Sunteți pe pagina 1din 21

Musteață Elena

Punga Ana
 Introducere
 1. 1. Obiective integrarării economică a țărilor CSI
 2. Formele și mecanismele de integrare a țărilor CSI
 3. Problemele integrării economice și modalitățile de
soluționare a acestora
 4. Perspectivele integrării țărilor CSI
 Concluzie
 Bibliografie
 Integrarea economică este o asociație largă interstatală care are o
anumită structură organizațională. Între participanții la integrare se desfășoară
o diviziune mai profundă a forței de muncă, se efectuează un schimb intens de
bunuri, servicii, capital, muncă.Ideile de integrare și cooperare, crearea unui
spațiu economic unic, restabilirea și dezvoltarea cooperării între țări - parteneri
tradiționali, au devenit actualizați în țările CSI.
Actualitatea temei:Existența Comunității Statelor
Independente (CSI) în spațiul post-sovietic demonstrează clar că noile
parteneriate sunt departe de a fi simple, foarte contradictorii și sunt însoțite de
o eficiență necorespunzătoare. Prăbușirea Uniunii Sovietice a avut loc spontan
și contrar voinței popoarelor. Ca o consecință, a apărut agravarea multor
contradicții între țări și apariția unor situații de conflict. Toate acestea au
afectat negativ situația economică a tuturor țărilor datorită distrugerii parțiale
sau complete a legăturilor economice de integrare verticală și orizontală,
distrugerea spațiului financiar și economic și de producție.
Cu toate acestea, în condițiile actuale de dezvoltare, ideea
integrării economice este din ce în ce mai bine stăpânită de țările CSI în spațiul
post-sovietic.
Deși republicile au devenit suverane, ele nu au putut decât să
rămână state interdependente, iar gradul de interdependență economică a
acestora este extrem de ridicat. Pentru o perioadă istorică lungă, ele erau părți
ale unui singur spațiu economic, dezvoltat ca elemente complementare ale
unui organism holistic.
Scopul acestei lucrări este de a studia premisele integrării
economice, formele și mecanismele de integrare a țărilor CSI, identificarea
problemelor și a perspectivelor de integrare economică .
 În conformitate cu Statutul CSI obiectivele Comunității sunt urmatoarele:
 cooperarea în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural și de altă natură;
 dezvoltarea globală și echilibrată în domeniul economic și social a statelor membre în
cadrul unui spațiu economic comun, cooperarea între state și integrare;
 asigurarea drepturilor și a libertăților fundamentale, în conformitate cu principiile
general recunoscute și normele dreptului internațional și a documentelor OSCE;
 cooperarea între statele membre pentru menținerea păcii și securității internaționale,
punerea în aplicare a unor măsuri eficiente de reducere a înnarmărilor și a cheltuielilor în
domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă,
realizarea dezarmării generale și complete;
 asistența pentru cetățenii statelor membre în comunicarea liberă, stabilirea contactelor și
circulația în cadrul Comunității;
 asistența juridică reciprocă și cooperarea în alte domenii ale relațiilor juridice;
 soluționarea pașnică a diferendelor și conflictelor între națiunile Comunității.

Metodele de investigare a problemei este metoda inducției, deducției, științifică care vor
reda anumite modele de dezvoltare a clusterelor, studierea unor date statistice relevante.
 Comunitatea Statelor Independente (CSI) este
o alianță formată din 11 din cele 15 foste republici
ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări
baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și Georgia.

Stema CSI Emblema CSI


Cei 11 membri fondatori
ai CSI sunt:
 Armenia  Rusia

 Azerbaidjan  Tadjikistan

 Belarus  Turkmenistan

 Kazahstan  Ucraina

 Kârgâzstan  Uzbekistan

 Republica Moldova
Formarea Comunității Statelor Independente
 Acordul de constituire a CSI s-a bazat pe comunitatea
istorică a popoarelor şi legăturile stabilite între ele,
luînd în considerare acordurile bilaterale, încheiate între
Înaltele Părţi Semnatare, tinzînd spre:
 stabilirea unor state democratice şi dezvoltarea relaţiilor
în baza recunoaşterii şi respectării reciproce a
suveranităţii;
 dreptului la autodeterminare;
 egalităţii şi neamestecului în afacerile interne;
 refuzului de la aplicarea forţei;
 aplanarea conflictelor prin metode politice şi principiile
dreptului internaţional.
 În domeniile comune de activitate, realizate colegial
prin organele statutare de coordonare a problemelor
interne ale statelor-membre ale Comunităţii, s-a
convenit la:
 coordonarea activităţii politice externe;
 colaborarea în domeniul formării şi dezvoltării
spaţiului economic comun,
promovarea comună a politicii;
dezvoltarea reţelei integrate a transporturilor şi
comunicaţiilor;
protecţie mediului ambiant cu participarea la
alcătuirea sistemului internaţional al securiiăţii
ecologice;
 problemele politicii migraţioniste.
 Fondarea CSI a creat un sistem calitativ nou de relaţii
internaţionale între fostele republici unionale în
domeniul relaţiilor economice. Însă imediat a apărut
problema elaborării și coordonării complexe a
obiectelor regimului comerţului liber, prevăzute în
Acordul cu privire la fondarea Comunităţii Statelor
Independente.
 Respectiv, relaţiile comercial-economice ale Republicii
Moldova cu spaţiul post-sovietic s-au bazat pe
dependenţa energetică de Federaţia Rusă şi moştenirea
specializării economice unilaterale cu profil agricol.
Rezultînd din prezentele perspective, posibilitatea
efectuării achitărilor reciproce în arealul Comunităţii,
în baza tarifelor mondiale putea rezulta cu dificultăţi
economice şi financiare pentru republică.
 Cea mai simplă, forma inițială a integrării economice internaționale -
zona de comerț liber. În acest caz, restricțiile comerciale sunt eliminate
pentru țările participante la grupul de integrare și, în primul rând,
taxele vamale sunt reduse sau anulate cu totul. Ca rezultat, se creează o
zonă preferențială, caracterizată prin disponibilitatea în ea a condițiilor
de liber schimb și a bunurilor și serviciilor fără restricții tarifare și
cantitative. Acordurile privind zonele de comerț liber corespund
practicii economice internaționale internaționale moderne și
conceptului Organizației Mondiale a Comerțului care vizează
liberalizarea comerțului exterior și stabilizarea politicilor comerciale
ale țărilor participante.
 Participarea la zone de liber schimb poate complica situația țărilor
producătoare, deoarece liberalizarea importurilor creează condiții
favorabile pentru oponenții numărului de țări - participanți ai
acordului, produsele care pot fi de o calitate superioară și la nivel
tehnic. Creșterea concurenței amenință falimentul producătorilor
naționali, care nu pot rezista concurenței cu furnizorii străini de bunuri
și servicii.
 Dezvoltarea economiei naționale a Republicii Belarus este determinată în mare măsură
de procesele de integrare în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Economiile
fostelor republici sovietice au fost extrem de integrate chiar și în comparație cu Uniunea
Europeană. În 1990, aproximativ 20% din PIB a ajuns la circulația interrepublică, în timp
ce în țările UE a fost de numai 14%. Aproximativ 80% din toate produsele industriale
fabricate au fost exportate din Belarus. Această parte a produselor de export ale industriei
nu a fost disponibilă în niciuna dintre țările din Europa de Est. În plus, industria
Belarusului este concentrată în întreprinderi mari, a căror capacități de producție au fost
proiectate să producă produse în volume care să satisfacă nevoile piețelor din fosta
Uniune Sovietică și țările CMEA. Același lucru se aplică agriculturii, deoarece Belarus a
moștenit complexe mari de animale din URSS. Prin urmare, Republica Belarus a fost
interesată de crearea și dezvoltarea CSI.
 CSI posedă mari potențiale naturale, umane și economice care îi conferă avantaje
competitive semnificative și îi permit să ocupe un loc vrednic în lume. Cota țărilor CSI
este de 16%,% din teritoriul lumii, 5 - populația, 10% din producția industrială. Pe
teritoriul țărilor Commonwealth există rezerve mari de resurse naturale care sunt în
cerere pe piețele mondiale. Numai rezervele de petrol explorate în Rusia reprezintă 13%
din lume, în Azerbaidjan - mai mult de 10%, în Kazahstan și Turkmenistan - aproximativ
10%. În Rusia, aproximativ 35% din resursele globale de gaze naturale sunt concentrate,
iar în Azerbaidjan, Turkmenistan, Kazahstan și Uzbekistan - aproape 20%. Prin extracția
totală a cărbunelui dur și brun, Rusia, Ucraina și Kazahstan ocupă locul al doilea în lume.
Principalele rezerve de minereuri de diamante, bauxite, cupru, nichel, cobalt și staniu
sunt în Rusia. Depozitele mari de minereu de fier, bauxită, minereu de cupru se află în
Ucraina, Kazahstan și Georgia. În Rusia și Belarus sunt cele mai mari din lume (1/4 din
pădurile lumii) și stocurile de săruri de potasiu.
 Cele mai scurte rute terestre și maritime (dincolo de Oceanul Arctic) de la Europa până la
Asia de Sud-Est trec prin teritoriul CSI, care în secolul XXI. va deveni unul dintre cele mai
importante centre economice globale.
 Prăbușirea URSS ca stat unic a dus la formarea Comunității Statelor Independente (CSI), care include
toate fostele republici sovietice, cu excepția statelor baltice. În Declarația de la Alma-Ata, semnată în
decembrie 1991, accentul principal se pune pe dezvoltarea cooperării economice în vederea creării
unui spațiu economic comun. În septembrie 1993, țările CSI au semnat un alt document important -
Tratatul de instituire a Uniunii Economice, care cuprinde formarea graduală (în prima etapă - zonă de
liber schimb, a doua etapă - uniunea vamală, în a treia etapă - piața globală, în timp ce a patra -
uniunea monetară pe baza unei politici monetare și monetare comune, armonizarea politicii fiscale).
 În 2003, a fost semnat Acordul privind un spațiu economic unic în vederea consolidării relațiilor
economice reciproce și a reducerii costurilor acestora în cadrul liberei circulații a mărfurilor,
serviciilor, capitalurilor și persoanelor fizice.
 Cu toate acestea, ponderea exporturilor comparativ cu exporturile totale ale țărilor CSI continuă să
scadă -. De la 28-18% în 1995-2005, Hoti pentru țări individuale din comerțul reciproc CSI este o
prioritate, în special, ponderea CSI în exporturi a fost de 48% din Kârgâzstan, Turkmenistan - 46%,
Belarus - 44%, Moldova și Georgia - 40%, Ucraina - 33% (în exportul Rusiei - 14%).
Experiența arată că marea majoritate (90%) din acordurile semnate în cadrul CSI nu
sunt îndeplinite, inclusiv importante Tratatul 1993 Continuând complexitatea naturii obiective și
subiective au dus la dezvoltarea conceptelor de mai multe niveluri și de integrare multi-viteză, care a
devenit baza teoretică pentru tendințele de integrare în CSI și esența căreia este necesar să se formeze
asociații de integrare care sunt mai restrânse în compoziția participanților, în cadrul căruia există o
mai mică influență a factorilor dezintegrați și este mai ușor de realizat setul scopuri.
Una dintre principalele cauze ale frână-rii procesului de integrare în CSI este preva-
larea politicului asupra economicului. Unul dintre principalele obiective ale creării
CSI a fost menţinerea fostelor republici sovietice în zona de influenţă a Federaţiei
Ruse. Federa-ţia Rusă este interesată de păstrarea CSI, fi-indcă, ca orice stat cu
ambiţii de mare putere, este interesat de a avea vecini loiali şi de aliaţi pe scena
internaţională. Consolidându-şi in-fluenţa în CSI, Rusia îşi consolidează spaţiul său
geopolitc.Aşa după cum arată practica mondială, baza şi puterea de atracţie a
pro-ceselor integraţioniste o reprezintă doar efici-enţa economică. Însă, în spaţiul
post-sovietic, din cauza unor motive politice, s-a încercat un proces de integrare
economică între state cu un diferit nivel al dezvoltării industriale şi al reformării
economiei de piaţă. Statele CSI au interese economice diferite şi diferite modele de
organizare a economiei care, la rândul lor, sunt alte cauze ale eşecului integrării
econo-mice în CSI.O altă cauză este modelul de organizare economic diferit în
statele CSI. Există deo-sebiri atât de fond, cât şi de formă. Printre membrii
CSI, poate fi evidenţiat un grup de state – Belarus, Rusia, Ucraina – care au o in-
dustrie destul de dezvoltată, infrastructură de transport şi de telecomunicaţii, cadre
califica-te şi un nivel înalt de educare a populaţiei; alţi membri ai CSI, în special
statele Caucaziene şi cele din Asia Centrală, au o economie agrară, cu un important
rol al industriei extractive.
 În ceea ce privesc exporturile în statele membre CSI,
acesta au crescut valoric, dar au scăzut ca pondere.
Astfel, în anul 1997, valoarea exporturilor în CSI a
constituit de 608.307.000 de dolari SUA, iar în anul 2008
de 623.047.000 de dolari SUA. În anul 2009 exporturile
Moldovei spre CSI au scăzut la 490.500.000 de dolari
SUA , cu 11,28 % mai puțin față de anul 2008. Criza care a
afectat statele CSI a dus la scăderea cererii de consum și
la micșorarea exporturilor în această comunitate.
Ponderea exporturilor în statele membre din valoarea
totală a exporturilor Moldovei în anul 1997 a fost de
69,60%, care a scăzut ajungând în anul 2008 la ponderea
de 39,16 % și pentru anul 2009 și mai puțin, scăzând cu
1,36 puncte procentuale, la 37,80 %.
 Aceasta se datorează și dezintegrării care are loc în
cadrul CSI.
Exportul și Importul, 2011-2017,mln tone
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Armenia

Export 0,7 1,0 1,0 1,2 1,1 3,7 5,2

Import 1,4 1,8 2,2 3,3 4,4 1,3 2,7

Azerbaidjan

Export 3,6 4,3 6,4 6,1 4,8 5,7 10,9

Import 5,5 10,2 12,3 15,7 20,2 21,1 35,6

Belarus

Export 13,8 16,0 19,7 24,3 32,6 21,3 25,2

Import 16,5 16,7 22,4 28,7 39,4 28,6 34,9

Kazahstan

Export 20,1 27,8 38,3 47,8 71,2 43,2 59,2

Import 12,8 17,4 23,7 32,8 37,9 28,4 29,8


2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Kîrgîstan

Export 0,7 0,7 0,9 1,3 1,9 1,7 1,8

Import 0,9 1,2 1,9 2,8 4,1 3,0 3,2

Rusia

Export 181,6 241,5 301,2 351,9 467,6 301,8 396,6

Import 75,6 98,7 137,8 199,7 267,1 167,5 229,0

Tadjikistan

Export 0,9 0,9 1,4 1,5 1,4 1,0 1,2

Import 1,2 1,3 1,7 2,5 3,3 2,6 2,7

Ucraina

Export 32,7 34,2 38,4 49,3 67,0 39,7 51,4

Import 29,0 36,1 45,0 60,6 85,5 45,4 60,7


250

200

Armenia
150 Azerbaidjan
Belarus
Kazahstan
100
Kîrgîstan
Russia
50 Tadjikistan
Ucraina

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

-50
 Rezultatul final al interacțiunii proceselor de integrare și dezintegrare în
spațiul post-sovietic va depinde de mai mulți factori, inclusiv rezultatele
reformelor economiei, politica cercurilor conducătoare ale țărilor - membre ale
CSI, națiunile de conștientizare mai aproape importanța politicii țării terțe, alți
factori, cum ar fi în cadrul CSI , și dincolo. Dar principalul factor va fi rezultatul
dezvoltării economiei rusești și a reformelor sistemice în Rusia - nucleul de
integrare natural al CSI.
 Experiența istorică din anii 1990, fără îndoială este cea mai dificilă în
dezvoltarea țărilor membre CSI, a arătat că acestea sunt necesare unul pentru
celălalt. O reducere semnificativă a cifrei de afaceri comerciale reciproce în
comparație cu livrările inter-republicane în perioada sovietică, reorientarea
relațiilor economice externe către țările terțe nu înseamnă dispariția unei baze
obiective pentru integrarea în CSI. Aceste modificări sunt o reacție firească la
incongruența fosta divizare a muncii, exacerbată de dificultățile perioadei de
transformare și caracteristicile dezvoltării politice a țărilor - membre ale CSI.
Dar acum această reorientare se apropie de sfârșit, iar tendințele centripetale
încep să se manifeste tot mai mult. Obiectivele prealabile pentru o integrare
mai strânsă se vor intensifica cu siguranță după finalizarea reformelor,
redresarea economică în aceste țări.
 Integrarea economică este o asociație interstatală a două sau mai multe țări pe baza unui acord privind crearea unui complex
economic comun.
Este un proces reglementat de interacțiune economică a structurilor economice naționale care formează un
complex comun prin apropierea mecanismelor economice. Acordul definește scopul, etapele, direcțiile principale ale procesului
de integrare, mecanismele și metodele de punere în aplicare a acțiunilor concertate.
Integrarea economică este o caracteristică caracteristică a stadiului modern al economiei mondiale. La sfârșitul
secolului XX. a devenit un instrument puternic pentru dezvoltarea accelerată și armonioasă a economiilor regionale și creșterea
competitivității pe piața mondială a țărilor participante la grupurile de integrare.
Integrarea țărilor se desfășoară în diferite forme și se află în diferite stadii ale existenței sale.
Între țările membre ale asociației de integrare și, în primul rând, taxele vamale sunt reduse sau anulate cu totul; uniunea vamală,
atunci când, odată cu eliminarea restricțiilor comerciale externe, se stabilește un tarif vamal unic și se aplică o politică
comercială unificată externă țărilor terțe; o piață comună, semnată prin semnarea unui tratat care acoperă "cele patru libertăți"
de trecere a frontierelor de stat - pentru bunuri, servicii, capital și oameni; Uniunea economică și monetară ca o zonă de liber
schimb, uniunea vamală și piața comună a completat printr-un acord de a desfășura o politică economică și monetară comună,
precum și să introducă instituții supranaționale de management al asociației de integrare.
 Dezvoltarea și îmbunătățirea continuă a formelor de integrare economică poate duce la o uniune politică, i. la transformarea
unei asociații de integrare într-un stat confederal, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv formarea unor organe
centrale cu puteri și autorități și mai mari decât instituțiile guvernamentale supranaționale.

 Integrarea în CSI se bazează pe factori obiectivi precum diviziunea muncii formată în trecut, interdependența tehnologică,
elementele unui spațiu cultural și civilizator comun.

 Principalele obstacole în calea integrării sunt temerile din țările membre ale CSI de a-și limita suveranitatea, dificultățile
economice, construcția incompletă a unui nou sistem social și economic.
Cadrul organizatoric al proceselor de integrare este determinat de sistemul ramificat al organismelor Commonwealth-ului. În
plus, au fost încheiate un număr mare de acorduri economice, politice și umanitare între țările membre ale CSI, al căror scop este
dezvoltarea cooperării intraregionale.

 Rezultatele integrării în CSI s-au dovedit a fi contradictorii: au fost atinse multe acorduri, însă majoritatea nu au fost îndeplinite.
În același timp, Comunitatea nu sa dezintegrat și, în ansamblu, a demonstrat oportunitatea existenței sale.
Vă multumim pentru atenție!!!

S-ar putea să vă placă și