Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA “OVIDIUS “DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE APLICATE ȘI INGINERIE

VALORIFICAREA
DEȘEURILOR DIN
INDUSTRIA BERII
CUPRINS:

• Introducere
• Materii prime utilizate pentru fabricarea berii
• Tehnologia de fabricare a berii
• Studiul valorificarii biotehnologice a produselor reziduale si a
biodegradarii apelor uzate
• Concluzii
Introducere
Berea poate fi definită ca o băutură slab
alcooloică, nedistilată, obţinută prin fermentarea cu
ajutorul drojdiei a unui must din malţ şi cereale
nemalţificate fierte cu hamei. Pricipalele materii
prime sunt:
-malţul;
-cerealele nemalţificate;
-hamei;
-apă;
-drojdie.
Materii prime utilizate pentru fabricarea
berii
Berea este o bautura alcoolica nedistilata obtinuta prin fermentarea
cu ajutorul drojdiei a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei.
La fabricarea berii se mai pot utiliza, in anumite proportii si cereale
nemaltificate, inlocuitori de hamei, drojdie de bere si enzime industriale.
Materiile prime utilizate pentru fabricarea berii sunt:
1. Orzul folosit la fabricarea maltului pentru bere trebuie sa aiba un continut
ridicat in amidon si scazut in proteine. Cu cat continutul in amidon este
mai mare, cu atat creste si randamentul in extract al maltului.
2. Hameiul, datorita calitatilor sale, reprezinta o materie prima
indispensabila la fabricarea berii. Din planta de hamei se foloseste numai
conul de hamei care contine substante specifice substantelor amare si
uleiurilor eterice.
3. Apa este considerata materie prima deoarece influenteaza profund
calitatea berii. Apa contine in medie 500 mg/l saruri, in mare parte
disociate, care influenteaza duritatea si alcalinitatea apei si deci
calitatea berii.
4. Drojdia cultura pura utilizata pentru fermentarea mustului de bere
- face parte de obicei din categoria drojdiilor de fermentatie
inferioara deoarece ele nu formeaza asociatii de celule, au o
capacitate redusa de formare a sporilor, fermenteaza de obice
rafinoza in intregime, iar temperatura normala de fermentare este
mai scazuta de 5-15°C.
5. Maltul este principala materie utilizata la fabricarea berii, fiind un
semifabricat obtinut prin germinarea in conditii industriale,
controlate a orzului sau orzoaicei si uscarea maltului verde realizat.
6. Cereale nemaltificate cum sunt: orz, porumb, orez. In unele tari mai
conservatoare este interzisa utilizarea acestor cereale nemaltificate,
insa in numeroase tari ele se folosesc mai ales datorita avantajelor
economice care rezulta.
Tehnologia de fabricare a berii
Tehnologia de fabricare a berii

Pentru început, se obține malțul din orz încolțit germinat și uscat.


Acesta măcinat, se amestecă cu apă călduță, pentru a-l aduce
în soluție și a activa enzimele ce duc la formarea mustului de bere.
Acesta este colectat în cazane de ramă sau oțel și supus fierberii.

După concentrarea soluției, care a avut loc în urma fierberii, se adaugă hameiul în
instalații.
Tehnologia de fabricare a berii
În următoarea etapă, amestecului cu hamei fiert și răcit i se adaugă o cantitate bine stabilită de
drojdie pentru a începe procesul de fermentație al berii (câteva săptâmâni până la sedimentarea
acesteia).

Berea obținută este filtrată în cazanele din imagine


și este în continuare supusă procesului de
îmbuteliere și etichetare.
Studiul valorificarii biotehnologice a
produselor reziduale si a biodegradarii apelor
uzate din industria berii
1) VALORIFICAREA PRODUSELOR REZIDUALE
a) Corpurile straine rezulta in urma etapei de precuratire a orzului, operatie ce
se realizeaza cu ajutorul tararelor aspiratoare. Aceste impuritati sunt alcatuite
din paie sau din boabe provenite de la alte cereale, boabe sparte sau din boabe
incoltite.
UTILIZARE: ca baza pentru hrana rumegatoarelor din gospodariile populatiei pe
timp de iarna.
b) Orzul de calitatea a III-a si a IV-a(«2,5 mm) rezulta in urma etapei de
sortare a orzului pe calitati in functie de grosimea bobului.
UTILIZARE: alimentatia omului, unde orzul se poate consuma sub forma de
arpacas. Din boabele de orz, prin prelucrare, se obtin diverse specialitati:
inlocuitori de cafea (cafeaua de malt), faina si siropuri utilizate in industria
dulciurilor si medicamentelor.
Studiul valorificarii biotehnologice a produselor
reziduale si a biodegradarii apelor uzate din industria
berii
c) Coltul de malt (radicele) rezulta in urma etapei de degerminare , etapa
absolut necesara datorita faptului ca radicelele au un gust amar si sunt
higroscopice, favorizand absorbtia apei la depozitarea maltului. Compozitia
chimica a radicelelor este: minim 25% proteine si grasimi, maxim 9%
cenusa.
UTILIZARE: Datorita continutului lor ridicat in proteine, coltii de malt reprezinta
un furaj pretios.

d) Borhotul de malt epuizat rezulta in urma etapei de filtrare a mustului din


plamezile de orz zaharificate.
UTILIZARE: borhotul de bere este administrat vacilor de lapte inainte de a doua
mulgere. O alta utilizare a borhotului, alaturi de paie de grau si gunoi de
pasare, o reprezinta pregatirea compostului necesar pentru insamantarea
ciupercilor din specia Agaricus.
Studiul valorificarii biotehnologice a produselor
reziduale si a biodegradarii apelor uzate din industria
berii
e) Dioxidul de carbon se degaja in urma etapei de fermentare a mustului de
bere, etapa prin care se urmareste transformarea zaharurilor fermentescibile in
alcool etilic si CO2 cu ajutorul complexului enzimatic al drojdiei de bere.

UTILIZARE: Procesul de captare al bioxidului de carbon este urmatorul: din


linurile de fermentare, bioxidul de carbon este trecut la instalatia de prelucrare
a acestuia in care se realizeaza comprimarea. De aici, bioxidul de carbon este,
fie trimis prin conducte la consumatorii din fabrica, reducandu-se in prealabil
presiunea la 2-3 at, fie poate fi in continuare comprimat la 60 at sau lichefiat
la temperatura de -33°C si trimis apoi la aparatul de umplere in butelii sub
presiune.
Studiul valorificarii biotehnologice a produselor
reziduale si a biodegradarii apelor uzate din industria
berii

f)Recuperarea drojdiei după fermentare și reutilizarea ei

In tara noastra, drojdia de bere reziduala se valorifica sub forma de:
I. Drojdie lichida – pentru alte fabrici de bere, in scopuri furajere, cat si pentru industria chimico-
farmaceutica.
II. Drojdia de bere uscata – pentru industria farmaceutica si in scopuri furajere. Aceasta se obtine prin
uscarea pe valturi a drojdiei colectate din linurile de fermentare primara si din tancurile de depozitare.
III. Drojdia de bere uscata dezamarata – pentru ridicarea valorii nutritive si vitaminizarea produselor
alimentare, cat si in industria farmaceutica pentru extragerea de vitamine. Aceasta se obtine prin tratarea
prealabila a drojdiei lichide colectate din linurile de fermentare cu o solutie de soda (Na 2CO3) pentru
indepartarea substantelor amare.
Valorificarea deșurilor din procesul de obținere al berii

g) Reutilizarea apei de răcire a instalațiilor

 Fabricile de malţ şi bere sunt, de cele mai multe ori, amplasate în localităţi sau pe platform industrial, aşa
încât apele uzate sunt epurate în instalaţii de epurare comune.
 Una din cele mai acceptabile şi recomandabile soluţii, privind destinaţia apelor uzate de la fabricile de malţ
şi bere, este evacuarea în cursul de ape, după o prealabilă epurare într-o staţie alcătuită, de exemplu, dintr-o
treaptă biologică anaerobă urmată de una aerobă.
 În scopul valorificării energetice superioare a tuturor rezidurilor care rezultă din procesul de fabricaţie,
materiile reţinute la locul de producere (cele de la operaţiile de sitare, drojdiile, etc ) trebuie descărcate în
reţeaua de canalizare a fabricii, întruct soluţia cea mai avantajoasă este fermentarea anaerobă în comun a
acestora cu apele uzate.
 Prin fermentare, încărcarea apelor uzate evacuate se poate reduce în acelaşi timp cu 70-90%, iar nămolul
fermentat rezultat este bun îngrăşământ agricol. Acest nămol fermentat cedează apa şi se manipulează cu
uşurinţă, iar din punct de vedere calitativ este bine stabilizat.
BIBLIOGRAFIE

• Analiza comparativă a activității desfășurate pe amplasamentul fabricii de bere Brașov


aparinând S.C. Ursus Breweries S.A.
• Lucian Gavrilă- Gestionare ,valorificarea și minimizarea deșeurilor industriale alimentare.
• Gheorghe Şalaru , Aurelia BAHNARU, Alexandru JOLONDCOVSCHI, Radu OSI POV,
Alexandru GOLIC- Managementul deșeurilor biodegradabile.
• Constantin Banu- Tratat de industrie alimentara
VA MULTUMESC!!!

S-ar putea să vă placă și