Cerinţe:

1) Context (cand, cum şi unde a apărut opera)

2) Încadrarea textului într-un curent literal (2-3 trăsături ale
curentului)
3) Prezentarea temei şi viziunii despre lume prin referire la două
imagini sau idei poetice
4) Particularităţi de compoziţie şi de limbaj (titlu, incipit, simbol
central, motive, structura, elemente de prozodie, imaginarul
poetic, limbaj poetic)
TUDOR ARGHEZI: TESTAMENT

CONTEXT

O artă poetică modernă

Apare în 1927, în volumul Cuvinte potrivite
Se caracterizează prin inovaţii formale,
ambiguitatea limbajului, estetica urâtului
ÎNCADRAREA TEXTULUI POETIC ÎNTR-O CATEGORIE
CARACTERISTICI ALE POEZIEI MODERNISTE
artă poetică modernă- dezvoltă un ansamblu de trăsături care
compun viziunea despre lume şi viaţă, menirea lui în univers,
despre misiunea artei
aparţine direcţiei moderniste- impune forme noi:
adâncirea lirismului
ambiguitatea limbajului,
metafore şocante,
estetica urâtului (
elementele urâtului se transformă în frumos)
TEMA ȘI VIZIUNEA DESPRE LUMEÂ
Artă poetică: autorul îşi exprimă propriile convingeri despre arta literară şi viziunea
asupra lumii. Prin mijloacele artistice, sunt redate propriile idei despre poezie, despre
rolul poetului (raport cu lume, creaţia şi problema cunoaşterii)
Viziune despre lume - poetul este un creator orgolios, care aduce un mesaj
cititorului, un poeta faber, făuritor, „şlefuitor de cuvinte”
rolul poeziei: transfigurarea aspectelor realităţii prin cuvânt:
„Din bube, mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi” (estetica
urâtului este bine evidenţiată în acest citat– unde poetul consideră că şi diformul
Poate constitui material poetic) ~Baudleaire: „Florile răului”
Lirism subiectiv - monolog adresat (mărcile subiectivităţii – pron.pers.la pers. I, sg.,
adj.pos.la pers. I, sg., vb.la prezent, pers.I., sg.)
Tema - concepţia poetului de a echilibra tensiunea dintre „slova de foc” şi „slova făurită”:
poezia e o treaptă spre cunoaştere
 ELEMENTE DE COMPOZIȚIE ȘI DE LIMBAJ
MOTIVE

Motivul central: motivul cărţii - ideea de cunoaştere, de legătură spirituală între

generaţii
motivul revoltei – conturează ideea că poetul conştientizează
care este rolul său
motivul metamorfozei – transformarea uneltelor de creaţie
motivul transfigurării lirice a realităţii – nucleul esteticii
urâtului
 TITLUL
o metaforă
sens denotativ: testament-act juridic
exprimă tipul de relaţie instituită între autor şi cititor
sens conotativ: moştenire literară

INCIPITUL

O adresare directă către un fiu spiritual – poetul se identifică cu un

tată asumându-şi rolul de mentor

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte,

Decât un nume adunat pe o carte”
STRUCTURA
Compoziţional:
-5 strofe: număr inegal de versuri: 8 (octavă), 4 (catrenă),
2 strofe polimorfe, 5.: octavă

Trei secvenţe poetice: primele două strofe: legătura poet cititor

strofele3, 4: rolul etic, estetic şi social al poeziei
ultima strofă: lupta poetului cu lexicul
Simetria textului: este dată de plasarea cuvântului- cheie: carte
Relaţii de opoziţie: serii opuse semantic:
„Din bube, mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi”
Robul-domnul, poetul-rob: truditor al cuvântului
Metafora carte: element de recurenţă: nuanţări: „treaptă”,
„hrisovul cel dintâi”
cartea-creaţie- cuvânt
IMAGINARUL POETIC
Prima strofă: monolog adresat al eului poetic către cititorul abstract
în ipostaza de fiu spiritual
poetul îşi lasă averea spirituală
adoptă ipostaza modestiei
Strofa a doua: cartea: treapta spre cunoaştere
Strofa a treia: ideea că lumease metamorfozează în dimensiune spirituală
prin intermediul poetului
Strofa a patra: rolul poeziei: rol social, moralizator, funcţia cathartică:
transformarea suferinţei în bucurie, estetica urâtului
Strofa a cincea: poezia se naşte din tensiunea dintre har şi meşteşug
 LIMBAJUL POETIC
Nivel lecxico-semantic: acumularea de cuvinte nepoetice
ineditul limbajului arghezian: valorificarea diferitelor straturi lexicale în asocieri surprinzătoare
serii antonimice
ambiguitatea expresiei poetice
Nivel morfosintactic: sugestia trudei creatorului,
jocul timpurilor verbale
Figuri de stil: înnoirea metaforei – ilustrează evoluţia spirituală, de la munca fizică, la activitatea
intelectuală, slova de foc este o metaforă pentru inspiraţie, focul talentului, iar slova făurită este
metafora mincii grea din care se naşte poezia.
comparaţia indedită
epitetul rar
oximoronul
Versificaţia: la graniţa dintre tradiţional şi modern
 OPINIE

În opinia mea, poezia Testament ilustrează unitatea de concepție și

de viziune a lui Arghezi asupra creației și a existenței.

Pentru Arghezi rolul poetului este de a da cuvintelor urâte forme și

conținuturi noi pentru a păstra legătura dintre generații.

Rolul poeziei este de a transforma realitatea într-o “carte”, într-o

formă de reflectarea vieții poporului, primind astfel dimensiuni
sociale și estetice.