ALIAȚII DIN AL DOILEA

RĂZBOI MONDIAL
■ Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au
opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

■ Harta lumii cu participanţii la al Doilea Război Mondial.Ţările Aliaţilor sunt

colorate în verde, (cei cu verde deschis au intrat în război după atacul de la
Pearl Harbor), ale Puterilor Axei în portocaliu, iar ţările neutre în gri.
 China
■ Până la izbucnirea celui de-al Doilea Război
Mondial, forţele chinezeşti luptau încontinuu
împotriva Imperiului Japonez încă din 1894.
■ În cel de-al treilea deceniu al secolului
trecut, guvernul Kuomintangul (Partidul
Naţionalist Chinez – KMT) era sprijinit de
Uniunea Sovietică, care încerca să
contracareze ameninţările japoneze
împotriva Siberiei. Până la urmă, Generalul
Chiang Kai-Shek a epurat politicienii de
stânga din partidul său şi a refuzat să se
aliaze cu comuniştii chinezi în lupta
împotriva niponilor, dar, în schimb, a ales să
se lupte atât cu invadatorii, cât şi cu Partidul
Comunist Chinez. Situaţia a rămas
neschimbată chiar şi după incidentul Mukden
şi după instaurarea regimului marionetă din
Manciuria în 1931.
■ Începând din al treilea deceniu,
Germania şi China au devenit parteneri
apropiaţi în domeniile schimburilor
militare şi industriale. După 1933,
datorită politicii anticomuniste a
liderului chinez Chiang, Germania a
asigurat aprovizionarea cu arme a
Chinei. Instructorii militari germani au
sprijinit armata Kuomintangului. Ofiţeri
chinezi, inclusiv cel de-al doilea fiu al
lui Chiang, au fost instruiţi şi au
efectuat stagii în Wehrmachtul german.
Naziştii au denunţat crimele de război
japoneze din China, aşa cum a fost
Masacrul din Nanking din 1937. Totuşi,
naziştii au încetat cooperarea cu
chinezii în mai 1938, când germanii au
recunoscut existenţa Manchukuo.
■ După incidentul de la podul Marco Polo din 8
iulie 1937, forţele chinezeşti s-au angajat într-
un conflict pe scară largă cu trupele Imperiului
Japonez, conflict care a continuat până în 1945.
În 1936 generalii KMT Zhang Xueliang şi Yang
Hucheng (având sprijinul liderului comunist
Zhou Enlai), l-au răpit pe Chiang Kai-shek în
timpul a ceea ce s-a numit incidentul din Xi'an
şi l-au forţat să-şi unească eforturile cu cele ale
comuniştilor într-un front comun împotriva
niponilor. Chiar dacă între cele două părţi
chinezeşti a fost pusă în practică o încetare a
focului, armatele lor nu au luptat niciodată sub
o comandă comună şi ambele tabere încercat
să-şi păstreze forţele pentru înfruntarea finală
dintre ele.
■ Deşi China a luptat cel mai mult dintre forţele
Aliaţilor, ea nu s-a alăturat alianţei decât după
atacul de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941.
Chiang Kai-shek a simţit că victoria
occidentalilor era asigurată de intrarea SUA în
război, şi a declarat război Germaniei şi
celorlalte puteri ale Axei.
Alianţele antebelice din Europa
■ Franţa şi Marea Britanie erau deja
aliate în Antanta Cordială încă din
1904 şi fuseseră în Tripla Antantă în
timpul Primului Război Mondial.
■ În 1938, Cehoslovacia s-a aliat oficial
cu Uniunea Sovietică şi Franţa, dar
când Germania Nazistă a încercat să
anexeze Sudetenland (parte a
Cehoslovaciei), nici URSS nici Franţa
nu s-au arătat dornice să-şi ajute
aliatul. Franţa şi Marea Britanie au
aprobat în schimb anexarea Sudeţilor
de căte Germania, act legiferat de
Tratatul de la München. Şi alte zone
cehoslovace au fot mai apoi ocupate
de Polonia (octombrie 1938) şi
Ungaria (în noiembrie 1938). Ceea ce
a mai rămas din teritoriul
Cehoslovaciei a fost ocupat de
Germania Nazistă în martie 1938.
■ Primul ministru britanic, Neville
Chamberlain, a declarat că dacă
Hitler va ataca Polonia, care părea
cea mai ameninţată în acel moment
de atacul celui de-al treilea Reich,
atunci atât Franţa cât şi Anglia aveau
să acorde Poloniei "tot sprijinul de
care erau capabile". Această
proimisiune a fost extinsă şi în cazul
Greciei şi României, după cucerirea
de către Italia a Albaniei pe 7 aprilie
1939. O alianţa oficială a fost
semnată între Anglia, Franţa şi
Polonia pe 6 aprilie 1939.

Neville
Chamberlain
■ Între timp, încercările sovieticilor de a
negocia o alianţă cu Franţa şi cu Marea
Britanie au dat greş. Mai mult, la
mijlocul anului 1938 şi între mai şi
august 1939, URSS a fost implicată
într-un război local nedeclarat cu
Japonia Încercând să evite conflictul cu
Germania, pe 23 august 1939, Uniunea
Sovietică a semnat pactul Molotov-
Ribbentrop cu Germania Nazistă.
Formarea principalelor alianţe
■ Pe 1 septembrie, invazia germană a Poloniei a declanşat al Doilea Război Mondial.
Franţa, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă au declarat război Germaniei pe 3
septembrie. La scurtă vreme după aceasta, Nepal, Newfoundland, Tonga, Africa de
Sud şi Canada au urmat exemplul englezilor şi au declarat la rândul lor război
Germaniei. Pe 7 septembrie, Uniunea Sovietică a invadat Polonia din est. În anul
următor, Uniunea Sovietică a anexat statele baltice, (Estonia, Letonia şi Lituania) şi
părţi din România (Basarabia şi Bucovina de Nord) şi a atacat Finlanda în ceea ce
avea să fie numit războiul de iarnă. Acordul germano-sovietic a fost încălcat de către
nazişti, care au atacat URSS-ul în cadrul Operaţiunii Barbarossa pe 22 iunie 1941.
■ Statele Unite ale Americii s-au
alăturat Aliaţilor după atacul de la
Pearl Harbor, de pe 7 decembrie
1941. Declaraţia Naţiunilor Unite de
pe 1 ianuarie 1942 a unit în mod
oficial 26 de naţiuni într-o alianţă
antifascistă. Declaraţia aceasta a
format de asemenea baza pentru
formarea Organizaţia Naţiunilor
Unite. Alianţa neoficială a celor 4
Mari formată din Uniunea Sovietică,
Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord, Statele Unite ale
Americii si China a devenit tot mai
strânsă până la începutul celei de-a
doua jumătăţi a războiului, iar
deciziile celor trei au hotărât în cele
din urmă strategia Aliaţilor în timpul
războiului pe tot globul.
 Sfârșit !
Proiect realizat de : Iftinca David și
Ciuraru Laurențiu