Urgenţe de mediu

Curs medicină de urgenţă

-4-
Cuprins

• Arsuri şi degerături
• Intoxicaţia cu monoxid de carbon
• Hipotermia
• Urgenţele legate de căldură
• Înecul şi accidentele de scufundare
• Accidente de altitudine
• Medicina de dezastre sau catastrofă
Arsuri

• Clasificare etiologică
• Epidemiologie
• Elemente de fiziopatologie
• Clinică
• Leziuni de inhalare
• Tratament:
– prespital
– departamentul de urgenţă
– spital
- transfer în Centrul de arsuri şi Chirurgie Plastică
Arsuri: Clasificare, epidemiologie

• Arsuri:
– termice
– chimice
– electrice
• Frecvenţă: 1,25 mil./an (SUA)
• Vârsta: 18-35 ani, lichide fierbinţi-copii 1-5
ani şi bătrâni
• Mortalitate: 4 % (SUA)
 Fiziopatologie Tulburări hemostatice locale:
pierderea funcţiei normale a
membranei celulare
Factor extern: eliberarea substanţelor vasoactive:
termic formarea edemului
•flacără
•lichid fierbinte Extensia leziunii la nivel
•aburi
chimic sistemic
•acizi
perturbări neurohormonale
Piele
•baze
•metale dezechilibru hidro-electrolitic şi
•altele
acido-bazic
fizic
•electricitate modificări hemodinamice
•radiaţii ionizante tulburări hematologice

Disfunctie multipla de organe MSOF

Fiziopatologie
• Dimensiunea şi
profunzimea arsurii
depind de:
 agentul de ardere
 temperatura acestuia
 durata de expunere
• Leziunea de arsură:
ţesut distrus ireversibil, cu
tromboza vaselor de sânge
stagnarea microcirculaţiei
flux sanguin intensificat
6
Arsuri: fiziopatologie
• Leziunea produsă de arsură este o leziune
progresivă:
– Local:
• Eliberarea substanţelor vasoactive
• Tulburări ale funcţiei membranei celulare
• Formarea edemului perilezional
– Sistemic:
• Ax neurohormonal ( histamină, kinine, serotonină, ac.
arahidonic, radicali liberi de O2)
• Afectare pluriorganică (cord, pulmon,rinichi,ficat, metabolism)
• Factori care influenţează prognosticul:
gravitatea arsurii, leziuni de inhalare, leziuni asociate, vârsta,
patologie preexistentă
 Arsuri termice:
elemente clinice

• Suprafaţa arsă
- regula cifrei “9”
- A. B. Wallace
Arsuri termice:
elemente clinice
• Profunzimea:
– Gr. I - eritem, edem, căldură locală, usturime, 7 zile
– Gr. II - epiderm şi cel din str. germinativ bazal (derm
superficial), flictenă, vindecare “cu restitutio ad
integrum” 14-21 zile
– Gr. III - epiderm şi derm profund, flictenă
hemoragică, vindecare “per secundam intentionem”
cu cicatrice, escară subţire, elastică, nedureroasă, de
obicei albă
– Gr. IV - piele, ţesut celular subcutanat, muşchi, os,
escară, vindecare imposibilă, grefă cutanată .
 Gravitatea arsurilor (ABA)
• Grave
• Gradul I-II, > 25 %, 10-50 ani
• Gradul I-II, > 20 %, < 10 sau • Medii
> 50 ani
• Gradul I-II, 15-25 %, 10-50
• Gradul III-IV, > 10 % ani
• Palme, plante, faţă, perineu • Gradul I-II, 10-20 %, < 10
• Articulaţii mari sau > 50 ani
• Extremităţi circumferenţial • Gradul III-IV, < 10 %
• Asociate cu leziuni de inhalare
• Asociate cu fracturi sau alte
traumatisme
• Uşoare
• Arsuri electrice
• Gradul I-II, < 15 %, 10-50
ani
• Arsuri la n.n. sau vârstnici
• Gradul I-II, < 10 %, < 10
• Pacienţi cu risc crescut: sau > 50 ani
afecţiuni cardiace, pulmonare,
diabet
• Gradul III-IV, < 2 %
 Leziuni prin inhalare
• Fum- particule mici toxice, asfixiante, iritante-
bronhospasm, edem al căilor aeriene, scăderea
activităţii surfactantului,obstrucţie, atelectazie
• Intoxicaţie cu CO sau cianuri:hipoxie tisulară
• Diagnostic: istoric şi examen fizic (arsuri faciale,
ale perilor nazali, modificarea vocii, spută
carbonacee, wheezing)
• Indicaţiile IOT:
– arsuri profunde periorale şi ale feţei,
– arsuri circumferenţiale ale gâtului,
– insuficienţă respiratorie acută,
– alterări progresive ale vocii,
– depresie respiratorie sau comă,
– edem supraglotic sau inflamaţie la bronhoscopie
Arsuri: tratament în prespital

• Stop procesului de ardere

• Eliberarea căilor aeriene
• Oxigenoterapie sau IOT profilactic
• Iniţierea resuscitării cu fluide
• Tratamentul durerii
• Protecţia zonei arse
• Transport
Arsuri: abordare în urgenţă
• ABC
• Fluide cristaloide:
Ringer lactat 4 ml x G (kg) x suprafaţa (%), în
primele 24 h ( ½ în primele 8 h, ½ în
următoarele 16 h)
• Monitorizare TA, FC, timp reumplere capilară,
status mental, DU(0,5-1ml/kg/h)
• HLG, electroliţi, uree, creatinină, glicemie,
• Gaze arteriale, Rx toracic, carboxiHb, ecg,
bronhoscopie
• Profilaxie antitetanică
• Tratamentul durerii: morfină, anxiolitice
• Sondă nazogastrică
Arsuri: tratament local

• Iniţial: pansament curat uscat

• Toaleta primară a plăgii,
• Arsuri mici: pansament umed cu SF,
răcire locală (reduce producţia de
histamină, kinine, Tx B2)
• Arsuri întinse: pansamente sterile,
transfer rapid
• Arsuri circumferenţiale: escarotomie
• ATB topice
Arsuri chimice
• Substanţe din agricultură, industrie, laboratoare,
militare, uz casnic
• Acizi (organici şi anorganici)- necroză de
coagulare
• Alcali- necroză de lichefiere
• Alte substanţe: fosfor, Mg- leziuni locale şi
generale
• Leziunile (eritem, edem, flictenă, necroză) depind
de: concentraţia substanţei ,cantitate, timp de
contact, mecanism de acţiune, zona afectată,
integritatea tegumentelor.
Arsuri chimice- tratament
• Diluarea agentului chimic şi
îndepărtarea de pe tegumente
• Scăderea vitezei reacţiilor chimice şi
fizice
• Diminuarea procesului inflamator
nespecific
• Irigarea abundentă cu apă sau SF
(excepţie oxid de Ca, fenol)
• Tratament general în cazul arsurilor >
20 %
• Tratament local: excizie, chirurgie
plastică
 Arsuri electrice
• Gravitatea leziunilor depinde de:
– Intensitate (A)
– Tensiune (U)
– Tipul curentului (ca sau cc)
– Rezistenţa la punctul de contact şi de ieşire
– Durata contactului
– Traseul curentului în corp
– Factori de mediu asociaţi
• Clinic:
– Local: marcă electrică, leziune de gradul IV
– General: FV, asistolă, alte tulburări de ritm, leziuni neurologice,
vasculare, musculare, mioglobinurie
 Arsuri electrice- tratament
• Resuscitare cardiorespiratorie
• Tratamentul aritmiilor cardiace
• Resuscitare volemică: Ringer sau SF 20-40 ml/kg
în prima oră
• Tratamentul rabdominolizei: 50 mEq bicarbonat/l
• Tratament local: excizie, necrectomii, amputaţii,
grefe
• Imunizarea antitetanică
• Prevenirea infecţiei cu anaerobi
 Degerături şi
leziuni de îngheţ
• Def: leziuni tisulare consecutive acţiunii frigului
• Istoric: Hannibal, Napoleon (Larrey), Primul
Război Mondial
• Factori predispozanţi: temp., umiditatea, vântul,
oboseala, deshidratarea, hipoxia, protecţia
• Fiziopatologie
• Aspecte clinice
• Tratament: prespital, dep. de urgenţă
Degerături şi leziuni de îngheţ:
fiziopatologie
• Stadiu preîngheţ: răcirea ţesuturilor, creşterea
vâscozităţii sangvine, ciclu vasoconstricţie/ vasodilataţie
capilară
• Stadiu de îngheţ: formarea cristalelor de gheaţă
extracelular, deshidratarea intracelulară,
hiperosmolaritatea, trecerea lichidelor prin membrana
celulară
• Complicaţii ischemice şi vasculare: leziuni de
reperfuzie, lezarea endoteliului, eliberarea de mediatori
(prostaglandine şi radicali liberi de O2), tromboze arteriale
sau venoase, vasoconstricţie şi şunt arteriovenos,
limitarea necrozei şi gangrena uscată
Clasificarea leziunilor de îngheţ
• Gr. I: eritem, edem, hiperemie, descuamare
tegumentară, 5-10 zile
• Gr. II: afectarea profundă, eritem, edem, flictene
clare, descuamarea pielii cu formare de escare
Gr. III: afectare profundă până la ţesutul subcutanat, edem, teg. gri-albăstrui,
flictene violacee sau hemoragice, necroză tegumentară, gangrenă în câteva zile
Gr. IV: afectare muşchi, tendoane, oase, ţesuturi uscate, cianotice,
necrozate/flictene, edem, gangrena apare la câteva ore
Leziuni de îngheţ: tratament

• În prespital: pansament steril uscat, combaterea

hipotermiei, reîncălzire
• În spital: baie de apă 40-42 C în 10-30 min, analgezice
parenteral(morfină 0,1 mg/kg, meperidină 1-1,5 mg/kg)
• Tratament local:
– debridarea veziculelor clare,
– pansament vezicule hemoragice,
– unguent local, profilaxie antitetanică, penicilina G
(500.000/6 h), antiinflamatorii, antalgice, analgezice
• Tratament chirurgical
Intoxicaţia cu monoxid de
carbon
• Epidemiologie: mediu industrial, casnic,
incendiu
• Fiziopatologie
• Manifestări clinice
• Diagnostic
• Tratament
 Intoxicaţia cu monoxid de carbon:
fiziopatologie
• Legare de pigmenţi respiratori şi enzime:
– Hb
• Reduce capacitatea de transport O2
• Modifică curba de disociere HbO2
• Formare HbCO – anemie “chimică”
– Mioglobină (miocardică)
– Citocrom P450
– Citocrom aa3
• Efecte toxice directe la nivel tisular
 Intoxicaţia cu monoxid de carbon:
manifestări clinice
Neurologic: Cardiovascular:
• Oboseala • Durere toracică (ischemie
• Vertij miocardică)
• Greaţă, vărsături • Palpitaţii (aritmii)
• Labilitate emoţională • Hipotensiune
• Parestezii • Prelungirea timpului de umplere
• Letargie capilară
• Somnolenţă • Stop cardiac
• Cefalee
• Comă Alte efecte:
• Convulsii • Rabdomioliză
• Oprire respiratorie • Necroză acută tubulară
• “sdr. de interval”: 2 zile - o lună • Edem pulmonar toxic
• CID
• Leziuni tegumentare (flictene)
 Nivele de carboxihemoglobina

Sub 10% - de obicei asimptomatic (la fel ca la

fumători)
10-20% - cefalee , greţuri, iritabilitate, dispnee
20-40% - aritmii, depresie SNC, vărsături
40-50% - convulsii, comă, colaps cardiovascular
> 60% - adesea fatal
 Intoxicaţia cu monoxid de carbon:
diagnostic
• Istoric
• Examen fizic: semne neurologice, culoarea
tegumentelor
• Paraclinic: co-oximetria, HbCO
• Laborator:HLG, acidoza metabolică, gaze arteriale
• Ecg:ischemie miocardică
• Enzime miocardice,mioglobină
• Radiografie toracică
• CT cerebral/ IRM: leziuni ischemice
 Intoxicaţia cu monoxid de carbon:
tratament

• ABC , resuscitare în SCR

• Forme uşoare:
– Oxigen 100 % pe mască 4 h/ IOT
• Forme severe:
– Oxigen hiperbaric 100 % la 2,4 – 2,8 AT 90 min
Hipotermia
• Definiţie
• Clasificare
• Etiologie
• Clinica
• Particularităţi electrocardiografice
• Tratament: prespital, dep. de urgenţă
Hipotermia- definiţie

• temperatura centrală < 35 C esofagiană

sau rectală
• clasificare:
– uşoară 35-32 C
– medie 32-30 C
– gravă < 30 C
Hipotermia
Hipotermia- cauze
• “Accidentală” (factori de risc: imersie, vânt,
ploaie)
• Metabolică: hipotiroidie, hipoadrenalism,
hipopituitarism, hipoglicemie
• Disfuncţie hipotalamică sau SNC (trauma, tumori,
AVC, B. Wernicke)
• Sepsis
• Boli dermatologice, arsuri
• Resuscitare cu fluide reci la pacienţi cu
traumatisme
• Intoxicaţii (droguri, etanol, fenotiazine, sedative,
hipnotice)
Hipotermia- efecte
• Cardiovascular: efect inotrop şi cronotrop negativ,
hipovolemie, tulburări de ritm şi conducere;
• Respirator: tahipnee, apoi scade frecv. resp. şi volumul
respirator, diminuarea reflexelor (pneumonie de aspiraţie);
• Metabolism: scăderea utilizării O2 şi prod. CO2;
• SNC: depresie, confuzie, letargie, comă;
• Renal: diureză ”la rece”, scăderea debitului urinar,
rabdomioliză, necroză tubulară ac., insuficienţă renală
(mioglobinurie, hipoperfuzie);
• CID (hemoconcentraţie, creşterea vâscozităţii sanguine,
modificarea testelor de coagulare);
• Tulburări acido-bazice: acidoză metabolică/alcaloză.
 ECG: Unda J Osborn
• Alungire PR, QRS, QT, inversiune T
• Bradicardie sinusală, ritm joncţional
• Extrasistole, bloc AV
• Fibrilaţie sau flutter atrial
• Fibrilaţie ventriculară, asistolă
 Hipotermia- tratament
• Resuscitare cardio-respiratorie
• Încălzire pasivă: mediu cald
• Încălzire externă activă: imersie în apă caldă,
pături electrice, împachetări calde, radiator, aer
cald
• Încălzire internă activă:
– ventilaţie cu O2 cald,
– fluide i.v. calde,
– lavaj gastric, colonic,peritoneal, vezical,
pleural, mediastinal, by-pass cardio-pulmonar,
circulaţie extracorporeală
Urgenţele legate de căldură
• Definiţie, epidemiologie
• Factori de risc
• Fiziopatologie
• Forme clinice
• Diagnostic clinic şi paraclinic
• Complicaţii
• Tratament
• Prognostic
 Hipertermia: definiţie,
epidemiologie
• Grup de manifestări ce apar în contextul
expunerii la căldură (nu doar la soare !);
• Mai frecvente vara, dar nu numai;
• Grupe cu risc: vârstnici, afecţ. cardiopulmonare
• Factori de mediu:
– Temperatura;
– Umiditatea;
– Expunerea la soare;
– Curenţii de aer;
– Modul de îmbrăcare;
• Aspect aparte la sportivi;
 Factori de risc
• Factori fizici: febră, deshidratare, boli cronice, afecţiuni
dermatologice, tulburări psihice, hipertermie malignă;
• Creşterea greutăţii corpului;
• Efort prelungit (atleţi, militari, pompieri)
• Vârstele extreme: foarte mici şi vârstnici (capacitate de
vasodilataţie şi debit cardiac scăzut);
• Medicamente: alpha agonişti, amfetamine,
anticolinergice, antihistaminice, cocaină, blocante-Ca,
beta-blocante, diuretice;
Fiziopatologie
• Pierderea de căldură se realizează prin
mecanisme centrale şi periferice:
– Radiaţia (< 20 C) – 65 % din pierderi;
– Conducţia (< 20 C) – 2 % în aer, x 25 în apă;
– Convecţia 10-15 %;
– Evaporarea (> 20 C) – transpiraţie;
• Creşterea temperaturii centrale stimulează
vasodilataţia periferică - scade TA - scade DC;
• Transpiraţie – deshidratare, hipovolemie.
 Edemele Crampele
musculare
• Temperatură crescută; • Spasme musculare
• Persoane dureroase;
neaclimatizate;
• Membre sup. şi inf.;
• Vasodilataţie periferică; • Balanţă negativă a
• Poziţie ortostatică; sodiului;
• Trat.: exerciţii fizice, • Trat.: hidratare orală
ridicarea picioarelor. o linguriţă sare/un
pahar apă.
 Sincopa Deshidratarea
 Sincopa ortostatică;  Temp. centrală 38-40,5 C;
 Hipotensiune  Transpiraţii profuze;
posturală;  Cefalee, vertij, astenie;
 Persoane  Greaţă, vărsături;
neaclimatizate sau  Tahicardie, hipotensiune;
deshidratate;
 Trat.: lichide i.v.
 Trat.: poziţie clino,
umplere lichidiană, (glucoză, SF).
orală sau i.v.
 Edem cerebral/ AVC datorat
căldurii (heatstroke)

• Temperatură centrală > 40,5 C;

• Modificări ale statusului mental;
• Mortalitate 10 %;
• Leziuni ale tuturor organelor şi
sistemelor;
• Acţiunea endotoxinelor şi citokinelor.
 Manifestări clinice
 Temperatură centrală (esofagiană, rectală,
vezicală) > 40,5 C;
 Tahicardie, tahipnee, hipotensiune;
 Iritabilitate, confuzie, obnubilare;
 Convulsii, stare de comă,hemiplegie;
 Echimoze, epistaxis, hematemeză, hematurie
(CID).
 Examene paraclinice
(markeri ai complicaţiilor)
Chest x-ray Pulmonary edema, pulmonary congestion, adult
respiratory distress syndrome
EKG Conduction abnormalities, nonspecific ST-T wave
changes, arrhythmias, myocardial infarction
ABG Respiratory alkalosis, oxygenation status

Cardiac isoenzymes Myocardial injury

CBC Leukocytosis, elevated hematocrit

Fibrinogin, fibrin split products Coagulopathy, disseminated intravascular

coagulation
LDH, AST, ALT, CK, potassium, Elevated in renal or hepatic injury
BUN
Lactate Commonly elevated in exertional heat stroke,
predicts poor prognosis in classic heat stroke
Calcium, phosphorus, glucose Decreased

Urinalysis Myoglobin casts, red blood cells

 Tratament: răcire externă
• Metode prin imersie (risc de vasoconstricţie,
convulsii) – imersie în apă rece şi gheaţă;
• Metode prin evaporare (permit resuscitarea):
– îndepărtarea hainelor;
– pulverizarea apei;
– împachetări reci;
 Tratament: răcire internă
 Metode de răcire internă – irigarea
stomacului sau rectului, lavaj peritoneal,
by-pass cardio-pulmonar;
 IOT şi ventilaţie mecanică;
 RCP la pacienţii cu stop cardio-respirator;
 Lichide i.v. (glucoză, SF) cu monitorizare
funcţii vitale.
 Complicaţii
 Leziuni hepatice cu icter şi coagulopatie,
 Purpura, hemoragii diseminate, CID
 Afectare pulmonară cu edem pulmonar acut
sau sindrom de detresă respiratorie,
 Tulburări cardiace (insuficienţă cardiacă,
aritmii sau chiar aspect IMA),
 Mioglobinurie, insuficienţă renală şi
rabdomioliză.
Prognostic- rezervat (2 luni)

 întârzierea în începerea tratamentului,

 coma instalată în primele 2 ore de la
expunere,
 hipotensiune,
 CK, LDH fosfataza alcalină crescute,
 nivel TGP (AST) > 1.000 U/în primele 24 ore,
 alungirea timpului de protrombină.
Înecul şi accidentele de
scufundare
• Înecul: definiţie, epidemiologie
• Fiziopatologie
• Diagnostic
• Complicaţii
• Tratament de urgenţă:
– prespital
– departamentul de urgenţă
– Spital
• Accidente de scufundare (submersie)
Înecul: definiţie
• Înecat (drowning) - decesul datorat asfixiei
< 24 h de la imersia în apă
• Aproape înecat (near drowning) - situaţia de
supravieţuire după imersia în apă
• Hipotermie asociată – imersie în apă rece
(<20 C) sau f. rece (<5 C)
• Mai frecvent la copii < 4 ani şi 15-19 ani
• SUA – 1500 decese/an la copii
 Fiziopatologie
• Aspirarea apei (“înec umed”);
• Laringospasm (“înec uscat”) – 10 % dintre
victime;
• Ambele situaţii determină hipoxie cu efecte
asupra tuturor organelor (SNC);
• Nu există diferenţe între înecul în apă dulce sau
sărată - ar fi necesari 11 ml/kg pentru a
modifica volumul şi 22 ml/kg pentru a modifica
electroliţii;
• Hipovolemie - modif. permeabilităţii capilare;
• Tulb. electrolitice (hipoNa) de alte cauze
 Efecte pulmonare

Complianţă Producţie Difuzie

pulmonară surfactant

Atelectazie

Şunt intrapulmonar

Hipoxemie
Efecte pulmonare
• Leziuni alveolare
• Scăderea capacităţii
funcţionale pulmonare
• Edem pulmonar
noncardiogenic
• Mediatori ai inflamaţiei
• Vasoconstricţie
• Sindrom de detresă
respiratorie
 Alte efecte ale înecului
Efecte cardiovasculare:
• Creşterea permeabilităţii
capilare
• Hipovolemie
• Disfuncţie contractilă
miocardică
• Hipotensiune severă
• Tulburări de ritm
Efecte SNC:
leziuni de hipoxie- în relaţie
cu prognosticul pe termen
lung
Alte efecte:
• CID
• Insuficienţă renală
• Insuficienţă hepatică
• Acidoză metabolică
• Disfuncţie multiplă de
organ (MSOF)
 Diagnostic

• Contextul anamnestic,
• Durata imersiei în apă,
• Posibile traumatisme asociate,
• Posibila intoxicaţie cu alcool sau droguri,
• Temperatura apei,
• Gradul de contaminare al apei,
• Antecedente: convulsii, afecţiuni cronice,
tentativă de suicid etc.
Examen fizic
• Asimptomatic; Mort.
• Simptomatic: tuse, Grad Definiţie
%
dispnee, wheezing,
bradicardie/tahicardie, 1 Pulmonar N, tuse 0
tulb. digestive, anxietate, 2 Raluri 0,6
alterarea stării de
conştienţă;
3 EPA, fără hTA 5,2
• Stop cardio-respirator; 4 EPA, cu hTA 19,4
• Decedat. 5 Stop respirator 44
6 SCR 93
Explorări paraclinice
• Analiza gazelor arteriale;
• Hemoleucogramă;
• Electroliţi în sânge;
• Enzime hepatice;
• Dozări toxicologice (alcool, droguri);
• Monitorizare continuă a saturaţiei de O2;
• Radiografie toracică;
• Radiografie de coloană cervicală;
• Computertomografie craniană;
• Electrocardiogramă;
Tratament în prespital
• Resuscitare cardio-respiratorie de bază;
• Salvarea efectuată de către echipe
specializate;
• Manevra Heimlich controversată în prezent;
• Eliberarea căilor aeriene – extracţia corpilor
străini vizibili;
• Ventilaţie cu mască şi balon cu O2 100 %;
• Transport la spital.
 Intervenţia în departamentul de
urgenţă
• Imobilizarea coloanei cervicale – control radiologic;
• Monitorizare FR, Sa O2, TA, FC, diureză, temp.;
• Pacienţi asimptomatici - observaţie 6 ore;
• Oxigenoterapie pentru hipoxie şi acidoză;
• IOT şi ventilaţie mecanică;
• Tratamentul tulb. de ritm (bradicardia, TV, FV);
• Reechilibrare volemică cu cristaloide şi coloide;
• Medicaţie inotrop pozitivă;
• Monitorizare gaze arteriale (acidoză– bicarbonat de
sodiu);
• Tratamentul hipotermiei;
Tratament în spital
• Obiectiv: menţinerea integrităţii SNC;
• Monitorizarea invazivă a PIC (risc HIC);
• Tratamentul sdr. de detresă respiratorie;
• Ventilaţie cu PEEP;
• ATB – terapie profilactică nerecomandată;
• Corticoterapie – opinii divergente;
• Monitorizarea funcţiilor vitale
Complicaţii Prognostic
• Tulburări de ritm; • Depinde de durata şi
• Pneumonie de aspiraţie severitatea hipoxiei;
sau chimică; • SCR - deces 35 - 60 %;
• Sepsis; • Sechele neurologice
• Sechele neurologice; 60 – 100 %;
• Supravegherea copiilor;
Prevenţie • Evitarea consumului de alcool şi
droguri + sporturi nautice;
• Educaţia populaţiei – BLS;
Accidente de scufundare
Barotrauma (efect mecanic al presiunii, leziuni
tisulare):
• -la coborâre: compresia gazelor în spaţii închise
la niv urechii, sinusurilor;
• -la revenire: la niv. urechii, sinusurilor, stomac
– Barotrauma pulmonară: pneumomediastin,
pneumotorax, emfizem subcutanat, emfizem
pulmonar interstiţial,
• Embolia gazoasă arterială dat. ruperii venelor
pulmonare: cord, creier, plămân
Intervenţia rapidă: salvarea victimei, ACLS,
oxigenoterapie- transport în poziţie
semişezândă- cameră hiperbară (recompresie)
Urgenţe legate de altitudine
• Hipoxie acută
• Boala acută de înălţime
• Edem cerebral de înălţime
• Edem pulmonar de înălţime
• Retinopatie
• Edem periferic
• Probleme de somn şi alte sdr. neurologice
Hipoxie acută
• Scăderea PaO2<30mmHg, prin scăderea presiunii
atm. a O2
• Scăderea SaO2<50~60 %
• Hiperventilaţie, scăderea PaCO2, alcaloză
respiratorie, eliminare de bicarbonat prin urină
• Vasoconstricţie periferică- Retenţie de fluide
(renină- angiotensină- aldosteron)
• Simptome: vertij, cefalee, tulb. de vedere, comă
Boala acută de înălţime
(Acute Mountain Sickness)
> 2000 m- hipoxie hipobarică- edem cerebral
(citotoxic/vasogenic)
Formă uşoară: cefalee frontală, iritabilitate, tulb. de somn,
simptome gastrointestinale (anorexie, greţuri, vărsături)
• Tratament: oprirea ascensiunii, reaclimatizare, trat.
simptomatic, analgezice, antiemetice, acetazolamidă
125-250 mgx2
Formă medie: cefalee severă, dispnee, oligurie, alterarea
statusului mental
• Tratament: oxigenoterapie, dexametasonă 4mg la 6h,
acetazolamidă, terapie hiperbară