Sunteți pe pagina 1din 18

PAȘA DOINA

GR. TIDE-151M
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC : CHISTRUGA BORIS
Obiective: 1 Politica comercială – teorii, instrumente și măsuri folosite pe plan
internațional

2 Analiza pieței mondiale în raport cu competitivitatea marilor puteri

Analiza comparativă a impactului strategiei de dezvoltare comerțului


3 exterior între marile puteri

4 Perspectivele de integrare a Republicii Moldovei pe piața mondială


Benjamin J. Cohen definește politica comercială – "suma acțiunilor statului, în scopul de a
influența amploarea, compoziția și direcția importurilor și exporturilor de bunuri și servicii"

Politica comercială reprezintă toate regulamentele adoptate de un stat administrativ, juridic, fiscal,
bugetară, financiară, moneda, etc, pentru a promova comerțul și restricții externe și de a proteja economia
națională împotriva concurenței străine.

În plan teoretic cît și practic, se identifică următoarele tipuri de politica comercială :

Politica de Liber
Schimb Protecționismul
(liberalii)
2. Analiza pieței mondiale în raport cu competitivitatea marilor puteri

E orientat cu fermitate spre comerț liber. Obiectivele generale ale libertății de acces la toate piețele și
resursele planetei și eliminarea barierelor, practicile comerciale neloiale și denaturări care denaturează
comerțul și subminează eficiența economiei de piață.

Politica comercială a SUA este caracterizată de urmatoarele:


a) Caracter reactiv
b) Excepționalism (clauza națiunii celei mai favorizate)
c) Protecție tarifară redusă
d) Stimularea exporturilor (programe speciale)

Preferința pentru multilateralism a SUA:


Internaționalizarea puternică a economiei Statelor Unite.
Multilateralism făcea parte dintr-o extensie a concepției lor universalistă drept
comercial și viziunea lor asupra unei economii globale integrate
Evolutia volumului total de exporturi a
marfurilor, (mld usd)
1600
1505
1400
1287
1200
1056
1000

800 781
724
600

400 393
200 225

0
1980 1990 2000 2003 2008 2009 2015

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor OMC, https://www.wto.org/(citat 12.03.2017)

SUA promovează un nou concept economic legat de productivitatea globală a factorilor de producţie,
concept ce pune accent pe eficacitatea cu care economia americană îmbină munca angajaţilor cu investiţiile în
cercetare şi noile tehnologii.

Secretul succesului economic american este legat şi de sumele uriaşe investite în cercetare şi dezvoltare,
atât de către companiile private dar şi de către autorităţile federale. Un alt factor al succesului îl reprezintă
gradul de pregătire şi numărul personalului de cercetare.
Germania – Politica comercială comună

Politica comercială comună exprimă în relațiile externe, integrarea statelor membre ale Comunității.
Germania susţine comerţul internaţional liber.

Germania este o susținătoare a integrării economice și politice europene, iar politicile ei comerciale sunt, din ce în ce
mai mult, determinate de acordurile dintre membrii Uniunii Europene și de legislația europeană privind piața comună.

Obiectivele esențiale a politicii comerciale germane:

Reducerea barierelor în calea comerțului și a investițiilor ≈ liberalizarea


comerțului;
Consolidarea punerii în aplicare a comerțului condiții stabile, previzibil
și transparent;
Pentru a crea condiții generale favorabile pentru dezvoltarea de afaceri,
de creștere și locuri de muncă (materii prime, energie, proprietate
intelectuală ...);
Asigurarea concurenței loiale;
asigurând în același timp că schimburile comerciale contribuie la
dezvoltare și ia în considerare aspectele umane, sociale și de mediu;
Evolutia volumului total de exporturi a 2. Principalele produse exportate de către Germania în 2015
marfurilor, (mld usd)
1600 1331.2 mld USD produse exportate (%)
1400 1446 Autoturisme și alte autovehicule 11,
1329 5
1200
1120 Piese si accesorii pentru tractoare, vehicule 4
1000
medicamente 3,7
800
751 mașini automate de prelucrare a datelor 1,1
600
551 mașini și aparate 1,0
421
400 Instrumente și aparate de uz medical 0,9
200 192 Uleiuri din petrol sau uleiuri obținute din minerale
0,9
0 bituminoase
1980 1990 2000 2003 2008 2009 2015

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor OMC, https://www.wto.org/(citat 12.03.2017) Sursa: Elaborat de autor în baza datelor comtrade, https://comtrade.un.org(citat 12.03.2017)

Germania este unul din liderii mondiali de exporturi, care reprezintă mai mult de o treime din producţia naţională.
Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din lume. Anual, se organizează peste 300 de
acţiuni expoziţionale internaţionale, principalele centre fiind: Berlin, Frankfurt am Main, Düsseldorf, München, Köln, Stuttgart,
Hanovra, Hamburg, Nürnberg, Offenbach, Leipzig şi altele.

Cheia succesului din Germania în comerţul internaţional este faptul că "Made in Germany" este un sigiliu global al calităţii.
Produsele germane sunt sinonime cu calitatea, inovaţia şi tehnologii de vârf.
China – o nouă strategie de integrare pe piața mondială

Politica comercială din China evidențiază similitudini remarcabile cu cele implementate în țările din Asia de Est.
Aceste țări s-au dezvoltat cu succes inserarea lor în comerțul internațional prin adoptarea unor politici comerciale care sunt
caracterizate prin "coexistența singulară a orientării exportului și menținerea protecției la import."

China este, prin urmare, o parte din această nouă generație de țări în
curs de dezvoltare, care contribuie la o redistribuire a pozițiilor în
competiția internațională.

Din anul 1979, ea a făcut totul pentru a moderniza cu succes economia: ea a abandonat
economia planificată, a mobilizat resursele de forță de muncă uriașe și au beneficiat de
globalizare devenind fabrica lumii.
Evolutia volumului total de exporturi a
marfurilor, (mld usd)
2500
2275
2000

1500 1431
1202
1000

500 438
249
0 18 62 Volumul exporturile de bunuri în funcție de categorie (2015)
1980 1990 2000 2003 2008 2009 2015
(mld (% din totalul
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor OMC, https://www.wto.org/(citat 12.03.2017)
USD) exporturilor)
Echipamente electrice, electronice 600,29 26,0
Utilaje, reactoare nucleare 364,54 16,0
Mobilier, construcții prefabricate 98,73 4,3
Optic, tehnică, aparate medicale 73,78 3,2
Materiale plastice 65,84 2,9
Articole din fier sau din oțel 60,63 2,7
Produse chimice organice 42,68 1,9

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor comtrade, https://comtrade.un.org(citat 15.03.2017)


3. Analiza comparativă a impactului strategiei de dezvoltare comerțului exterior între marile puteri

Principalii 10 exportatori de bunuri și ponderea lor în comerțul


mondial cu bunuri, în 2015 (în mld USD și %)
2500 2275

2000
1505
1500 1329

1000
625 567 527 511 506
500
460 459 Principalii 10 exportatori de servicii și ponderea lor în
comerțul mondial cu servicii, în 2015 (în mld USD și %)
13.80% 9.10% 8.10% 3.80% 3.40% 3.20% 3.10% 3.10% 2.80% 2.80%
0
Irlanda 128 2.70%
Singapore 140 3%
India 158 3.40%
Japonia 158 3.40%
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor OMC Olanda 176 3.80%
China 229 4.90%
Franța 239 5.10%
Germania 246 5.30%
Marea Britanie 341 7.30%
SUA 690 14.80%
0 100 200 300 400 500 600 700 800

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor OMC


Top 10 puteri economice mondiale, după PIB Top 10 puteri economice mondiale, după PIB
în anul 1990, trl USD în anul 2015, trl USD
7 20 18.037
5.98 18
6
16
5 14
12 11.065
4
3.104 10
3 8
2 1.765 6 4.383
1.275 1.177 1.093 3.363 2.861
4 2.419 2.089 1.821 1.804
1 0.593 0.535 0.461 0.36 1.553
2
0 0

Top 10 puteri economice mondiale, după PIB


Sursa: Elaborat de autor în baza datelor The World Bank în anul 2030, trl USD (prognoze) Sursa: Elaborat de autor în baza datelor The World Bank

40 38.008
35
30
25 23.475
19.511
20
15
10 5.606 5.424 4.736 4.707 4.439
3.661 3.638
5
0

Sursa: Elaborat de autor în baza prognozelor The World Bank


4. Perspectivele de integrare a Republicii Moldovei pe piața mondială

EVOLUȚIA EXPORTURILOR ȘI IMPORTURILOR, Evoluția exportului Republicii Moldova, pe grupe de


1997-2015 (MLN USD) țări, mln USD (1997-2015)
3000

5492.39
Export Import

5316.95
5212.92
2500

3986.82
2000

3278.26
1500

2339.52
2292.29

2428.3
2161.88

1966.83
1402.34

1282.98

1000
1171.25

1090.91
874.05

789.93
776.41
471.46

500

0
1997 2000 2003 2005 2009 2012 2013 2014 2015
1997 2000 2003 2005 2009 2012 2013 2014 2015
Export În țările CSI În țările UE În alte țări

Figura 3.19. Evoluția exporturilor și importurilor pentru perioada 1997-2015 Figura 3.20. Evoluția exportului pe grupe de țări a RM (1997-2015)
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Biroului Național de Statistică
Strategia de dezvoltare a sectorului industrial

Obiectivul de bază al prezentei strategii este formarea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat,
scientointensiv, eficient şi competitiv, racordat la standardele europene.

Potențialul de resurse pentru dezvoltarea industriei sunt:


a) Resursele naturale
Una din principalele resurse de care dispune Republica Moldova este pămîntul. După ponderea pămînturilor arabile ţara
ocupă unul din primele locuri nu numai în Europa, dar şi în lume. Republica Moldova dispune de resurse suficiente
pentru consolidarea şi dezvoltarea industriei extractive şi de producţie a materialelor de construcţie, în special a
cimentului, pietrei, materialelor de ceramică, varului, ipsosului, precum şi a materiei prime pentru producerea sticlei.

b) Resursele de muncă

Structura resurselor de muncă după activităţi demonstrează că în Republica Moldova se păstrează


caracterul preponderent agrar al economiei. În agricultură, silvicultură, piscicultură sînt ocupate
43% din populaţie, pe cînd în industrie doar 12,3%. Disponibilizarea surplusului de braţe de muncă
din sectorul agrar şi transferarea acestora în industrie trebuie să fie realizată o dată cu creşterea
productivităţii muncii în agricultură în urma utilizării tehnologiilor intensiv mecanizate de
producţie.
c) Potenţialul de infrastructură

Starea şi perspectivele de dezvoltare a industriei depind în mare măsură de nivelul infrastructurii, care o deserveşte şi, în
primul rînd, al energeticii, transportului, comunicaţiilor şi a celei informaţionale.

 Energetica. Baza energetică a republicii este asigurată la nivel de 98% din contul importului de resurse energetice.
 Transportul. Dezvoltarea şi modernizarea potenţialului de transport necesită creşterea nivelului investiţiilor capitale
în construcţia de drumuri noi şi reparaţia capitală a reţelei existente de drumuri auto, în conformitate cu standardele
europene.
 Comunicaţiile. Necesitatea dinamizării dezvoltării economiei şi modernizarea acesteia, precum şi cererea înaltă din
partea populaţiei pentru servicii informaţionale şi de comunicaţii presupune perfecţionarea sectorului de
comunicaţii electronice prin implementarea noilor tehnologii.
 Infrastructura informaţională. Infrastructura informaţională reprezintă condiţia necesară pentru includerea
economiei Moldovei, în general, şi a complexului industrial, în particular, în sistemul mondial al relaţiilor
economice.
Analiza SWOT a sectorului industrial
Puncte tari Puncte slabe
-ritm relativ înalt de creştere a numărului întreprinderilor mici şi mijlocii în -caracter vădit agrar al economiei cu pondere înaltă a industriei bazate pe
sectorul industrial; prelucrarea materiei prime agricole;
-potenţial suficient pentru creşterea accelerată a productivităţii muncii, -lipsa progresului la crearea formelor avansate de cooperare şi integrare;
volumelor şi eficacităţii producţiei în baza utilizării tehnologiilor moderne; -diversificare redusă a pieţelor de desfacere a producţiei industriale
-potenţial înalt al întreprinderilor din industria agroalimentară pentru autohtone;
lărgirea sortimentului şi creşterea volumelor producţiei cu valoare adăugată -nivel jos de dezvoltare a infrastructurii industriei;
sporită. -grad înalt de uzură morală şi fizică a utilajului din întreprinderile
industriale;
-ritmuri scăzute de trecere la metodele moderne de management corporativ;

Oportunităţi Amenințări
-condiţii climaterice favorabile de producere a materiei prime agricole -nivelul înalt de reglementare şi birocratizare a activităţii de antreprenoriat;
calitative pentru industria agroalimentară; -instabilitatea legislaţiei, în special în domeniul politicii fiscale şi bugetare;
-nivel relativ înalt de educaţie a populaţiei; -dependenţa mare de importul resurselor energetice;
posibilităţi de aflux al forţei suplimentare de muncă din sectorul agrar şi din -posibilităţile reduse ale statului pentru susţinerea financiară a procesului de
contul restructurare a întreprinderilor industriale;
cetăţenilor republicii aflaţi la muncă în străinătate; -insuficienţa resurselor pentru realizarea unei politici agresive de transfer
-creşterea cererii pe piaţa internă a consumului de mărfuri competitive şi cu de tehnologii şi inovaţii;
durată lungă de utilizare;
-acces facilitat pe pieţele UE în baza semnarea Acordului de asociere RM
cu UE;

Sursa: Elaborat de autor


Concluzii
1. Comerțul este coordonat de către politica comercială care reprezintă o relație între state care fac schimb
ce este bazat pe un acord între ele. Economia contemporană este urmată de două tipuri de politici
comerciale și anume: liberalismul sau protecționismul.

2. Datorită îmbunătățirea treptată a mijloacelor de plată, stabilizarea ratelor de schimb, precum și modernizarea transporturilor,
schimburile comerciale între națiuni au fost stimulate de politici comerciale. Dar este în special răspândirea teoriilor de comerț liber,
care a dat un impuls pentru comerțul internațional. Într-adevăr, ele inspiră direct acordurile încheiate între națiuni de a liberaliza
comerțul.

3. Comerțul se referă doar la marile puteri comerciale care alcătuiesc centrul economic mondial. Comerțul internațional este
în creștere în special în rândul celor trei centre economice cele mai puternice ale lumii: America de Nord (SUA), Europa de
Vest (Germania) și Asia de Est (China). Ei singuri reprezintă peste 87% din comerțul mondial.

4. Statele Unite sunt aparatorii economiei liberale, care sa conturat la începutul secolului 20. Sistemul lor economic caracterizat prin
proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, motivul profitului, libertatea de a crea, să inițieze și să crească bogat. Concurența
este motorul acestui tip de economie, selecția este nemiloasă și asigură dominația economice a țării.
5. Germania este liderul Europei avînd o putere economică care influențează alte state. Germania a
susținut mult timp în favoarea piețelor deschise, concurența loială și liberalizarea comerțului internațional
pe baza unor norme clare, previzibile și adoptate multilateral. Aceasta și este succesul Germaniei care i-a
permis să-și intensifice poziția economică în lume.

6. China este implicat activ în comerțul internațional. China va deveni nu numai un lider în domeniul
comercial, dar, de asemenea, se va pune pe primul loc în ceea ce privește PIB. Această tendință este în mod clar
evidentă, dar trebuie să țină cont de faptul că economia Chinei depinde de cererea de pe piețele internaționale.

7. Politica economică a Chinei este încă o barieră care împiedică detronarea Statele Unite ale Americii în curând. Cu toate că
SUA, la momentul actual își menține poziția de lider în lume, China devine din an în mai mai competitivă și atractivă care va
bulversa economia mondială.

8. Pentru ca Republica Moldova să se integreze ușor în cadrul economiei mondiale, și anume pe piața mondială, este
necesar să fie îndeplinite numeroase reforme în toate sectoarele de activități. Este foarte primordial să fie stabilită o politică
comercială strategică bine definită care ar permite țării să se pozitioneze pe un rang mai înalt în economia mondială și sa-și
accelereze dezvoltarea economică. Strategia de dezvoltare a industriei ar constitui un pas primordial în integrarea Moldovei pe
piața mondială.