c



 c
  

Procesul globalizării este de dată relativ recentă. El s-a manifestat mai ales după
al doilea război mondial şi a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă mai ales după
anii 80 ai secolului trecut, odată cu globalizarea pieţelor financiare. Zonele cele
mai ³expuse´ globalizării au cunoscut cele mai înalte creşteri. Între 1987 şi
2001, ponderea în P.N.B. mondial a Americii Latine a crescut de la 4,1% la
5,7%, pentru Asia (fără Japonia), de la 8,8% la 12,2%, în timp ce pentru Africa
(zona cel mai puţin atinsă de ³virusul´ globalizării) această pondere a scăzut de
la 2,4% la 1,5%. Eficienţa finanţării private în procesul de globalizare este, de
asemenea, demonstrată de fapte: investiţiile în ţările emergente au crescut de la
13 miliarde dolari pe an între 1981 şi 1989 la o medie de 84 miliarde pe an între
1990 şi 2001. În ceea ce priveşte Asia, dezvoltarea nu este un mit, ci o realitate.
Durata medie a vieţii în Coreea de Sud, Thailanda şi Malaiezia este acum de 68
de ani, faţă de 57 în anii '70. În aceeaşi perioadă, rata de alfabetizare a crescut de
la 83% la 91% în aceste ţări.
 aiteza deosebită cu care globalizarea a cuprins întreaga
lume i-a făcut pe unii specialişti să aprecieze că Ä... trăim
transformări profunde care vor rearanja politica şi economia
secolului următor.
următor. Nu vor mai fi economii naţionale, atunci
când acest proces va fi încheiat.
încheiat. Tot ceea ce va mai rămâne în
cadrul unor graniţe vor fi oamenii, care vor compune naţiunile
... Ä.

Cu alte cuvinte, tot ceea ce ţine de activitatea economică

va aparţine unei economii globale, în care naţionalul va fi
foarte greu de identificat.
identificat. În opinia aceluiaşi specialist,
bunăstarea oamenilor va depinde de succesul marilor
corporaţii şi nu de succesul fiecărei naţiuni.
naţiuni.
 ÷olul statului, în contextul globalizării, tinde să se
minimizeze.. Dacă, până acum câteva decenii, el reprezenta
minimizeze
principalul actor al relaţiilor economice internaţionale,
regulatorul activităţii economice naţionale, se apreciază că
statul a pierdut astăzi acest rol în favoarea companiilor
transnaţionale..
transnaţionale

Cu toate acestea, există şi opinii conform cărora

instituţiile politice ale statului rămân principala forţă în
modelarea economiei mondiale.
mondiale. Economia mondială este
astăzi tot mai politizată, interdependenţele dintre ţări sunt tot
mai mari, nu numai în plan economic, ci şi politic.
politic. Efectele
balanţelor de plăţi, ale ratelor de schimb şi ale celorlalte
aspecte economice sunt resimţite în economia mondială şi prin
prisma implicaţiilor lor politice.
politice.
 În afară de acestea, globalizarea ridică şi multe alte
controverse.. aolatilitatea ridicată a variabilelor pieţei (rate de
controverse
schimb, rate ale dobânzii, cursul titlurilor) este o consecinţă a
globalizării.. Liberalizarea pieţelor (80%
globalizării 80% din pieţele emergente
au o totală convertibilitate a monedei, faţă de 37% 37% în 1987)
1987)
concomitent cu menţinerea unor rate fixe de convertibilitate au
încurajat speculaţiile, care au condus în cele din urmă la
declanşarea unor adevărate crize (vezi criza din Asia).Asia). Alte
neajunsuri ale procesului de globalizare a finanţelor le
reprezintă deficitele conturilor curente, care în ultima decadă
au crescut, îngreunând şi mai mult îndatorarea externă, peste
capacitatea de finanţare a acesteia de la bănci sau instituţii
multilaterale..
multilaterale

Decalajul între nevoile de finanţare pe termen lung şi

resursele disponibile a început să fie acoperit de fondurile
volatile pe termen scurt.
scurt. După 1992
1992,, pieţele emergente au
devenit puternic dependente de pieţele de export, mai ales ca
urmare a politicilor monetare şi bugetare.
bugetare.
 Până la globalizarea finanţelor, principalele probleme ce
trebuiau avute în vedere erau de natură macroeconomică:
macroeconomică:
inflaţie, buget, comerţ exterior.
exterior.
După anii '80,
80, dezechilibrele ce trebuie gestionate sunt de
natură microeconomică şi privesc:
privesc:
• întărirea sectorului financiar;
financiar;
• evitarea excesului de ofertă financiară, care poate conduce la
operaţiuni speculative de anvergură;
anvergură;
• întărirea sistemului companiilor private;
private;
• evitarea dezechilibrului reformelor structurale, în sensul că o
deschidere bruscă către exterior poate conduce la un puternic
deficit al balanţei de plăţi;
plăţi;
• modelul asiatic de dezvoltare, în special neajunsurile sale.
sale.
 Theodore Levitt a semnalat pentru prima dată
existenţa unui fenomen, şi anume ˜ 
 şi a explicat din punct de vedere teoretic
standardizarea la nivel global, susţinând că ÄLumea este
pe cale să devină o piaţă comună, în care oamenii,
indiferent de unde sunt, doresc aibă aceleaşi produse şi
stiluri de viaţă.
viaţă. Companiile globale trebuie să treacă peste
deosebirile particulare dintre ţări şi culturi şi să se
concentreze asupra satisfacerii nevoilor universale´.
universale´.

Levitt consideră că noile tehnologii din domeniul

telecomunicaţiilor şi transportului au avut o mare
contribuţie la creşterea omogenităţii pieţei mondiale.
mondiale.
 ˜
Ë ˜
Pentru fiecare dintre noi globalizarea reprezintă altceva.
altceva.
Implicaţiile pe care acest fenomen le are asupra tuturor
componentelor vieţii economice şi sociale determină apariţia
numeroaselor curente de opinie în legătură nu doar cu ce
reprezintă aceasta, dar şi cu ceea ce implică ea
ea..

În încercările de a defini globalizarea, cel mai la îndemână

mod este de a o considera sinonimă cu schimburile comerciale
între naţiuni.
naţiuni. E o imensă greşeală, pentru că nu reprezintă
realitatea, globalizarea reprezentând un salt cantitativ şi
calitativ al unei întregi ordinii economice internaţionale.
internaţionale.
Globalizarea este o nouă eră, în care nu se mai aplică vechile
paradigme şi analize, o revoluţie fără precedent la scară
mondială..
mondială
 Într-un sens neutru, globalizarea este un proces de extindere a
Într-
tranzacţiilor între oameni dincolo de graniţele fiecărei ţări şi de
adâncire a interdependenţelor între entităţi globale, care pot fi private,
instituţii publice sau guverne
guverne.. Acest proces este condus de forţe
economice (ca liberalizarea schimburilor comerciale), tehnologice
(comunicaţii, informaţii) şi politice (căderea comunismului).
comunismului).

Globalizarea diferă de celelalte forme de intensificare a

interdependenţelor între naţiuni, ea implică un proces calitativ, bazat
mai degrabă pe o piaţă globală consolidată a producţiei de bunuri şi
servicii, distribuţiei, consumului, decât pe pieţe naţionale autonome.
autonome.
Ea implică, de asemenea, creşterea atât a riscurilor cât şi a
oportunităţilor pentru indivizi şi comunităţi în transformarea tradiţiilor
şi modelului de consum, accentuându-
accentuându-se mobilitatea, simultaneitatea,
pluralismul şi creşterea alternativelor de satisfacere a nevoilor.
nevoilor.
 Globalizarea implică creşterea interdependenţelor şi
legăturilor în lumea modernă, ca urmare a dezvoltării fără
precedent a fluxurilor de bunuri şi servicii, a capitalurilor,
informaţiilor, precum şi mobilitatea ridicată a
persoanelor.. Procesul este condus de cuceririle
persoanelor
tehnologice, reducerea costului tranzacţiilor şi are drept
actori principali - societăţile transnaţionale.
transnaţionale.
 Dintr-o perspectivă mai practică, globalizarea
Dintr-
reprezintă, aşa cum arăta preşedintele grupul american
ABB, Älibertatea grupului meu de a investi unde şi când
doreşte, de a produce ce doreşte, de a se aprovizioneze de
unde doreşte, de e realiza tot ceea ce doreşte cu cât mai
puţine piedici posibile legate de dreptul muncii şi reguli
sociale´..
sociale´

 ! " are mai multe dimensiuni.
dimensiuni.
P! # !!"#"! ˜ pot fi rezumate astfel:
astfel:

•   ! "  #!" "#

(societăţi--mamă şi filiale) reprezintă un sfert din produsul global
(societăţi
mondial, din care o treime se realizează în ţările gazdă.
gazdă. Din punct de
vedere al structurii producţiei mondiale, în ţările dezvoltate domină
producţia de servicii, în timp ce în ţările în dezvoltare domină
producţia de bunuri.
bunuri. De altfel, orientarea investiţiilor directe la nivel
mondial reflectă schimbările survenite în structura economiei
mondiale precum şi dinamica deosebită a sectorului terţiar în toate
categoriile de ţări;
ţări;
• $ "%˜! &!   #"  ""
! Tehnologia se
' !#  ˜   !
exportă prin produsele pe care o încorporează (măsurată
prin valoarea exporturilor către filiale) direct, ca urmare a
înţelegerilor contractuale (măsurată prin valoarea plăţilor şi
încasărilor generate de acestea) sau prin intermediul
programelor de training (măsurată prin costul resurselor
antrenate în aceste procese).
procese). Un indicator care reflectă de
asemenea transferul de tehnologie îl reprezintă royalty-
royalty-urile
şi taxele din contractele de licenţă, care au cunoscut o
importantă creştere după 1980.
1980. Fluxurile de tehnologie
reprezintă motorul globalizării producţiei, iar în ţările
dezvoltate continuă să deţină monopolul tehnologic,
esenţial în lupta pentru păstrarea competitivităţii la nivel
intern şi internaţional.
internaţional. De altfel, din punct de vedere al
încasărilor din royalty şi taxe de licenţă, ţările dezvoltate
deţin peste 98%
98%.
 În strânsă legătură cu fluxurile tehnologice,
!!"(( )" !#"" #!" #!!# '
!!"
˜ Activitatea de cercetare-
!#  ˜ cercetare-
dezvoltare continuă, însă, să se deruleze la nivelul
companiei mamă, adică în ţările de origine, iar filialele
cheltuiesc mult mai puţin în activitatea de cercetare
dezvoltare decât firmele mamă.
mamă. Acest lucru este de natură
a face din procesul de globalizare o ³cale´ de păstrare a
decalajelor ce există între ţările de origine (marea lor
majoritate ţări dezvoltate) şi ţările gazdă în dezvoltare.
dezvoltare.
 ", în calitate de componentă a
c ",
procesului de globalizare, este stimulat de producţia globală,
ca urmare a schimburilor comerciale pe care le generează
societăţile transnaţionale.
transnaţionale. Se poate aprecia că globalizarea
procesului de producţie este o consecinţă şi a piedicilor
ridicate în calea comerţului internaţional, în sensul că firmele
şi
şi--au transferat producţia în ţările cu restricţii în calea
schimburilor internaţionale.
internaţionale. Comerţul internaţional este astăzi
de departe dominat de societăţile transnaţionale, apreciindu-
apreciindu-se
că ele derulează peste două treimi din schimburile comerciale
internaţionale, iar comerţul intra-
intra-firmă deţine cam o treime.
treime.
•   ! ˜ "" 
˜&,, ceea ce constituie un aspect pozitiv pentru
˜&
economia ţărilor gazdă, mai ales atunci când este vorba de
ţări care se confruntă cu grave probleme ale şomajului.
şomajului.

În strânsă legătură cu internaţionalizarea producţiei,

un alt factor care a favorizat globalizarea îl reprezintă
". Comerţul internaţional, ca cel
! ".
mai vechi flux al circuitului mondial a fost devansat de
producţia globală.
globală. Şi comerţul internaţional este puternic
dominat de companiile transnaţionale.
transnaţionale.
 Instituţionalizarea comerţului internaţional după cel de
de--al
doilea ÷ăzboi Mondial a avut drept consecinţă principală
reducerea tarifelor, în special la produsele manufacturate, ceea
ce a permis ţărilor în dezvoltare să câştige noi şi noi pieţe.
pieţe.

aalorificarea oportunităţilor oferite prin prisma

globalizării s-a constituit într-într-un factor dinamizator al
comerţului internaţional.
internaţional. ÷itmul mediu anual de creştere al
exporturilor internaţionale a fost în perioada 1995 - 2000 de
3,6% pe ansamblul economiei mondiale, iar cel al importurilor
de 3,8%. Cele mai ridicate ritmuri le le--au înregistrat ţările în
dezvoltare, ceea ce demonstrează o evoluţie ascendentă a
poziţiei lor în comerţul internaţional.
internaţional.
 Cu toate acestea, evoluţia comerţului internaţional în
ultimii ani a fost marcată de crizele care au avut loc în
diferite regiuni ale lumii.
lumii. Procesul globalizării a
demonstrat o dată în plus că interdependentele dintre state
sunt mai strânse ca oricând şi că nimeni nu este
invulnerabil în faţa fenomenelor negative care afectează o
regiune sau alta
alta..

În ceea ce priveşte termenii schimbului, se constată o

înrăutăţire a acestora, mai ales pentru ţările africane, ceea
ce reflectă o adâncire a decalajului dintre aceste ţări şi
cele dezvoltate.
dezvoltate.
 Cu toate progresele înregistrate, ˜" " 
##!.. Decalajul dintre veniturile realizate de cincimea cea
##!
mai bogată a globului şi cincimea cea mai săracă era de 74 la 1
în 1997,
1997, de la 60 la 1 în 1990 şi 30 la 1 în 1960.
1960. În anii '90,
90, cea
mai bogată cincime a lumii deţinea, comparativ cu cea mai
săracă cincime a lumii:
lumii:
• 86%
86 % din P.I.B. mondial, faţă de 1%;
• 82%
82 % din pieţele mondiale de export, faţă de 1%;
• 68%
68 % din investiţiile străine directe, faţă de 1%;
• 74%
74 % din liniile mondiale telefonice, principalul mijloc de
comunicaţie de azi, faţă de 1,5%.
• Ultimele decenii au demonstrat această "   !!" 
)  )  * ! + #,
#,
• ţările membre OCDE, cu 19% 19% din populaţia globului, deţin 71%
71%
din comerţul mondial cu bunuri şi servicii, 58% 58% din volumul
total de investiţii străine directe şi 91%
91% din totalul utilizatorilor
de internet;
internet;
• cei mai bogaţi 200 de oameni ai globului, şi şi--au văzut crescând
averea mai mult decât de două ori în ultimii patru ani, la mai
mult de 1000 de miliarde USD.USD. Activele primilor trei miliardari
sunt mai mari decât PIB-PIB-urile celor mai sărace ţări ale lumii şi
ale celor 600 de milioane de locuitori ai lor;
lor;
• valurile recente de achiziţii şi fuziuni concentrează puterea
industrială la nivelul unor megacorporaţii, cu riscul erodării
concurenţei.. Primele 10 corporaţii în domeniul pesticidelor
concurenţei
controlează 85%
85% din piaţă, cu 31 miliarde USD, iar primele 10
din domeniul comunicaţiilor, 86% 86% din piaţă, cu 62 miliarde
USD;;
USD
• în 1993,
1993, 10 ţări deţineau 84% 84% din cheltuielile mondiale în
domeniul cercetării-
cercetării-dezvoltării.
dezvoltării.
 Există din ce în ce mai multe opinii care privesc
˜ ca pe un   ! !" ˜")
+#! ! " ! pe care le poate aduce.
aduce. Iată
câteva opinii împotriva globalizării:
globalizării:

• Este cunoscut faptul că globalizarea este prezentată ca ceva

pozitiv, asociat cu progresul uman.uman. Mai mult decât atât,
globalizarea este considerată un proces neutru, cu unele
elemente negative nefericite, dar datorate mai ales
administrării defectuoase a unei noi realităţi.
realităţi. În fond, este o
"" ! , , nu ai ce să faci, '""  )  ')+;
')+;
aşa--i lumea.
aşa lumea. Oricum ar fi, globalizarea este un proces
inevitabil şi singura soluţie este adaptarea.
adaptarea.
 Impactul globalizării, împreună cu partea sa naţională -
neoliberalimul (cu acel trio infernal liberalizare, deregularizare
şi privatizare) sunt prezente peste tot:
tot: creşterea economică cu
pierderea viitoare a 40000 de locuri de muncă pe an în ultimii
10 ani în primele 100 de companii multinaţionale, încălzirea
planetei, războaie şi intoleranţă;
intoleranţă;
 "%!, prea
 ˜ #" "  "%!,
curat dacă avem în vedere realitatea pe care o ascunde.
ascunde. La
o privire mai atentă, globalizarea reprezintă culmea
tendinţei de dominare mondială a unei vechi mentalităţi.
mentalităţi.
Globalizarea implică dominarea elitei occidentale (mai
ales americane) asupra resurselor materiale şi umane ale
lumii;;
lumii
  # %+" " "(( !"#
" . Dar originile sale merg dincolo de mercantilism,
strămoşul capitalismului.
capitalismului. Globalizarea este consecinţa Ia
scară mondială a unui mileniu de colonialism proslăvit.
proslăvit. În
acest sens, globalizatorii sunt instituţiile internaţionale şi
corporaţiile multinaţionale care par vechii conchistadori,
dar cu serviete, construind proiecte comerciale, acorduri
de liber schimb şi împrumuturi condiţionate.
condiţionate.
Cuceritorii lumii de azi sunt încă în căutarea aceloraşi
obiective de a subjuga întreaga populaţie şi resursele
pentru scopurile lor grubiene şi puterea lor construită pe
crimă;;
crimă
• Globalizarea reprezintă ultimul !"     -...  
 !!"  " + ˜ în mâinile unei elite supreme
a bărbaţilor;
bărbaţilor;
• În inima globalizării stă !+" !   !"
#!") din 1971,
1971, care fac bani din bani.
bani. Este o ruletă rusească
la nivel mondial.
mondial. Investitorii instituţionali au 210 000 miliarde
USD la dispoziţia lor.
lor. Această sumă reprezintă de două ori PNB -
ul tuturor ţărilor industrializate.
industrializate. Între 1800 şi 2000 de mld.
mld. dolari
(dacă ar fi în monezi de un dolar ar parcurge drumul până la lună
şi înapoi de 63 de ori) circulă zilnic cu unicul scop de a influenţa
ratele de schimb, sustrăgându-
sustrăgându-se salariaţilor şi mediului.
mediului. Astfel de
speculaţii crează riscuri enorme şi conduc către un viitor
imprevizibil.. Creşterea numărului de crize financiare (criza din
imprevizibil
Asia a pus pe drumuri mai mulţi oameni decât marea criză din anii
'30
30)) reprezintă dovada unei lumi dominată de dolar.
dolar. Dar soluţia pe
care o oferă pieţele:
pieţele: financiare sunt noi produse financiare, care
pentru o sumă minimă te asigură împotriva riscurilor,
transformând astfel piromanii în agenţi de vânzări. vânzări. Pieţele
financiare au devenit o loterie distructivă unde vraja banilor sunt
bufoneria restului umanităţii;
umanităţii;
• Un bilanţ al globalizării:
globalizării: !+"  
* !+" )* ˜  )# 
 O lume în care 30 mil
  mil.. de copii pe an sau 340
de copii pe oră mor de foame;
foame;

• O nouă formă a colonialismului corporatist, care

!"  #! şi pe săracii din ţările bogate;
bogate;

• Un proces de răspândire a Mc-

Mc-culturii, respectiv de
!+"  ! americane de băuturi
răcoritoare..
răcoritoare
• Globalizarea înseamnă, însă, şi multe ""
"",,

• /"" !" conduce la creşterea

accesului la fonduri, ceea ce, pe termen lung, poate
conduce la o diminuare a diferenţelor dintre state;
state;

• " !,
 !, introducerea
progresului tehnic, reducerea costurilor de transport
contribuie la scăderea costurilor de producţie, ceea ce
permite reducerea preţurilor bunurilor şi serviciilor şi
creşterea accesului populaţiei la bunuri mai ieftine;
ieftine;
• ÷eglementările internaţionale în materie de 
!!   facilitează accesul din ce în ce mai
larg către pieţe.
pieţe. Taxele vamale au cunoscut o reducere
continuă în ultimii ani, Ia majoritatea produselor industriale
şi multe dintre ţările în dezvoltare şi
şi--au schimbat orientarea
din ţări predominant exportatoare de produse primare în ţări
exportatoare de produse prelucrate
prelucrate;;

•  !! conduce la sporirea eficienţei, ceea

ce are efecte benefice asupra producţiei, diversităţii de
bunuri şi servicii, la difuziune a cunoştinţelor, a progresului
şi, în final, la creşterea productivităţii şi satisfacerea cât mai
bună a cerinţelor consumatorilor.
consumatorilor.
 Pe parcursul dezvoltării, de la economia
internaţională la economia globală, economia cunoaşte
grade crescânde de integrare.
integrare. În prezent, economia
globală se caracterizează prin cel mai ridicat grad de
integrare a activităţilor economice.
economice. Principalele diferenţe
dintre procesul de globalizare de la începutul secolului şi
cel din prezent constau în dimensionarea şi ritmul lor. lor.
Liberalizarea comerţului şi a fluxurilor de capital, precum
şi reducerea costurilor de transport au dinamizat viteza de
integrare a pieţelor.
pieţelor.
 În trecut, marile bătălii comerciale erau
concentrate în Europa de aest, Japonia şi S.U.A. În
prezent, se manifestă creşterea rolului economiilor în
dezvoltare în cadrul comerţului internaţional.
internaţional.
Amploarea acestuia a atins şi regiuni precum America
Latină, Europa de Est, ÷usia, China, India şi alte ţări
din Asia şi Africa.
Africa.

La nivel global, s-a intensificat concurenţa şi se

manifestă o strânsă interdependenţă economică între
ţări, se înregistrează un număr mare de oportunităţi în
comerţul internaţional şi un potenţial fără precedent
pentru creşterea ofertei.
ofertei.
  c!"#"!+"!"#)!

Piaţa serviciilor prezintă o serie de caracteristici, ceea

ce determină anumite particularităţi.
particularităţi.

Principalele !!"#"! ale pieţei serviciilor sunt:

sunt:
diversitatea, includerea doar a serviciilor marfă,
dificultatea evaluărilor cantitative privind structura şi
dinamica pieţei.
pieţei.
• Ë)#""* primă caracteristică a pieţei serviciilor este
determinată de de::
0 )#"" !"˜  #)! care determină o
structură complexă a pieţei serviciilor.
serviciilor. Astfel, piaţa
serviciilor de afaceri este constituită din:
din:
• piaţa serviciilor de cercetare;
cercetare;
• piaţa serviciilor IT
IT;;
• piaţa serviciilor profesionale, care se poate structura
astfel::
astfel
• piaţa serviciilor juridice;
juridice;
• piaţa serviciilor de arhitectură etc.
etc.
• )#""    #" 
!! În practică se întâlnesc mai multe
!!
forme de concurenţă (de la concurenţa perfectă la
concurenţa de monopol).
monopol). Concurenţa cea mai
evidentă, are loc, de regulă, între întreprinderi care
apar pe piaţă cu bunuri identice sau diferenţiate
nesemnificativ, destinate satisfacerii aceloraşi nevoi.
nevoi.
În acest caz, diferenţierea dintre concurenţi se
realizează prin imaginea de marcă, pe care fiecare se
străduieşte să o confere produselor proprii, utilizând
mijloace şi tehnici corespunzătoare.
corespunzătoare. De aceea, ea
este cunoscută sub denumirea de !! 
!..
!
 Întreprinderile se pot concura însă şi prin
oferirea de produse similare, care satisfac în măsură
diferită aceeaşi nevoie;
nevoie; în acest caz, competiţia se
realizează prin diferenţierea calitativă a produselor.
produselor. De
regulă, astfel de produse sunt substituibile în consum.
consum.
Producătorii alcătuiesc împreună o industrie, iar
concurenţa dintre ei se numeşte !!  ) 
#". În ambele situaţii, în care întreprinderile se
 #".
adresează deci aceloraşi nevoi, cu produse similare (sau
identice), are loc o !! !"
!"
 Există numeroase situaţii în care aceeaşi nevoie poate
fi satisfăcută în mai multe moduri, cu servicii diferite.
diferite. De
pildă, nevoia de petrecere a timpului liber se poate
satisface prin vizionarea unui film sau prin practicarea
unor sporturi
sporturi:: întreprinderile care prestează aceste două
categorii de servicii şi satisfac aceeaşi nevoie, oferind
fiecare alt serviciu, se află în relaţie de concurenţă.
concurenţă.
Concurenţa dintre aceste firme se numeşte !!
..

 În sfârşit toate întreprinderile acţionând în cadrul
pieţei îşi dispută practic aceleaşi venituri ale
consumatorilor.. Concurenţa dintre ele are la bază
consumatorilor
categoria de nevoi căreia i se adresează produsul, fiecare
dispunându--şi întâietatea în satisfacerea acesteia.
dispunându acesteia. De
pildă, o întreprindere turistică se află în concurenţă cu una
profilată pe vânzarea de bunuri de folosinţă îndelungată,
anumite categorii de cumpărători fiind obligaţi la nivelul
mai redus al veniturilor să opteze între cumpărarea unor
bunuri şi efectuarea unei călătorii turistice.
turistice. Concurenţa,
privită în acest mod, se numeşte !! ˜!
˜!
 O altă caracteristică a pieţei serviciilor se referă la
. Serviciile publice
!    #)! .
sau serviciile nonmarket satisfac o parte semnificativă a
cererii de servicii din partea populaţiei, dar şi cererea
manifestată de întreprinderi.
întreprinderi. Astfel, există categorii de
servicii care sunt atât servicii publice cât şi servicii marfă
(sănătate, învăţământ etc).
etc).
 Ë!"" ) !""") )
#"!" + !  #)! " 
" !!"#"!   #)! şi rezultă din
intangibilitatea serviciilor.
serviciilor. De regulă, evaluarea
serviciilor este realizată calitativ şi vizează atât serviciul
în sine cât şi consecinţele acestuia.
acestuia. De exemplu, în cazul
serviciilor medicale, exprimările cantitative vizează
intensitatea prestării serviciilor:
serviciilor: numărul de spitale,
număr de persoane internate, numărul de zile de
spitalizare, numărul de medici la 1000 de locuitori, etc. etc.
Dar, dacă ne propunem să evaluăm calitatea actului
medical, preocupările se complică deoarece necesită
elaborarea unei metodologii unanim acceptată şi validată.
validată.
 Cu toate aceste dificultăţi, sunt categorii de servicii
care prin specificul lor se pot evalua numai cantitativ.
cantitativ. De
exemplu, serviciile de telecomunicaţii pentru care se pot
determina indicatori privind intensitatea/traficul (numărul
de abonaţi), sau evaluarea calităţii (durata medie a unei
convorbiri)..
convorbiri)
 În general, piaţa serviciilor este o piaţă imperfectă din
punct de vedere al modului de manifestare a concurenţei.
concurenţei.
Printre "!"  #)! rezultate din
modul de manifestare a concurenţei enumerăm:
enumerăm:
• neomogenitatea majorităţii serviciilor;
serviciilor;
• afectarea atomicităţii;
atomicităţii;
• existenţa unor bariere la pătrunderea (lansarea) pe piaţă;
piaţă;
• limitarea transparenţei.
transparenţei.
• '˜""&"#)!* este determinată
de:
• inseparabilitatea unor servicii de persoana
prestatorului şi respectiv a utilizatorului.
• imaterialitatea serviciilor;

În general acelaşi serviciu este specific fiecărui

prestator. De exemplu, calitatea actului medical este
determinată de pregătirea de specialitate a medicului, de
experienţa şi talentul acestuia. Totuşi sunt servicii, care
deşi consumul serviciului nu necesită prezenţa
prestatorului, calitatea este specifică fiecărui furnizor (de
exemplu, serviciile de editare).
 !" "!" este determinată de
netransferabilitatea unui serviciu.
serviciu. De exemplu, dacă într-
într-o
localitate există prestaţii pentru servicii de acelaşi fel
(restaurante, cabinete medicale), piaţa se poate deplasa
spre o concurenţă monopolistă, dacă există un singur
prestator (un singur restaurant sau un singur cabinet
medical).. În aceste condiţii, aceste unităţi prestatoare de
medical)
servicii participă pe piaţă în calitate de monopol.
monopol.
• $#"    "  1#0 
  #)!
Pătrunderea (lansarea) pe piaţă a unor servicii este
condiţionată de o serie de restricţii, ce pot fi de natură
birocratică sau economică
economică..
• " "# reprezintă o altă particularitate
a pieţei serviciilor şi este cauzată de
de::
• imaterialitatea serviciilor;
serviciilor;
• perisabilitatea serviciilor.
serviciilor.

Această particularitate a pieţei serviciilor limitează

accesul la informaţii şi poate afecta raportul cerere-
cerere-ofertă,
în sensul dezechilibrării acesteia.
acesteia. Pentru eliminarea într-
într-o
proporţie cât mai mare a efectelor negative ale acestor
cauze ce determină limitarea transparenţei, întreprinderile
îşi stabilesc strategii diferenţiate, precum:
precum: perceperea de
tarife diferenţiate, acordarea de diferite facilităţi, lansarea
unor pachete de servicii etc.
etc.
 Dar sunt servicii a căror piaţă prezintă trăsăturile unei
concurenţe perfecte:
perfecte: atomicitatea participanţilor,
omogenitatea produselor, accesibilitatea, fluiditatea şi
mobilitatea factorilor de producţie.
producţie. Este cazul pieţei
serviciilor de multiplicare a documentelor, developări
foto etc.
etc.
  2 c #)!
V
 
  



')  !# reprezintă ansamblul necesităţilor

oamenilor, unităţilor economice, instituţiilor, deci a
tuturor agenţilor economici existenţi pe piaţă.
piaţă. Aceasta
poate fi definită şi ca o dorinţă de satisfacere născută
dintr--o exigenţă naturală sau din adeziunea la exigenţele
dintr
de comportament ale societăţii, care incită la o acţiune şi
care este satisfăcută prin intermediul consumului.
consumului. De
asemenea, nevoia de consum reprezintă o lipsă percepută
privind posedarea sau consumul unui bun oarecare
oarecare..
 Nevoia de consum se poate exprima printr-printr-o cerere
solvabilă individuală sau colectivă
colectivă.. Ansamblul
trebuinţelor ce dau conţinutul categoriei de nevoie de
consum apare şi se formează într- într-un cadru general,
concret, creat de producţia socială.
socială. Prin volum, structură
şi diversitate, producţia determină dimensiunile şi
complexitatea sistemului de nevoi.
nevoi.
 În raport cu producţia ce se realizează efectiv, se pot
deosebi următoarele categorii de nevoi:
nevoi:

• ) !") care pot fi satisfăcute pe baza potenţialului de

producţie actual disponibil în economie;
economie;
• ) "" care ar putea fi satisfăcute, deoarece există
tehnologiile necesare, dar care încă nu s-au manifestat efectiv
pe parcursul procesului economic până în prezent;
prezent;
• ) )" care sunt clar formulate, dar a căror satisfacere
nu este posibilă în prezent datorită lipsei tehnologiilor
corespunzătoare..
corespunzătoare
 Ansamblul nevoilor de consum productiv sau
neproductiv ale agenţilor economici, instituţiilor şi
populaţiei, privite la scara întregii societăţi formează
#!. Nevoile sociale existente la un moment
) #!.
dat se manifestă pe piaţă sub forma cererii de bunuri şi
servicii dar nu trebuie confundate nevoile umane cu
cererea, deoarece cererea reflectă acele nevoi care se pot
satisface prin intermediul pieţei.
pieţei.
 Nevoile de consum pot fi clasificate după diferite
!".. Astfel, dup㠘   !#"" se pot
!"
distinge::
distinge
• nevoi de primă necesitate;
necesitate;
• nevoi de necesitate medie;
medie;
• nevoi de lux.
lux.
 În funcţie de #""    ! bunurile şi
serviciile necesare satisfacerii nevoilor, acestea pot fi
fi::
• nevoi solvabile, când există posibilitatea reală de a le
procura;;
procura
• nevoi nesolvabile, care nu pot fi satisfăcute datorită lipsei
puterii de cumpărare necesare.
necesare.
 Din punct de vedere al " " ),),
există::
există
• nevoi care se completează (principale şi complementare);
complementare);
• nevoi care se asociază;
asociază;
• nevoi care se exclud reciproc.
reciproc.
În funcţie de ") "),
"), nevoile se împart în
în::
• nevoi de bază ale existenţei (hrană, îmbrăcăminte etc);
etc);
• nevoi generate de procesul de producţie (materii prime,
materiale, combustibili etc).
etc).
 În funcţie de !!" lor, nevoile pot fi fi:: materiale,
spirituale şi sociale.
sociale.
• Nevoile sunt diferite şi în funcţie de " ) 
'",, care le asigură procesul de satisfacere.
'" satisfacere. O serie
dintre aceste nevoi, cum sunt cele de hrană, implică
consumarea bunurilor materiale, iar altele se satisfac prin
intermediul anumitor #)!
#)!,, cum sunt cele de transport,
comunicaţii, instruire, cultură etc.
etc.
• Cererea reprezintă dorinţa de a intra în posesia unui produs
(bun sau serviciu) la care se adaugă posibilitatea şi
disponibilitatea de a plăti preţul cerut pentru acesta.
acesta.
 Prin !  #)! se satisface partea principală
a nevoii de consum, serviciile procurându-
procurându-se şi prin
intermediul pieţei, astfel încât, !  #)! #"
$#":
""  " !  #  $#":

• disponibilitatea de a cumpăra serviciul respectiv;

respectiv;
• existenţa dorinţei clientului de a consuma într-
într-o anumită
cantitate un serviciu;
serviciu;
• posibilitatea de a achiziţiona serviciul respectiv,
determinată în principal de solvabilitatea consumatorului.
consumatorului.
 Cererea de servicii poate fi întâlnită în diverse de
#", datorită ariei foarte largi de
  #",
cuprindere, dinamismului, mobilităţii şi complexităţii
sectorului de servicii.
servicii.
Astfel, din punctul de vedere al #)"
#)",, cererea
de servicii poate fi
fi::
!"), care se manifestă pe piaţă şi care
• ! !"),
poate fi satisfăcută;
satisfăcută; acest tip de cerere îndeplineşte
două condiţii şi anume:
anume: existenţa pe piaţă a serviciului
şi capacitatea cumpărătorului de a plăti pentru serviciul
respectiv;;
respectiv
", reprezentată de nevoile reale, dar
• ! ",
care nu poate fi satisfăcută datorită incapacităţii unuia
dintre cei doi agenţi economici de a asigura producerea
şi/sau comercializarea şi consumul.
consumul.
 După    #" ' ", ", cererea de
servicii poate fi
fi::
• ! !" specifică serviciilor ce prezintă un
grad sporit de necesitate pentru una sau mai multe
categorii de consumatori (de exemplu:
exemplu: serviciile de
transport, serviciile de învăţământ etc.
etc.);
• ! # specifică serviciilor a căror
necesitate sau posibilitate de consum apar cu o
anumită periodicitate (de exemplu:
exemplu: serviciile de
turism de pe litoral, servicii de închiriere a
echipamentelor sportive pentru schi etc.
etc.);
• ! ! #  care se manifestă numai
în anumite condiţii determinate de ocazii sau
evenimente cu caracter de excepţie pentru
consumatori (de exemplu:
exemplu: serviciile de renovare a
unei locuinţe, service-
service-ul pentru bunurile de uz
îndelungat etc).
etc).
 Dup㠘   ! ! ", ", cererea de
servicii poate fi
fi::
• ! #"#!" care în timpul manifestării pe
piaţă întâlneşte o ofertă echivalentă atât din punct de
vedere cantitativ cât şi structural;
structural;
• ! #"#!" care este reprezentată de acea
nevoia socială pentru care în momentul manifestării
pe piaţă nu există corespondenţă cu oferta de
servicii..
servicii
 Identificarea cererii nesatisfăcute prezintă o deosebită
importanţă pentru întreprinzători, deoarece pe baza
acesteia îşi pot fundamenta decizia de dezvoltare a
afacerilor, oferind pe piaţă tocmai serviciile pentru care s-
a manifestat cererea, dar pentru care pe piaţă nu s-a
regăsit o ofertă echivalentă.
echivalentă.
 Din punctul de vedere al #" ' ", ",
cererea de servicii poate fi
fi::
• ! !#"" care se menţine relativ
neschimbată pentru o perioadă de timp mai
îndelungată (de exemplu:
exemplu: serviciile medicale pentru
bolile cardiovasculare, serviciile de pază şi protecţie
o unor obiective importante etc);
etc);
• ! #!#!" care se manifestă în cazul
serviciilor a căror intensitate a cererii a devenit
inferioară serviciilor concurente sau serviciilor care
satisfac aceleaşi nevoi, dar la un nivel superior (de
exemplu:: serviciile pentru repararea încălţămintei);
exemplu încălţămintei);
• cerere !#!" care se manifestă în cazul
serviciilor pentru care influenţa factorilor
determinanţi are drept rezultat sporirea solicitărilor
din partea consumatorilor (de exemplu:
exemplu: serviciile de
creditare oferite de instituţiile bancare).
bancare).
 În funcţie de ˜" !! ! $
!  #)!* se deosebesc
deosebesc::
• !  )  care se manifestă din partea unui
individ, întreprindere sau instituţie pentru un anumit
serviciu;;
serviciu
• ! ˜˜" care reprezintă pe de o parte
însumarea tuturor cererilor individuale de pe piaţa
unui serviciu într-
într-o perioadă de timp şi pe de altă
parte reprezintă ansamblul cheltuielilor realizate în
cadrul unei economii naţionale pentru procurarea
serviciilor..
serviciilor
 V
 
  

Identificarea şi studierea factorilor de influenţă ai

cererii de servicii reprezintă o etapă importantă în
procesul complex de evaluare cantitativă şi calitativă a
serviciilor.. ÷ezultatele obţinute din acest demers ştiinţific
serviciilor
constituie o bază în fundamentarea investiţiilor în acest
domeniu, precum şi în fundamentarea politicilor de piaţă
ale ofertanţilor de servicii.
servicii.
 Factorii de influenţă ai cererii de servicii se pot grupa
în două mari categorii:
categorii: factori generali şi factori specifici.
specifici.

V
  
 


 


Din această categorie de factori ai cererii de servicii

fac parte:
parte: tarifele practicate, veniturile consumatorului,
tarifele serviciilor substituibile şi complementare,
preferinţele consumatorului şi factorul timp.
timp.
  !"!" constituie un factor
puternic de influenţă al cererii de servicii, deoarece
când tariful unui serviciu creşte, consumatorul va
cumpăra o cantitate mai mică din serviciul respectiv.
respectiv.
Există două explicaţii pentru aceasta.
aceasta. În primul rând,
alocând un tarif mai mare pentru un serviciu pe care
înainte îl cumpăra cu mult mai puţin, va reduce vizibil o
parte din venitul său.
său.
A doua situaţie intervine când consumatorul
răspunde creşterii tarifului unui serviciu în strânsă
legătură cu alte servicii, acesta trecând cu uşurinţă la
înlocuirea serviciului respectiv cu un altul pe care îşi
permite să îl plătească la acelaşi preţ pe care îl aloca
serviciului anterior.
anterior. În general se poate afirma că
cererea pentru un serviciu este invers proporţională cu
tariful, în condiţiile menţinerii unui nivel constant
pentru ceilalţi factori.
factori.
• Modificările cererii de servicii în funcţie de tarifele
practicate depind de:
• nivelul iniţial al tarifului;

• calitatea serviciului respectiv;

• raportul existent între calitatea şi tariful serviciului

respectiv;
• elasticitatea cererii în raport cu tariful practicat.
 " !#" reprezintă un alt factor
de influenţă a cererii de servicii.
servicii. În funcţie de )
!,, determinată de modificarea veniturilor
!
consumatorului, serviciile pot fi
fi::
• , a căror cerere creşte sau scade în
#)! ,
aceeaşi direcţie cu venitul consumatorului;
consumatorului;
• , a căror cerere evoluează în sens
#)! ,
contrar veniturilor consumatorului.
consumatorului.
 Efectele influenţei veniturilor consumatorului
asupra cererii de servicii poate fi diferit, în funcţie de mediul
economico--social în care se manifestă cererea pentru un
economico
serviciu sau altul
altul..

•  #)! ##""

Serviciile substituibile sunt acele servicii care satisfac
nevoi similare.
similare. Dacă tariful la unul dintre servicii !+" are
loc sporirea cererii la serviciul substituibil.
substituibil. În funcţie de
##"""", serviciile pot fi
˜   ##"""", fi::
• !" ##"" atunci când utilitatea serviciului
substituit este aproximativ egală cu cea a substituentului;
substituentului;
•  ##"" atunci când substituirea se realizează
doar într-
într-o anumită proporţie.
proporţie.

Foarte important este să se cunoască disponibilitatea

consumatorului de a substitui un serviciu cu altul.
altul.
•  #)! !" influenţează nivelul şi
evoluţia cererii de servicii în sens contrar
contrar.. Principala
caracteristică a serviciilor complementare se referă la
manifestarea utilităţii serviciilor consumate împreună, iar
creşterea tarifului la unul dintre servicii, diminuează
consumul ambelor servicii.
servicii.

În funcţie de ˜   !""" serviciile pot

fi
fi::
• !", în cazul cărora gradul
#"!" !", de
complementaritate este apropiat de 1;
• !", care au un grad
 !", de
complementaritate diferit de 1.

 !#" pentru un anumit serviciu
influenţează direct evoluţia cererii, astfel, dacă vor creşte
preferinţele cumpărătorilor pentru un serviciu, cererea totală
pentru acel serviciu va creşte.
creşte.

Preferinţele consumatorului pot fi identificate prin

cercetări de marketing şi în general rămân constante pe
perioade mai îndelungate de timp.timp. Acest factor prezintă
anumite )
)::
• evidenţiază anumite aspecte !"") cu influenţe asupra
cererii de servicii;
servicii;
• stă la baza criteriilor de #˜"  " de servicii;
servicii;
• permite evaluarea cantitativă a cererii de servicii, desigur în
urma unor analize complexe a restricţiilor de natură
financiară, în principal.
principal.
 !" " reprezintă un factor mai puţin
important în evaluarea cererii de servicii, mai ales dacă
avem în vedere simultaneitatea producţiei şi
consumului.. Acest factor prezintă interes doar în
consumului
măsura necesităţii pregătirii necesităţii pregătirii
producătorului pentru a fi capabil de a oferi un anumit
serviciu..
serviciu
 V
  
       

 



Sectorul terţiar este deosebit de vast şi prezintă un

grad ridicat de complexitate.
complexitate. De aceea, concomitent
cu acţiunea factorilor cu caracter general, cererea de
servicii este influenţată şi de o serie de factori cu
#!!. Specificitatea factorilor de
!!" #!!.
influenţă se diferenţiază pe principalele categorii de
servicii::
servicii
• servicii prestate în special pentru populaţie;
populaţie;
• servicii prestate în special pentru întreprinderi;
întreprinderi;
• servicii internaţionale.
internaţionale.
 !"#!!! #)!
3 din această categorie fac parte următorii factori:
factorii demografici, factorii socio-
socio-culturali,
raportul timp liber-
liber-venituri.

Principalii !" ˜! cu influenţă

directă asupra structurii şi dinamicii cererii de
servicii a populaţiei sunt:
• numărul populaţiei;
• structura pe sexe şi pe grupe de vârstă a populaţiei;
• repartiţia teritorială a populaţiei, atât din punct de vedere
numeric cât şi al structurii pe sexe şi pe grupe de vârstă.
 Factorii demografici privind populaţia de până la 19
ani influenţează în mod direct evoluţia serviciilor de
educaţie şi de învăţământ, în special primar, gimnazial şi
liceal.. La cealaltă extremă se regăseşte populaţia de vârsta
liceal
a III-
III-a care exercită o influenţă puternică asupra
serviciilor de sănătate.
sănătate. Creşterea duratei medii de viaţă
contribuie la creşterea cererii pentru serviciile turistice.
turistice.
 Dintre !" #!(
#!(!" ce influenţează
cererea de servicii se evidenţiază schimbările sociale,
urbanismul şi apartenenţa la un anumit mediu cultural
ce dispune de tradiţii, obiceiuri şi mentalităţi proprii.
proprii.

Această influenţă se poate observa însă şi în sens

contrar, deoarece şi serviciile pot influenţa evoluţia
factorilor socio-
socio-culturali.
culturali. De exemplu, dezvoltarea
mijloacelor şi căilor de comunicaţie contribuie
substanţial la creşterea şi diversificarea nevoilor
consumatorilor de servicii.
servicii.
 ""()" influenţează evoluţia
""(
cantitativă şi structurală a cererii de servicii. În practică, în
funcţie de raportul timp liber-
liber-venituri, consumatorii se pot afla
în următoarele situaţii:
• )"+""" wsituaţie specifică
populaţiei de vârstă medie, care este preocupată în principal de
activitatea profesională şi este mare consumatoare de servicii;
• )"+" w în această situaţie se regăseşte o
mică categorie a populaţiei care este preocupată de petrecerea
cât mai agreabilă a timpului liber (servicii turistice, servicii de
divertisment etc);
• )"! w situaţie specifică unei anumite categorii de
consumatori, care sunt nevoiţi să renunţe la anumite servicii
sau să le substituie. Aceşti consumatori contribuie la formarea
cererii de servicii de primă necesitate.
 !" #!! !  #)! "
'" 
• La identificarea şi analiza acestor factori de influenţă ai
cererii de servicii se impune cu necesitate cunoaşterea
celor două elemente fundamentale ale mediului
întreprinderii:: mediul intern, care se află sub controlul
întreprinderii
direct al managementului întreprinderii şi mediul
extern, cu cele două componente, micromediul şi
macromediul.. Complexitatea mediului intern reprezintă
macromediul
rezultatul efectelor tehnologiilor moderne asupra
organizaţiei, de la mecanizare până la automatizare şi
cibernetizare.. ÷eferitor la dinamismul mediului extern
cibernetizare
trebuie subliniat în mod deosebit aportul pe care l-au
avut amplificarea concurenţei, forţa furnizorilor de
bunuri şi servicii precum şi forţa clienţilor.
clienţilor.
 !" #!! !  #)! " (
din cadrul acestei categorii de factori fac parte:
parte:
• creşterea veniturilor şi modificarea cheltuielilor de
consum ale populaţiei;
populaţiei;
• dezvoltarea şi liberalizarea comerţului cu bunuri;
bunuri;
• evoluţia progresului ştiinţific şi tehnic;
tehnic;
• expansiunea activităţii companiilor multinaţionale.
multinaţionale.
• Creşterea veniturilor şi modificarea cheltuielilor de
consum ale populaţiei au o influenţă puternică asupra
serviciilor internaţionale, ca urmare a modificărilor
preferinţelor şi a stilului de viaţă ale diverselor categorii
de consumatori.
consumatori.
• Dezvoltarea şi liberalizarea comerţului cu bunuri a
determinat dezvoltarea serviciilor complementare
(service, transport, asigurări, servicii bancare etc).
etc).
• Evoluţia progresului tehnico-
tehnico-ştiinţific a condus la
amplificarea serviciilor privind transferul de tehnologie,
serviciilor de inginerie şi informatică, a serviciilor de
protecţie a informaţiilor.
informaţiilor.
 Expansiunea activităţii companiilor multinaţionale
are ca efecte dinamismul serviciilor de cercetare a
pieţelor, creşterea serviciilor de telecomunicaţii, a
serviciilor bancare etc.
etc.
 V
V 


În cele ce urmează se vor preciza principalele

categorii de metode utilizate în studierea cererii de
servicii a populaţiei, precum şi rezultatele unei analize a
satisfacerii cererii populaţiei pentru servicii.
servicii.

V
V      



 


Pentru studierea cererii de servicii există o paletă

largă de metode, care de fapt şi
şi--au dovedit valabilitatea şi
în cazul bunurilor de consum.
consum. Spre deosebire de acestea,
în cazul serviciilor dificultatea întâmpinată se referă la
calitatea informaţiilor privind cererea de servicii,
dificultate cauzată de complexitatea, diversitatea şi
caracteristicile serviciilor.
serviciilor.
 În funcţie de modalitatea de abordare şi modul de
rezolvare, metodele de studiere a cererii de servicii se pot
grupa astfel:
astfel:
• metode analitice;
analitice;
• metode statistice;
statistice;
• metode normative.
normative.
 /"  "! se bazează pe un instrumentar
matematic, cu ajutorul căruia se obţin soluţii optime la
diferitele obiective stabilite, în funcţie de valorile
parametrilor avuţi în vedere.
vedere. În cazul situaţiilor deosebit
de complexe, în activitatea practică de studiere a cererii
de servicii sunt utilizate "%!  #* care vor
avea ca rezultat obţinerea mai multor soluţii
corespunzătoare scenariilor.
scenariilor.
 /"  #""#"! sunt utilizate în analiza seriilor
de date, ce caracterizează evoluţia cererii efective
exprimate de consumatorii de servicii în anumite perioade
de timp.
timp.
 /"  ") se bazează pe utilizarea unor
Änorme´ de consum determinate de regulă statistic. statistic.
Aceste norme se referă la volumul cererii individuale
şi/sau colective pentru o serie de servicii, de regulă de
interes public, cum sunt serviciile de furnizare a energiei
electrice şi termice, a gazului metan, precum şi serviciile
de transport, poştă etc.
etc.

În studierea cererii de servicii aceste metode nu sunt

utilizate izolat, ci în funcţie de situaţiile concrete şi
informaţiile disponibile sunt utilizate toate cele trei
categorii de metode, acestea completându-
completându-se reciproc.
reciproc.
 V
V      


 

  

Satisfacerea cererii populaţiei pentru diversele

categorii de servicii s-a realizat în urma
prelucrării şi analizei informaţiilor obţinute în
urma studierii diferitelor materiale elaborate de
Institutul Naţional de Statistică şi au vizat:
vizat:
• posibilităţile de satisfacere a nevoilor de consum
ale gospodăriilor, pe total şi pe categorii de
gospodării, în anul 2005;
2005;
• nivelul cheltuielilor totale de consum, pe destinaţii şi
categorii de gospodării, în anul 2005;
2005;
• nivelul şi structura cheltuielilor pentru plata serviciilor, pe
regiuni, după nivelul de instruire a capului de familie, pe
categorii de gospodării, în anii 2004 şi 2005;
2005;
• dinamica cheltuielilor totale de consum şi a cheltuielilor
pentru plata salariilor pe categorii de gospodării, în anul
2005;;
2005
• ponderea cheltuielilor pentru plata serviciilor în
cheltuielile totale de consum, pe medii de rezidenţă, pe
categorii de gospodării, în anii 2004şi
2004şi 2005;
2005;
• ponderea cheltuielilor efectuate cu plata serviciilor în
cheltuielile băneşti de consum ale gospodăriilor, în anii
1999--2004
1999 2004;;
• structura cheltuielilor totale de consum ale
gospodăriilor, în anii 2003-
2003-2004
2004;;
• structura cheltuielilor totale de consum în anul 2004;
2004;
• ponderea cheltuielilor efectuate cu plata serviciilor în
cheltuielile totale ale gospodăriilor, în anii 2003-
2003-
2004;;
2004
• ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în
cheltuielile totale ale gospodăriilor, grupate după
numărul persoanelor în anul 2004.
2004.
•
#"" #"#!) !#
˜# *!"˜ ˜# *'
-..4

În anul 2005,
2005, pe ansamblul gospodăriilor, 45,
45,6% din
totalul acestora au făcut faţă cheltuielilor în raport cu
venitul net lunar realizat.
realizat. Categoriile de gospodării în
cadrul cărora acest procent a fost peste nivelul realizat, în
medie, sunt:
sunt: gospodăriile de patroni (82, 82,6%) şi
gospodăriile de salariaţi (56,
56,3%). Celelalte categorii de
gospodării s-au situat sub nivelul mediu realizat (lucrători
pe cont propriu în activităţi neagricole 40,
40,5%, pensionari
42,,6%, agricultori 32,
42 32,2% şi şomeri 22,
22,0%).
 Din totalul gospodăriilor care   "" ! 
!%" ' " ! )" " (54 54,,4%), o
proporţie de 19,
19,6% nu au putut plăti la timp o serie de
servicii (chirii 1,5% din totalul gospodăriilor care s-ar afla
în imposibilitatea de a plăti servicii, întreţinerea locuinţei
35,,1%, energie electrică 18,
35 18,2%, telefonul 6,4%,
abonamentul radio-
radio-Ta 7,2%). Pe categorii de gospodării
aceste procente variază şi sunt prezentate în anexa nr.
nr. 3.
 În anexa nr.
nr. 4 este prezentată structura cheltuielilor
pentru plata serviciilor pe regiuni şi categorii de servicii:
servicii:
servicii legate de locuinţă (energie electrică, apă,
canalizare, salubritate şi servicii comunale), servicii de
sănătate, servicii de transport, servicii de telefonie,
abonamente radio-
radio-Ta, servicii de educaţie şi servicii
turistice..
turistice
 După )  #"  !  ,
, cele
mai mici cheltuieli lunare pentru plata serviciilor în anul
2005 s-au înregistrat în cadrul gospodăriilor în care capul
de familie a avut un nivel primar de instruire, de 76,
76,5 lei,
comparativ cu 206,
206,6 lei în gospodăriile unde capul de
familie a avut un nivel secundar de instruire şi de 440,
440,1
lei în cadrul gospodăriilor unde capul de familie a avut un
nivel superior de instruire (vezi anexa nr.
nr. 5).
 Pe categorii de gospodării, după #"""
!  !  * nivelul cheltuielilor
pentru plata serviciilor variază de la 525,
525,1 lei lunar pe o
gospodărie în anul 2005,
2005, la 79,
79,4 lei în cazul gospodăriilor
de agricultori (anexa nr.
nr. 6).
 ')!%""" !#* #"+
!"˜ ˜# * #"""!
! '-..4

• Din cheltuielile totale de consum de 863,

863,9 lei medii
lunare pe o gospodărie pentru servicii s-au cheltuit sume
diferite, de la 135,
135,1 lei pentru locuinţă, apă, electricitate,
gaz şi alţi combustibili, la 9,4 lei pentru hoteluri, cafenele
şi restaurante.
restaurante. Pe categorii de gospodării, după statutul
ocupaţional al capului de familie, cheltuielile sunt
prezentate în anexa nr.
nr. 7.
c%""" !#+!%""
"#)!*!"˜ ˜# * 
#"""!! ˜# *
 *'-..2+-..4

• Cheltuielile totale de consum, pe ansamblul

gospodăriilor în anul 2005 au fost cu 4*25  
",, iar cheltuielile pentru "
!6" '  "
#)!  '˜#""  !+"  **.5 Cele mai
intense dinamici ale cheltuielilor pentru plata serviciilor
s-au constatat la gospodăriile de salariaţi (12,
12,4%), şomeri
(16
16,,3%) şi pensionari (10,
10,6%), aşa cum reiese din anexa
nr.
nr. 8.
• Pe mediile urban şi rural, ponderea cheltuielilor cu plata
serviciilor în cheltuielile totale de consum a crescut cu
1,2% pe ansamblul gospodăriilor, creştere ce s-a
diferenţiat pe cele două medii:
medii: urban (+
(+11,1%) şi rural
(+
(+0
0,8%), vezi anexa nr.
nr. 9.

• Pe !"˜  ˜# *  #""" !

 !  * ponderea cheltuielilor cu plata
serviciilor a fost de 24,
24,0% în anul 2005 faţă de 22,22,8% în
anul 2004.
2004. În gospodăriile de patroni ponderea
cheltuielilor pentru plata serviciilor s-a redus de la 32,
32,3%
la 29,
29,8%. Această constatare se remarcă şi în cazul
gospodăriilor de şomeri (de la 21, 21,9% la 20,
20,8) sau de
pensionari (de la 23,
23,8% la 22,
22,0%), conform anexei nr. nr. 10.
10.

  !%"!"#)!'!%"
+" !#*'!%""" !#
!"˜ ˜# 

• În perioada 1999-
1999-2004
2004,,   !%" !
" #)! ' !%" +"  !# 
˜#  a variat pe ansamblul gospodăriilor, de la
25,,5% în anul 1999,
25 1999, la 28,
28,3% în anul 2002.
2002. Pe categorii
de gospodării situaţie se prezintă astfel:
astfel: salariaţi (de la
25,,2% în anul 1999,
25 1999, la 30,
30,0% în anul 2002),
2002), agricultori
(de la 20,
20,6% în anul 1999 la 16,
16,1% în anul 2001),
2001), şomeri
(de la 24,
24,1% în anul 1999,
1999, la 28,
28,1% în anul 2003)
2003) şi
pensionari (de la 27,27,9% în anul 2003 la 26,
26,7% în anul
2004),
2004 ), anexa nr.
nr. 11.
11.
• Structura cheltuielilor totale de consum inclusiv a cheltuielilor
pentru plata serviciilor în anul 2004 este prezentată în anexa
nr.
nr. 12
12,, iar ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în
cheltuielile totale ale gospodăriilor în anii 2003 şi 2004,
2004, este
prezentată în anexa 13.
13.

• Ponderea cheltuielilor cu plata serviciilor în cheltuielile totale

ale gospodăriilor, grupate după numărul persoanelor în anul
2004 se prezintă în anexa nr. nr. 14,
14, iar structura cheltuielilor
totale de consum ale gospodăriilor, inclusiv principalele
categorii de servicii se prezintă în anexa nr.
nr. 15.
15.
  4 " #)!

• Oferta de servicii, în termenii de bază economici,

reprezintă cât de mult şi ce anume poate oferi piaţa
serviciilor, o definiţie destul de simplă în aparenţă, dar cu
multe implicaţii şi conotaţii de ordin economic pe piaţa de
consum a serviciilor.
serviciilor.
 V   
 


În literatura de specialitate se regăsesc două

modalităţi de prezentare a ofertei de servicii:
servicii: oferta
individuală de servicii şi oferta agregată.
agregată.

"  )  reprezintă

• oferta de servicii la nivelul unui singur agent
economic;;
economic
• cantităţile dintr-
dintr-un serviciu pe care un agent economic
le pune la dispoziţia clienţilor spre vânzare
vânzare..
• Pentru ca o întreprindere prestatoare de servicii să- să-şi
formeze o ofertă de servicii trebuie îndeplinite mai multe
:
! :
• #"" producerii unui anumit serviciu;
serviciu;
orice agent economic are libertatea de a întreprinde
sau nu, o afacere în domeniul serviciilor, şi ce
anume;;
anume
• !"" întreprinderii de a produce un anumit
serviciu, care necesită resurse umane cu o pregătire
profesională de specialitate, resurse materiale,
resurse informaţionale şi tehnologice, precum şi
resurse financiare
financiare.. În cele mai frecvente cazuri
întreprinderea trebuie să facă dovada capabilităţii
sale de a presta un anumit serviciu:
serviciu: brevet,
autorizaţie, licenţă etc.;
etc.;
 • ˜" " care să asigure
recuperarea costurilor necesitate de producerea şi
comercializarea serviciului din veniturile realizate
din această activitate şi obţinerea de profit.
profit.

" ˜˜"
• reprezintă cantităţile totale de servicii puse la dispoziţia
consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat;
dat;
• este constituită din ofertele individuale ale tuturor
întreprinderilor prestatoare.
prestatoare.
 V   
 
 


Particularităţile ofertei de servicii rezultă din

caracteristicile acestora.
acestora. În cele ce urmează vor fi
prezentate particularităţi ale ofertei, ce se regăsesc la
majoritatea serviciilor.
serviciilor.
• '"#"" " derivă din nematerialitatea
şi nestocabilitatea serviciilor.
serviciilor. Serviciile nefiind materiale
şi stocabile, nici nu se pot transfera de pe o piaţă pe alta.
alta.
De exemplu, serviciile hoteliere de cazare, nu se pot
transfera în altă localitate unde cererea este mai mare sau
invers, când cererea pentru cazare este foarte mare, peste
numărul locurilor de cazare, nu se pot transfera astfel de
servicii din alte localităţi.
localităţi.
• Ë!"" "! & !  #)! rezultă din
nematerialitatea şi intangibilitatea unor servicii.
servicii. Aceste
două caracteristici ale serviciilor creează condiţiile de
creştere a posibilităţilor de imitare ale acestora.
acestora. Datorită
nematerialităţii şi participării cumpărătorului la
producerea serviciului, prestatorul poate foarte uşor să-să-şi
particularizeze oferta, astfel încât atât teoretic cât şi
practic există reale posibilităţi de a prezenta un alt
serviciu.. Protecţia juridică se limitează în astfel de cazuri
serviciu
la marcă.
marcă.
• !!#"' !#)!
generează:
• producerea unor servicii personalizate, ceea ce poate
crea dificultăţi pentru prestator;
• un sistem aparte de relaţii stabilite între prestator şi
consumator, cu consecinţe benefice pentru ambele
părţi.
• În aceste condiţii prestatorul (servicii
medicale, învăţământ etc.
etc.) are posibilitatea să
valorifice relaţiile cu clienţii săi pentru
întărirea relaţiilor cu aceştia, în scopul
dobândirii, menţinerii şi chiar consolidării
poziţiei pe piaţa serviciului respectiv.
respectiv.
 ˜  ! + #"!"
'"     !#" este
determinată de
de::
• inseparabilitatea serviciului de prestator şi consumator;
consumator;
• simultaneitatea producţiei şi consumului;
consumului;
• nematerialitatea serviciului;
serviciului;
• nestocabilitatea serviciului;
serviciului;
• intensificarea concurenţei pe piaţa serviciilor.
serviciilor.

Persoana care oferă serviciul este cea mai importantă

pentru client, oferindu-
oferindu-i acestuia satisfacţia aşteptată.
aşteptată.
• "  #)! #"  " "* care devine
reală numai în momentul consumului, fapt determinat de
nestocabilitatea serviciului şi de simultaneitatea
producţiei şi consumului serviciului.
serviciului.
 V  V 
   


Oferta de servicii se află sub influenţa unui

complex de factori cu acţiune concomitentă.
concomitentă. Cei mai
importanţi factori dintre aceştia, sunt enumeraţi în
continuare::
continuare
•  + #"!" ! influenţează oferta de
servicii şi poate avea mai multe forme de manifestare.
manifestare.
• #"#!", care pentru o perioadă de
c #"#!",
timp nu a regăsit o ofertă echivalentă.
echivalentă. Important din
acest punct de vedere este cunoaşterea atât cantitativă
şi structurală, cât şi a localizării în timp şi spaţiu a
cererii nesatisfăcute.
nesatisfăcute. Orientarea investitorilor pentru
iniţierea şi dezvoltarea afacerilor în direcţia prestării
serviciilor care au fost solicitate de către consumatori
şi care nu au putut fi satisfăcute datorită lipsei ofertei,
ar fi foarte benefică, atât pentru prestatori, care au
toate şansele de a obţine profit, cât şi pentru
consumatori, care îşi satisfac o nevoie socială.
socială.
• Manifestarea ! !") influenţează volumul ofertei
pentru un anumit serviciu, dar şi tarifele percepute de
prestatorii care activează pe piaţa respectivă.
respectivă.
• c " reprezintă un factor de influenţă
deosebit de important a ofertei de servicii.
servicii. Pentru ca
cererea potenţială să fie transformată în cerere efectivă, se
impune cunoaşterea elementelor constitutive ale cererii
potenţiale, precum şi a cauzelor pentru care nevoia socială
nu s-a exprimat într-
într-o astfel de cerere.
cerere. Printre aceste
cauze, se pot enumera:
enumera: lipsa mijloacelor financiare,
inexistenţa ofertanţilor de servicii care constituie obiectul
nevoii sociale, calitatea serviciilor, tarifele acestora,
raportul preţ-
preţ-calitate etc.
etc.
 Creşterea volumului şi diversificării cererii
efective de servicii se poate realiza prin:
prin:
• reducerea tarifelor;
tarifelor;
• îmbunătăţirea raportul calitate w preţ
preţ;;
• creşterea numărului de prestatori;
prestatori;
• informarea permanentă a consumatorilor
privind oferta de servicii.
servicii.
• c#"   ! reprezintă un factor
deosebit de important mai ales pentru debutul
unei afaceri în domeniul serviciilor (de
exemplu, în telecomunicaţii, cabinete
stomatologice, saloane de coafură-
coafură-cosmetică
etc).. Există însă şi servicii pentru care costurile
etc)
de producţie nu prezintă o asemenea
importanţă (de exemplu, serviciile de
consultanţă, traduceri etc).
etc).
•     #)! constituie un
factor de influenţă a ofertei de servicii şi
prezintă o serie de particularităţi determinate
de caracteristicile serviciilor.
serviciilor. De regulă, tariful
unui serviciu este determinat în cea mai mare
proporţie de către consumator.
consumator. ÷ezultatul
confruntării cererii cu oferta este mai puţin
determinant şi această situaţie îl avantajează pe
consumator..
consumator
• „inta ofertanţilor de servicii o reprezintă câştigarea
celor mai mari profituri posibile.
posibile. Ei vor presta orice
serviciu care este profitabil.
profitabil.
• ÷elaţia dintre cantitatea oferită şi preţ este exprimată
prin legea ofertei, potrivit căreia cantitatea din orice
produs pe care o firmă o va produce şi o va oferi spre
vânzare este în relaţie pozitivă cu preţul produsului,
adică va creşte când preţul produsului creşte şi scade
când preţul produsului scade.
scade.
• Un aspect deosebit de important în analiza tarifului,
ca factor de influenţă a ofertei, se referă la
#"!"" " în funcţie de tarif (EQ/T).
(EQ/T).
Elasticitatea ofertei evidenţiază în ce măsură
cantitatea de servicii oferită răspunde modificării de
tarif intervenite pe piaţa de consum.
consum.
• De-a lungul timpului, economiştii au dezvoltat o
De-
măsură numerică a fenomenului de elasticitate,
cunoscută sub denumirea de !!" 
#"!"",, pentru a exprima cât mai clar gradul
#"!""
diferit de răspuns al prestatorilor la schimbările de
tarif (preţ) ale diferitelor servicii (produse).
(produse). Oferta se
poate găsi în următoarele situaţii:
situaţii: ofertă elastică şi
ofertă inelastică.
inelastică.
 Oferta elastică intervine în momentul în care
modificarea cantităţii oferite este mai mare decât
modificarea tarifului.
tarifului. Firmele sunt dispuse să crească
producţia de servicii destul de repede în momentul în care
tarifele cresc.
cresc. În acest punct, ele trebuie să dispună de
forţă de muncă disponibilă dar şi de maşini, utilaje aflate
în număr suficient de mare şi în bune condiţii.
condiţii.

Oferta inelastică este întâlnită în situaţiile în care

modificarea procentuală a cantităţii oferite are loc într-
într-un
procent mai scăzut decât modificarea procentuală a
tarifului.. La o scădere a tarifului firmele sunt dispuse să
tarifului
îşi micşoreze cantitatea de servicii oferită.
oferită.
 Coeficientul de elasticitate a ofertei în funcţie de tarif se
calculează cu următoarea formulă, cu ajutorul căreia putem interpreta
şi analiza cât de sensibilă este modificarea ofertei unui anumit
serviciu la o modificare procentuală a tarifului:
tarifului:
 Astfel, în cazul ofertei, putem întâlni următoarele
situaţii::
situaţii
• dacă EQ/P > 1, oferta este elastică, adică se modifică
în acelaşi sens cu tariful, dar mai intens (cu alte
cuvinte oferta este sensibilă la modificările de preţ);
preţ); cu
cât elasticitatea ofertei este mai mare, cu atât
prestatorii de servicii sunt mai sensibili la modificările
de tarif;
tarif;
• dacă EQ/P = 1, oferta este unitară, adică se modifică în
acelaşi sens cu preţul şi cu aceeaşi intensitate;
intensitate;
• dacă EQ/P <1>0 oferta este inelastică adică se
modifică în acelaşi sens cu preţul, dar mai lent (oferta
nu este sensibilă la modificările care intervin la tariful
serviciului)..
serviciului)
 De regulă, în cazul serviciilor, coeficientul de elasticitate
a ofertei de servicii este supraunitar în raport cu tarifele şi
negativ în raport cu veniturile.
veniturile.
•  + !""" #)! ##"" reprezintă alţi
factori cu influenţă puternică asupra ofertei de servicii. servicii.
Serviciile substituibile sunt acele servicii care satisfac aceleaşi
categorii de nevoi şi care pot fi înlocuite cu alte servicii (de
exemplu dacă un consumator doreşte să se deplaseze dintr- dintr-o
localitate în alta, acesta poate apela la serviciile unei firme de
transport feroviar, la serviciile unei firme de transport aerian
sau la serviciile unei firme de transport rutier).
rutier). De asemenea şi
produsele substituibile pot contribui substanţial la satisfacerea
cererii pentru bunuri care pot fi oferite direct prin procesul de
producţie industrială sau prin prestarea de servicii (de
exemplu, confecţiile, ca rezultat al industriei uşoare sau ca
rezultat al prestării unui serviciu la comandă).
comandă). Aceste două
categorii de bunuri se găsesc în raporturi de concurenţă şi
influenţează oferta de servicii în sens contrar
contrar..
•
 + !""  #)! !" determină
o influenţă directă asupra ofertei serviciilor.
serviciilor. Această influenţă
poate fi pozitivă sau negativă
negativă.. De exemplu, un hotel, pe lângă
serviciile de cazare şi masă poate oferi şi diverse servicii
complementare, cum ar fi fi:: închirierea unor săli de conferinţe,
transport, servicii de curierat, servicii de vânzare de suveniruri.
suveniruri.
Astfel, cu cât cantitatea de servicii complementare este mai
mare, oferta de servicii va fi mai bogată.
bogată. De asemenea, este
cunoscut faptul că, cu cât preţul serviciilor de cazare este mai
mic şi oferta de servicii complementare va fi mai redusă.
redusă.

De exemplu, o cantitate redusă de bunuri de uz

îndelungat necesită dezvoltarea serviciilor de service, iar o
ofertă bogată de astfel de bunuri şi la preţuri accesibile
populaţiei poate avea efecte negative asupra nivelului ofertei
de servicii de service.
service.
 Serviciile complementare pot influenţa oferta de
servicii pe măsura instaurării şi generalizării unor
#!.
"  #!.

• $* " + #) au şi ele o

influenţează semnificativă asupra ofertei de servicii.
servicii.
Astfel, creşterea taxelor va conduce la micşorarea
ofertei de servicii în schimb reducerea acestora va
contribui substanţial la creşterea ofertei de servicii.
servicii.
De asemenea, majorările sau micşorările subvenţiilor
determină modificări ale ofertei de servicii în acelaşi
sens..
sens
• ' #""  #)! reprezintă un alt
factor care influenţează oferta de servicii.
servicii. În funcţie
de numărul prestatorilor existenţi pe o piaţă, se crează
diferitele tipuri de concurenţă, de la monopol la
concurenţa perfectă.
perfectă. Pentru a putea face o analiză cât
mai bună a numărului de ofertanţi, se recomandă ca
aceasta să nu fie efectuată pe ansamblul pieţei
serviciilor, fiind necesară o analiză pentru fiecare
categorie de servicii oferite, în scopul reflectării
oportunităţilor de afaceri în domeniul serviciilor şi
satisfacerii cât mai deplin a nevoilor consumatorilor.
consumatorilor.
• !" " îndeplineşte un rol mai puţin important în
raportul dintre cererea şi oferta de servicii, dacă se are în
vedere faptul că, în general, serviciile se consumă în
momentul producerii lor.lor. Cu toate acestea, factorul timp
prezintă importanţă mai ales pentru acele categorii de
servicii care necesită pregătirea prestatorului cu mult timp
înainte de a presta serviciul.
serviciul.

• Desigur, prezentarea acestor factori de influenţă a ofertei

de servicii are un caracter general, urmând ca în funcţie
de specificul fiecărei categorii de servicii să se cunoască
şi să se analizeze şi alţi factori, în vederea creării
posibilităţilor de dezvoltare a afacerilor în acest domeniu
şi de satisfacere a nevoilor populaţiei.
populaţiei.
 V 
  


Sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI au

fost marcate de o serie de "  în evoluţia ofertei de
servicii::
servicii
• creşterea în ritm superior a ofertei de servicii în raport cu
oferta celorlalte sectoare;
sectoare;
• asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri şi de
servicii;;
servicii
• creşterea rolului şi importanţei calităţii în domeniul
serviciilor;;
serviciilor
• dinamici diferenţiate pe categorii de servicii.
servicii.
 c+" ' " #  "  #)! '
" ! " !" #!" reprezintă o tendinţă
înregistrată atât pe piaţa românească cât şi pe piaţa
internaţională.. Dezvoltarea sectorului terţiar a fost
internaţională
favorizată de dezvoltarea economiei în ansamblu, care a
avut efecte pozitive asupra nivelului de trai, ceea ce a
determinat în final apariţia şi diversificarea nevoii sociale
pentru servicii.
servicii.
 Această tendinţă este susţinută de
de::
• creşterea ponderii populaţiei ocupate în sectorul serviciilor în
÷omânia, de la 31,
31,1% în anul 1996,
1996, la 34,
34,09
09%% în anul 2002 şi
la 37,
37,2% în anul 2004;
2004;

• ponderea serviciilor la crearea produsului intern brut în

÷omânia a crescut de la 44,
44,8% în anul 1999,
1999, la 45,
45,3% în anul
2004;; ponderea agriculturii, vânătorii şi silviculturii a scăzut
2004
de la 13,
13,3% în anul 1999,
1999, la 12,
12,8% în anul 2004;
2004; ponderea
industriei a evoluat de la 24,
24,8% în anul 1999,
1999, la 25,
25,1% în anul
2004;; ponderea construcţiilor a crescut de la 1,4% în anul
2004
1999,, la 6,0% în anul 2004;
1999 2004;

• contribuţia serviciilor la realizarea valorii adăugate brute a

înregistrat o tendinţă de creştere în anul 2003,2003, faţă de anul
1999,, atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările est-
1999 est-europene.
europene. De
exemplu, Austria (de la 66,
66,8% la 67,
67,5%), Franţa (de la 71,71,6%
la 73,
73,6%), Germania (de la 68, 68,4% la 70,
70,3%), Letonia (de la
68,,6% la 70,
68 70,9%), Ungaria (de la 61, 61,7% la 66,66,1%), Bulgaria
(de la 55,
55,9% la 58,
58,6%), ÷omânia (de la 50, 50,8% la 58,
58,1%) etc
etc..
• #! #!") #! "   + 
#)! prezintă tendinţe contradictorii în prezent, dar datorită
desfăşurării şi dinamismului fenomenelor economico-
economico-sociale
din prezent, aceste tendinţe sunt considerate normale.
normale. Această
stare de fapt se datorează:
datorează:
• intensificării pătrunderii progresului tehnic în toate
domeniile societăţii;
societăţii;
• creşterii nivelului de trai şi respectiv a calităţii vieţii;
vieţii;
• diversificării nevoilor sociale.
sociale.
• Tendinţa de disociere a ofertei de servicii de oferta de bunuri
se manifestă
manifestă::
, de exemplu
• '" "  #)! + "  ,
serviciul de software se vindea împreună cu calculatorul,
însă în prezent, acest serviciu se produce şi se
comercializează separat, devenind chiar o activitate
distinctă;;
distinctă
#)!, de exemplu, dezvoltarea
• ' " "  #)!,
serviciilor de catering în cadrul serviciilor de alimentaţie
publică..
publică
 Tendinţa de asociere s-a remarcat şi a fost determinată de
raporturile de complementaritate dintre bunuri şi servicii, şi
numai dintre servicii:
servicii:
• oferta dintre bunuri şi servicii:
servicii: de exemplu, transportul,
montarea, efectuarea serviciilor de întreţinere în perioada de
garanţie şi postgaranţie;
postgaranţie;
• în interiorul ofertei de servicii:
servicii: de exemplu, decorarea
locuinţei, zugrăvit, montat faianţa, aer condiţionat sau
producerea de mobilier nou, etc
etc..
• c+"  + " !" #)! devine
un obiectiv esenţial în cadrul oricărei economii de piaţă.
piaţă. Pe o
piaţă competitivă, în care firmele se întrec în produse, servicii
şi preţuri, calitatea constituie una dintre condiţiile necesare
câştigării unui avantaj competitiv.
competitiv. Dacă vor primi calitatea
aşteptată, consumatorii îşi vor arata loialitatea lor apelând în
mod repetat la serviciile aceluiaşi prestator sau recomandând
serviciile acestuia rudelor şi prietenilor.
prietenilor. De asemenea,
concurenţa puternică îi va determina pe prestatorii de servicii
să adopte o atitudine de conectare şi adaptare la mediul
economico--social, aflat într-
economico într-un permanent dinamism.
dinamism.
• Ë! "  !"˜  #)! w din analiza
dinamicii produsului intern brut pe categorii de resurse în anul
2004 faţă de anul 1998 s-au înregistrat următoarele:
următoarele:
intermedieri financiare 146,
146,8%, tranzacţii imobiliare, închirieri
şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
144,,8%, comerţ 142,
144 142,3%, transport, depozitare şi comunicaţii
127,,9%, administraţie publică şi apărare 124,
127 124,0%, învăţământ
113,,4%.
113
 7
  !#  #)!

Nivelul preţurilor de consum ale serviciilor este

rezultatul unei operaţiuni deosebit de complexe şi dificile
datorită diversităţii serviciilor (categorii, clase etc),
simultaneităţii producerii şi consumului serviciilor, etc.
etc.
 În literatura de specialitate sunt recunoscute mai
multe metode cantitative de stabilire a tarifelor serviciilor
pe pieţe cu concurenţă imperfectă:
imperfectă:

• /"  &  "  ˜"  !#" w este cea

mai simplă metodă şi oferă cele mai reduse garanţii
producătorului;; profitul realizat este egal cu profitul
producătorului
planificat şi nu se ţine cont de cumpărătorul potenţial, de
cerinţele sau de posibilităţile financiare ale acestuia;
acestuia;
• /"  ˜  """ w porneşte de la ipoteza
unui asemenea tarif, astfel încât veniturile realizate din
prestarea unui anumit volum de servicii să fie egală cu
valoarea costurilor;
costurilor; această metodă se poate aplica în două
:
! :

• determinarea i   care, la un tarif dat,

asigură o activitate rentabilă;
rentabilă;

• determinarea
   ,
, care pentru o anumită
producţie, asigură rentabilitatea activităţii.
activităţii.
• /"  !#" ˜ ˜ ! )" ˜ w
reprezintă o metodă apropiată de cea care se utilizează pe o piaţă
liberă şi se aplică cel mai bine în condiţiile în care producătorul
deţine pe piaţă o poziţie relativ monopolistă.
monopolistă.
Spre deosebire de celelalte metode, aceasta ţine seama atât de
comportamentul consumatorului cât şi de cel al producătorului.
producătorului.

•  !   !#  #)!

În perioada 1999-
1999-2004
2004,, preţurile de consum pe ansamblul
bunurilor şi serviciilor au înregistrat o "   #! ,
, de
la 145,
145,8% în anul 1999,
1999, faţă de anul 1998,
1998, la 111,
111,9% în anul
2004,, faţă de aul 2003.
2004 2003. Aceeaşi tendinţă de scădere a indicilor
preţurilor de consum s-a constatat şi în cazul serviciilor, de la
184,,0% la 114,
184 114,7%.
 Din analiză rezultă că în cazul serviciilor, preţurile de
consum au înregistrat ! # bunurilor de
consum, cu excepţia anului 2003.
2003.

• Cea mai susţinută dinamică a preţurilor de consum s-a înregistrat la

următoarele servicii:
servicii:
• chirii, de 3000,
3000,3% în anul 1999;
1999;
• apă, canal, salubritate, de 194,
194,7% în anul 2000;
2000;
• cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învăţământul şi turism, de
197,,7% în anul 1999;
197 1999;
• telefon, de 190,
190,3% în anul 1999;
1999;
• abonament radio-
radio-Ta, de 197,
197,6% în anul 1999,
1999, faţă de anul precedent.
precedent.

O altă concluzie desprinsă din analiza informaţiilor

prezentate în tabelul următor se referă la faptul că indicii
preţurilor de consum pentru servicii, pentru toată perioada
1999--2004
1999 2004,, au înregistrat nivelul peste 100,
100, ceea ce înseamnă
că preţurile de consum ale serviciilor , ca valori absolute, au
crescut în fiecare an
an..
 8 c&!"#)!

Ancheta de conjunctură în servicii se bazează pe estimările

managerilor de întreprinderi, cu privire la tendinţa de evoluţie a
activităţii economice.
economice. Ancheta s-a efectuat pe un eşantion de
1093 agenţi economici, reprezentativ pe ansamblul sectorului.sectorului.
Mărimea eşantionului a fost stabilită astfel încât eroarea de
estimare maxim admisă este ±5% pe total sector. sector. S-a utilizat
sondajul stratificat simplu aleator, iar variabilele de stratificare
sunt activitatea şi mărimea întreprinderii.
întreprinderii. Pentru obţinerea
rezultatelor agregate, răspunsurile întreprinderilor sunt ponderate
cu variabila de selecţie, respectiv cifra de afaceri.afaceri. Proporţia
alternative lor de evoluţie (creştere, stabilitate, scădere) reprezintă
  '"  1!  # "")
#!" Diferenţa
#!")0 ' )  !")""  #!"
procentuală între alternative le extreme (% creştere - % scădere)
constituie #  !&!"
!&!",, care exprimă tendinţa de evoluţie
a indicatorilor faţă de perioada de referinţă.
referinţă. Anchetele de
conjunctură sunt realizate în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei
Europene - DGECF1
DGECF1N (Bruxelles)
(Bruxelles)..
• Conform estimărilor din luna aprilie 2006, 2006, managerii din
sectorul de servicii prognozează un trend ascendent al cererii
de servicii (cifra de afaceri) în trimestrul II 2006,
2006, pe total
activitate (sold conjunctural +25%25%). Această tendinţă este
semnalată atât de întreprinderile mijlocii (50-
50-249 salariaţi) care
au înregistrat un sold conjunctural de +38% 38% cât şi de
întreprinderile mici (1-49 salariaţi) cu un sold conjunctural de
+34%
34%.
• Situaţia economică din acest sector, în ultimele trei luni, a fost
apreciată ca fiind bună (sold conjunctural + 10%
10%). Numărul de
salariaţi din sectorul de servicii va continua să-să-şi menţină
tendinţa de stabilitate (87%
87% din opinii).
opinii).

• În estimarea cererii de servicii în trim.

trim. II 2006,
2006, pe primul loc
se află societăţile de hoteluri şi restaurante (sold conjunctural
+59%
59%), urmate de unităţile de închirierea maşinilor şi
echipamentelor fără operator (sold conjunctural +57% 57%), de
unităţile cu activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităţi
ale agenţiilor de turism (sold conjunctural +55% 55%) şi unităţile
de eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate;
uzate; asanare, salubritate
etc..(sold conjunctural +54%
etc 54%).
• Pentru lunile iulie-
iulie-septembrie 2006,
2006, estimările cererii de
servicii cu soldurile conjuncturale cele mai mari s-au
înregistrat la
la::

• activităţi conexe şi auxiliare de transport, activităţi ale

agenţilor de turism (+(+84
84%
%), fenomen firesc dacă avem în
vedere că în aceste luni activităţile de transport şi turism
sunt deosebit de intense;
intense;
• închirierea maşinilor şi a echipamentelor fără operator
(+
(+60
60%%);
• hoteluri şi restaurante (+
(+44
44%%).
• După opinia managerilor, preţurile de vânzare sau de
facturare ale prestaţiilor vor avea o evoluţie ascendentă
(sold conjunctural + 11 %). Creşteri mai semnificative sunt
aşteptate în sectorul de hoteluri şi restaurante (sold
conjunctural +33% 33%), unităţile cu activităţi anexe şi
auxiliare de transport, activităţi ale agenţiilor de turism
(sold conjunctural +26%26%) şi selecţia şi plasarea forţei de
muncă (sold conjunctural +26%26%).
 În trimestrul II 2006,
2006, 41 % dintre respondenţi au
semnalat diferite cauze de limitare a îmbunătăţirii activităţii de
servicii..
servicii

Dintre principalele cauze, ! #!" (4444%

%
din opinii) continuă să aibă cea mai însemnată pondere,
 ! (30 30%
% din opinii), lipsa spaţiului sau a
echipamentelor (6% din opinii), lipsa forţei de muncă (4% din
opinii) şi " !* concurenţa neloială, lipsă licenţe de
transport etc.
etc. (16%
16% din opinii).
opinii).

Din analiza conjuncturală a evoluţiei cererii de servicii,

după mărimea întreprinderii, tendinţe de creştere mai pronunţate
se înregistrează la întreprinderile mijlocii (cu 50-
50-249 salariaţi)
care au un sold conjunctural de +38%38% şi la întreprinderile mici
(sold conjunctural +34%
34%).
 Principalele cauze care afectează derularea
corespunzătoare a activităţii de servicii la întreprinderile mici, cu
un număr cuprins între 1-49 salariaţi sunt:
sunt:
cererea insuficienţă (49%
49%);
probleme financiare (29%
29%);
lipsa spaţiului sau a echipamentelor (6%);
lipsa forţei de muncă (3%);
alte cauze (13%
13%).

Managerii întreprinderilor mijlocii (50- 50-249 salariaţi),

apreciază că prin specificul activităţii de servicii, există anumiţi
factori care restricţionează activitatea acestui sector:
sector:
cererea insuficientă (32%
32%);
probleme financiare (30%
30%);
lipsa spaţiului sau a echipamentelor (3%);
alte cauze (35%
35%).
  !"  !  reprezintă media aritmetică a
soldurilor conjuncturale pentru următoarele trei componente:
componente:
aprecierea situaţiei economice, aprecierea şi estimarea cererii de
servicii..
servicii
• Indicatorul de confidenţă este media aritmetică a soldurilor
conjuncturale pentru trei componente:
componente: aprecierea situaţiei
economice, aprecierea şi estimarea cererii de servicii.
servicii.

• În concluzie, indicatorul de confidenţă mediu pentru ÷omânia

are valori superioare faţă de mărimile realizate pentru ţările Uniunii
Europene şi a celor din zona de influenţă Euro, ceea ce indică o
situaţie negativă.
negativă. Cu toate că indicatorul de confidenţă mediu
pentru ÷omânia este de 28, 28, la fel ca în cazul Bulgariei şi această
comparaţie este defavorabilă ÷omâniei deoarece media realizată s-
a obţinut prin solduri conjuncturale aflate într-
într-un interval foarte larg
(1 şi 54
54),
), ceea ce denotă opinii foarte variate datorită complexităţii
şi dificultăţilor întâmpinate în activitatea practică.
practică. În cazul
Bulgariei, acest interval este mai restrâns (15-
15-42
42)).

• Indicatorii de conjunctură în servicii, pe ramuri de activitate, în

luna iunie 2006 sunt prezentaţi în anexa nr.nr. 16,
16, iar în anexa nr.
nr. 17
se prezintă indicatorul de confidenţă în servicii pentru ţările Uniunii
Europene, a celor din zona de referinţă EU÷O şi pentru ÷omânia şi
Bulgaria..
Bulgaria