO2 pentru perioada 1990-2007:

- SUA 51%
- India şi China 27%
- Restul lumii 22%
 Consecinţele emisiilor CO2
• Trebuie facută o diferenţă între depozitarea emisiilor
şi circulaţia acestora!

• Emisiile stau pe o perioadă îndelungată în atmosferă.

• În cazul în care emisiile reuşesc să ajungă în punctul

maxim până în 2020, va fi foarte greu de evitat o
creştere a temperaturii cu 2 sau mai multe grade.

• Acest fapt poate duce la consecinţe grave, “schimbări

climatice periculoase”: topirea gheţarilor, scurgeri
majore de gaz metan, deşertificarea zonei
amazoniene, acidificarea oceanelor.
Exemplu: Topirea calotei glaciare din
Groenlanda: 1992 - 2002

• Groenlanda
redevine
”verde”
 Creşterea temperaturii cu 2 grade va avea consecinţe grave:
• Furtuni puternice, inundaţii, secete etc. vor fi din ce în ce mai multe; la
acestea se adăugă şi creşterea nivelului mării;

• Insuficienţa aportului de apă potabilă în multe regiuni, legată de volumul de

precipitaţii mic şi de topirea gheţarilor;

• Africa, care depinde în mare parte de agricultura bazată pe precipitaţii,

poate pierde 50% din producţia de alimente până în 2050;

• Milioane de oameni din marile oraşe sunt expuşi riscului;

• Zeci de milioane de oameni vor trebui să migreze datorită creşterii

nivelului mării, a secetelor etc.;

• Europa va fi şi ea lovită de aceste consecinţe - în partea de sud deficitul de

apă va creşte;

• În 30 de ani climatul din Europa va fi asemănător cu cel din Africa de

Nord.
 Probleme!?

• Cheltuim cât producem!?

• Ne împrumutăm în viitor !?
Rămânem datori generaţiilor viitoare.
Avuţia se poate produce, dar nu şi Capitalul Natural.
Situaţia actuală
• Populaţia continuă
să crească;

• Producţia
industrială
continuă să crească
(investiţii
suplimentare în
tehnologii
extractive);

• Poluarea creşte
exponenţial;

• Resursele descresc
vertiginos.
Stadiul dezvoltării globale. Rezultate
• Impactul negativ
al activităţii
umane asupra
mediului
depăşeşte limitele;

• Gradul de
bunăstare al
populaţiei
descreşte datorită
reducerii surselor
de hrană şi a
efectelor poluării
asupra sănătăţii.
Producţia de petrol va atinge apogeul
Dezvoltare durabilă
Scenariu de dezvoltare durabilă
• Creştere
controlată a
populaţiei şi a
producţiei
industriale;

• Reducerea
poluării prin
dezvoltarea
tehnologică;

• Conservarea
Capitalului
Natural;

• Dezvoltarea
durabilă a
culturilor agricole.
Scenariu de dezvoltare durabilă. Rezultate

• O populaţie
constantă de cca.
8 miliarde
trăieşte la un
standard ridicat
de bunăstare.

• Impactul negativ
asupra mediului
descreşte
continuu.
 Paşi propriu-zişi pentru atingerea unei
dezvoltări durabile
• Extinderea studiilor prospective. Alegerea opţiunii bazate pe
analiza cost/beneficiu pe termen lung.

• Îmbunătăţirea cunoaşterii. Cunoştinţe sporite despre adevărata

bunăstare a populaţiei şi impactul activităţilor umane asupra
ecosistemului global.

• Urgentarea timpului de răspuns. Receptivitate sporită faţă de

semnalele care indică o presiune sporită asupra mediului sau
societăţii.

• Conservarea şi utilizarea durabilă a Capitalului Natural.

• Controlul creşterii exponenţiale a populaţiei şi a capitalului

fizic.
 UE
• Amprenta ecologică a UE s-a dublat din 1960; astăzi
avem nevoie de 20% din suprafaţa de producţie a
planetei pentru asigurarea consumului fiziologic
pentru 7% din populaţie – acest lucru nu poate
continua!

”Contractul Global – singurul mod prin care poţi

aborda în mod eficient problema reducerii sărăciei,
schimbările climatice şi criza ecosistemului!”
 Cauzele profunde sunt reprezentate de problemele din sistem:

• Modelul economic după care ne ghidăm a funcţionat bine în

trecut – când activităţile economice erau puţine la număr în
comparaţie cu suprafaţa naturii – dar nu şi acum când s-au
extins. Perioada de creştere economică nelimitată a ajuns la
sfârşit.

• Sistemul educaţional este în natura lui reducţionist şi nu îi

ajută pe oameni să înţeleagă modul în care lucrurile sunt
interconectate! Cel mai rău lucru este metoda prin care predăm
economia!

• Organizarea noastra instituţională este una sectorială şi nu

duce la rezolvarea problemei durabilităţii.

• Guvernanţa globală este slabă şi este construită pe principiul

suveranităţii naţionale, în timp ce astăzi ceea ce este în joc este
integritatea sistemelor de menţinere a vieţii!

• Nu putem avea o economie globală fără o societate globală!

Reorganizarea ştiinţei şi educaţiei
• Cele mai multe din problemele cu care ne confruntăm
sunt cauzate de intersectarea dintre sectoare şi
discipline.

• Cunoaşterea şi învăţatul sunt mult prea fragmentate.

• Specializarea este importantă. Dar acelaşi lucru se poate

spune despre înţelegerea întregului şi despre modul în
care lucrurile sunt interconectate.

• Modul în care sunt educaţi economiştii trebuie regândit!

• Învăţarea despre lumea naturală trebuie să devină o

materie obligatorie!
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
Orizonturi 2013-2020-2030

• Document aprobat
prin Hotărârea
Guvernului
României nr. 1460
din 12 noiembrie
2008

• www.mmediu.ro
• www.gov.ro

“Menţine sănătos ceea ce te menţine sănătos”

 Sistemul Socio-Economic (SSE) şi
Capitalul Natural (CN) ale României

• România are încă un Capital Natural superior

multor ţări din Uniunea Europeană.

• Dezvoltarea Durabilă este domeniul unde putem lupta

– negocia de la egal la egal în cadrul UE.

• România poate deţine leadership în conservarea

naturii.

• Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă va

trebui să fundamenteze orice plan de dezvoltare.
 Direcţii principale în Strategia Naţională
pentru Dezvoltarea Durabilă

• Educaţie şi formare profesională;

• Cercetare/dezvoltare;

• Modelul: agricultură eco şi alimente eco;

• Eficientizarea sistemului.
 România – probleme principale

• Populaţia consumă cu 20% mai mult decât

produce.

• Polarizarea sărăciei şi bogăţiei. Clasa de

mijloc.

• Muncă – reforma mentalităţii.

Infrastructura/2008

Procentul care Procentul care

beneficiază de beneficiază de
Procentul care ele, din ele, din
beneficiază de ele, populaţia populaţia
Tipul de servicii din populaţia totală urbană rurală
Energie electrică 87% 95% 84%
Reţea de apă curentă
potabilă 65% 77% 33%
Reţea de canalizare 52% 87% 10%
Salubritate 48% 90% 5%

În 2009, România se situa pe ultimul loc în UE, cu doar 290 km, dintre
care jumătate aveau nevoie de reparaţii, faţă de Germania, ce ocupă
primul loc, cu 9.000 km de autostrăzi în perfectă stare!
Condiţie

Gradul de civilizaţie al unui stat

nu se măsoară după centrul
capitalei, ci după ultima sa
localitate pierdută în munţi -
atunci când aceasta dispune de
toate utilităţile.
 Educaţia la români

• 90% nu fac sport.

• 39% nu citesc niciodată.

• 90% îşi petrec timpul liber la televizor.

• 92% dintre elevi şi studenţi citesc în medie o carte pe an.

• 60% din adolescenţi consideră şcoala o formalitate inutilă.

Sursa:
MEC - Comisia Prezidenţială pentru Educaţie
Frankfurter Allgemeine Zeitung, februarie 2009
România: ţară energofagă şi mare
consumatoare de resurse

• 2006: PIB/loc = 41% din media europeană.

• 2007-2008: PIB/loc = 50% din media

europeană.

• Resursele de petrol şi gaze se epuizează în

următorii 15-20 de ani.
Nişa României

• Dezvoltarea rurală complexă;

• Agricultura ecologică şi alimentaţia ecologică;

• Turism ecologic şi balneoclimateric;

• Marea Neagră.
Ce trebuie:

• Competenţă şi profesionalism;

• Responsabilitate;

• Viziune pe termen lung.

Condiţii:

• Educaţia prin fapte;

• Ideal comun.
 Bibliografie
Dr. Ing. Călin GEORGESCU
(Director Executiv, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă; Raportor Special ONU pentru
efectele adverse ale produselor şi deşeurilor toxice asupra drepturilor omului)

Prezentare publica ASE – EAM la data de

18.11.2010

E-mail: calin.georgescu@ncsd.ro,
www.ncsd.ro