Sunteți pe pagina 1din 19

Europa între democraţie şi

dictatură.
Ideologii şi religii politice în lumea
interbelică.
Regimurile politice in
perioada interbelica
• continuturi
– Sumar al contextului in care s/au nascut si
evoluat democratiile interbelice:
– Istoriografia problemei
– Vulnerabilitatile sistemelor democratice
Ce state, in ce conditii, cum,
au devenit dictaturi?
DEMOCRATIILE EUROPENE 1919-1920
DICTATURILE EUROPEI
INTERBELICE

D D Dictaturi in 1938

D
D
D

D D
D
D
D
D D
D D
D
D D
D
cantitativ
• Initial 24 de state democratice, la sf.
Perioadei 11, alte 13 diverse forme de
autocratie.
• 4 tipuri de regim> democratii pluraliste;
democratii corporatiste, dictaturi
traditionale si fascisme (Rusia este un stat
totalitar)
DICTATURI DISTRUSE DE
ALTE DICTATURI DUPA 1938
D D TOTALITARISME IN 1938

D REGIMURI AUTORITARE
D D TRANSFORMATE IN
TOTALITARISME DUPA
D 1938

D D REGIMURI AUTORITARE
D TRANSFORMATE IN
D TOTALITARISME DUPA 1940
D
D
D D DICTATURI
D CONSERVATOARE
D D
D
D D
D
DEMOCRATIILE EUROPENE
(supravietuirea democratiilor)

D D Dictaturi in1938

D
Democratii distruse de
D dictaturi 1938-40
D
State ramase democratii in
D D 1940

D
D
D
D D
D D
D
D D
D
Personalitati si dictatori

1920

1925

1930

1935

1940

1945
Russia LENIN STALIN

Italy MUSSOLINI

Germany HITLER

Portugal SALAZAR

Spain PRIMO DE RIVERA FRANCO

Austria DOLFUSS SCHUSCHNIGG

Hungary K HORTHY S

Poland PIŁSUDSKI

Baltic States SMETONA, ULMANIS, PÄTS

Yugoslavia ALEXANDER PAVELIC

Albania ZOG

Romania CAROL ANTONESCU

Bulgaria BORIS

Greece METAXAS

Turkey MUSTAFA KEMAL ATATüRK


Conditii generale ale evolutiei
politice
Europa inca inainte de razboi se afla intr-o stare de criza din punct de
1 vedere politic.

Aceasta stare a fost exacerbata de razboi …revolutii....


2

3 … si de pace.

Democratia interbelica construita dupa criterii electorale, formale si


4 institutionale.

5 Afectata de gradul de modernizare sociala si institutionala …

6 … de volatilitatea economica...
Conditii specifice ale crizei politice
1 inainte
Schimbarile rapide de la sfarsitul de tehnologii,
secolului, 1 RM crestere demografica,
industrializare, urbanizare, proletarizare

2 Politizarea spatiului public si socializarea politica a “maselor”


‘Fin de siècle’ si criza de identitate a intelectualilor – aflati in cautarea unor
3 schimbari politice

4 Critica parlamentarismelor si noile ideologii......

5 Dezvoltarea stangii, sindicalism si marxism revolutionar


Dezvoltarea dreptei darwinismul social, antisemitism, nationalism, grupuri etnice
6 exclusiviste.

7 Convergenta stanga-dreapta pentru solutii politice radicale

8 Instabilitatea regimurilor politice imperiale/traditionale

9 Rapida dezvoltare a nationalismului

10 Violenta politica devina un fapt cvasi-cotidian


EFECTELE 1 RM
1 Pierderile au avut impact economic, au afectat resursele si capacitatea de aparare.

2 Infrangerea a fost un catalizator pentru revolutii.

3 Dezertarea devine si o motivatie politica- vezi Rusia si Austro-Ungaria


Legatura politica-armata are efecte pe termen scurt; liderii politici incep sa renunte
4 la a continua pacea prin alte mijloace.

5 Disparitia imperiilor clasice....

6 Dezvoltarea democratiilor electorale, masuri de pacificare sociala

7 Socializarea politica a maselor pe probleme externe- pacea larg si viu dezbatuta.

8 Volatilitatea economica cauzata si de prevederile economice ale pacii

9 Noile forme politice incapabile sa reziste presiunii ......ismelor.


DEMOCRATIILE SUB
PRESIUNE
1 CRIZE ECONOMICE: INFLATIA ANILOR 20 SI DEPRESIA ANILOR 30

2 INSTABILITATEA RASIALA VS TENSIUNI INTERETNICE

3 CONFLICTELE DE CLASA SI RUPTURILE SOCIALE

4 Problemele partidelor politice:


-Partidele liberale nevoite sa se renoveze programatic
- partidele populiste se muta spre dreapta
- Partidele conservatoare devin sprijinitoare ale unor solutii autoritariste
- Conflicte socialisti/comunisti

5 Reprezentarea proportionala nu a reusit sa asigure reprezentarea tuturor grupurilor.

6 Unele constitutii au prevazut posibilitatea instituirii starii de urgenta.

7 Democratia substantiala incipienta – problema liderilor si a maselor.


Problema modernitatii
Unii istorici au sustinut ca pentru Italia si Germania problema dictaturii
trebuie lecturata in termenii cautarii unei cai distincte spre modernizare
Altii au sustinut ca de fapt este vorba de o criza cauzata de decalajele modernizarii:

1 Taylorismul a dus la:


2 opozitia sindicatelor, greve
3 patronatele cauta cai de controla sindicatele, favorizeaza abordari autoritare
4 adancirea clivajelor din societate
5 apelul la solutii ideologice totalitare

Efectele modernizarii in comunicare


1. Persuadarea prin mijloace moderne - radio
2 cunoasterea si controlarea psihologiei maselor
3. Schimbarea rolului imaginii
4 paradele, uniformele, marsurile
5 Publicitatea simplifica si orienteaza mesajele electorale prin tehnici moderne
6 In cautarea celei de a treia cai
Economia europeana in anii 20
efecte in state “invinse”
RUSIA: comunismul de razboi si NEP

ITALIA: colapsul economic, inflatia si ascensiunea lui Musolini

GERMANIA: Reparatii, 1921, hyperinflatie 1921-3


Concepte
• Democraţie....
• Autocraţii: regimuri autoritare, dictaturi
personale, corporatiste, fasciste sau
totalitare.
• Criza de sistem
• Naţionalism, populism, revoluţie
ideologică, religie politică, comunism,
dictatura proletariatului, revoluţia de sus.
Democraţia
• Definiţie minimalistă...cf. Robert Dahl,
poliarhiile.
– Un regim în care oportunităţile pentru
contestarea publică a puterii, competiţia
pentru aceasta este accesibilă celei mai mari
părţi a populaţiei.
• Libertăţile minimale: asociere, cuvânt, credinţă etc.
• Competiţia deschisă, repetată, în condiţii libere,
pentru putere. Proces politic şi electoral echilibrat.
– Democraţii formale, substanţiale sau de faţadă –
problemele instituţionalizării politice
Regimurile autoritare
• Cf. Juan Linz:
– Sisteme politice cu un pluralism politic limitat, în care
nu există ideologii suverane ci doar mentalităţi
distincte, cu mobilizare politică intensivă şi nu
extensivă.
– Există mai multe subtipuri:
• Corporatist – un sistem de reprezentare al intereselor în care
unităţile constitutive sunt organizate în categorii limitate,
obligatorii şi necoompetitive, ierarhic şi funcţional diferenţiate
de către stat. Acesta garantează monopolul reprezentării
pentru mai sus-numitele categorii în schimbul susţinerii
stabilităţii regimului. Ex. Austria în timpul lui Dolfus şi
Schuschnigg, Portugalia după 1932.
Caracteristicile autoritarismului
corporatist
1. Anticonservator limitat – mai ales la nivel parlamentar
2. Guvernare autoritară, fără forme radicale, dictatoriale,
bazat pe monarhie şi neocorporatism catolic
3. În termeni ideologici, aceste corporatisme au promovat
o formulă nouă, în care au combinat raţionalismul cu
religia, respingând variantele secularismul iraţional şi
neoidealist specific fascismului.
4. Se bazează social pe vechile elite, manipulând
radicalismele şi strada prin populism
5. Nu se sprijină pe o mobilizare politică a societăţii,
dorind pastrarea structurilor pre-existente şi a relaţiilor
dintre acestea (spre deosebire de fascisme)