Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1 ECG
Curs 1 ECG
DII
DIII
DI
aVF
DII
DIII
DI
DII
DIII
HPS
- 90
+ 180 +0
DI
+90 aVF
DI
- 90
aVF
+ 180 +0
DI
+90 aVF
DI
- 90
aVF
+ 180 +0
DI
+90 aVF
DI
- 90
aVF
+ 180 +0
DI
+90 aVF
The Normal ECG
54 y/o male with exertional chest pain
AMI, indeterminate age; RBBB and left axis
The Normal ECG
Sinus rhythm (P before @ QRS)
Rate 50 – 100 bpm
Axis +90o to –30o
Intervals: PR .12-.21 sec
QRS <.10 sec
QTc <.46 sec (observed QT⁄ √ (RR) interval)
wandering pacemaker
- ritm
- ax electric
- frecventa
- P, interv PR, QRS, segm ST, T
PROBA DE EFORT
• monitorizează ECG în 12 derivaţii, TA şi simptomatologia.
• FC maxime (220 – vârsta),
• Efortul se opreşte la: durere precordială sau dispnee intensă, epuizare fizică,
ameţeală, scăderea TA sistolice cu >15 mmHg, creşterea TA sistolice peste 250
mmHg, subdenivelare ST > 2 mm, tahicardie ventriculară, ESV grupate etc.
• Testul de efort este considerat pozitiv : o subdenivelare ST 0,1 mV (1 mm),
măsurate faţă de segmentul PQ, pentru 3 bătăi cardiace succesive în minimum
două derivaţii adiacente (faţă de aspectul din repaus). orizontală sau
descendentă
• supradenivelare ST indică teritoriul cu ischemia transmurală.
• în efort sau în perioada de relaxare.
• Modificările undei T, tulburările de conducere, aritmiile ventriculare nu sunt
considerate diagnostice, dar se notează.
• Dacă nu s-a ajuns la minimum 85% din FC maximă, testul se consideră
neconcludent.
• Este important de spus că interpretarea modificărilor se face în contextul clinic şi
al factorilor de risc.
Exemple de comportament ST
Modificarile ST nu localizeaza
ischemia sau artera coronara
implicata in ischemie
3. MONITORIZAREA HOLTER
• constă în înregistrarea continuă, timp de 24 de ore, a activităţii
electrice a cordului în 2-3 derivaţii, utilizându-se un ECG portabil
special.
• evaluare a tahi- şi bradiaritmiilor (frecvenţa apariţiei şi durata lor).
• Evaluare: debut şi de sfârşit al unei tahiaritmii, putând astfel ajuta la
decelarea mecanismului ei. Aritmile extrasistolice pot fi uşor
urmărite şi clasificate prin monitorizarea Holter.
• În ultimii ani, se foloseşte, datorită monitorizării Holter, analiza
variabilităţii intervalului RR. Aceasta constă în măsurarea variaţiei
duratei ciclurilor cardiace, ca măsură a influenţelor vagale asupra
activitatii nodului sinusal. Datele obţinute se prelucrează prin
calcule statistice şi se obţin anumiţi parametri foarte utili. O
variabilitate RR redusă se corelează cu un risc crescut de moarte
subită.
4. DETERMINAREA POTENŢIALELOR TARDIVE
• este o tehnică ce permite înregistrarea potenţialelor electrice
cardiace tardive care pe ECG standard sunt mascate de aşa-
numitul zgomot de fond parazitar.
1h 3h
24h 72h