Sunteți pe pagina 1din 20

Definitie

• Ateroscleroza este o maladie cardiovasculară caracterizată de


formarea la nivelul tunicii interne și medii a arterelor mijlocii și
mari de depozite plăci ateromatoase (plăci de culoare
galbenă), ce conțin colesterol, material lipidic și lipofage.
Tipuri de ateroscleroza
• Exista mai multe tipuri de ateroscleroza, in functie de localizarea si
cauzele acesteia:
• Ateroscleroza coronariana se petrece atunci cand arterele
coronare, adica principalele artere responsabile cu vascularizarea
inimii, se ingroasa. Placa arteriala poate duce la blocarea sangelui
care iriga inima si asa poate aparea un infarct.
• Ateroscleroza cerebrala apare in urma ingrosarii peretilor arterelor
de la nivel cerebral. Printre simptomele acestui tip de ateroscleroza
se afla: durerile de cap, durerile faciale si problemele de vedere.
Daca aceste artere sunt blocate de placa depusa pe pereti, fluxul
sanguin catre creier este blocat si se pot produce accidente
vasculare cerebrale.
• Ateroscleroza periferica apare in urma aparitiei problemelor de
circulatie la nivelul membrelor din cauza ingrosarii peretii arterelor.
Sangele si oxigenul nu mai vascularizeaza asa cum trebuie bratele,
picioarele ori toata partea de jos a corpului si asa pot aparea
cangrenele (n.r. necrozele produse de lipsa oxigenului).
• Ateroscleroza renala poate cauza insuficienta renala,
afectiune ce poate fi fatala. Arterele renale asigura fluxul
sanguin la nivelul rinichilor, al caror rol este de a filtra si
elimina apa in exces si substantele de care organismul nu mai
are nevoie.
• Ateroscleroza autoimuna,primul stadiu al aterosclerozei este
declansat de o reactie autoimuna impotriva celulelor
endoteliale. Nu exista insa foarte multe informatii cu privire la
aceasta situatie intrucat cercetarile oamenilor de stiinta sunt
in plina desfasurare.
Simptomele Aterosclerozei
Care sunt simptomele aterosclerozei:
Ateroscleroza este o boala “tacuta”, iar simptomele sale devin
sesizabile atunci cand aceasta se afla deja in stadiu avansat.
Simptomele sunt diferite, in functie de localizarea
aterosclerozei:
• Simptome ateroscleroza coronaniana: angina pectorala,
oboseala, respiratie greoaie
• Simptome ateroscleroza cerebrala: amorteala sau slabiciune la
nivelul mainilor si picioarelor, probleme de vorbire, tulburari
de vedere, blocarea muschilor la nivel facial.
• Simptome ateroscleroza periferica: dureri de picioare la mers,
in special in zona gambelor.
• Simptome ateroscleroza renala: hipertensiune arteriala,
insuficienta renala.
Cauzele aterosclerozei
Factorii de risc
Factori de risc pe care nu ii putem influenta
• Inaintarea in varsta – riscul de ateroscleroza creste pe masura ce
inaintam in varsta. Barbatii de peste 45 de ani si femeile de peste
55 de ani prezinta risc crescut de ateroscleroza. Medicii sunt de
parere ca hormonii feminini protejeaza femeile de ateroscleroza,
insa dupa menopauza acestea au aceleasi sanse ca si barbatii sa
dezvolte aceasta afectiune.
• Istoric in familie – daca o ruda de gradul 1 a suferit un infarct
inainte de a implinii 55 de ani in cazul barbatilor, respectiv 65 de ani
in cazul femeilor, atunci esti predispus sa suferi de arteroscleroza.
Factori de risc aflati sub controlul nostru
Exista si factori de risc pe care ii poti elimina complet daca iti doresti,
unii fara legaturi obligatorii cu aspecte medicale, ci mai debraga cu
stilul de viata. Iata care sunt acestia:
· Stilul de viata sedentar – 30 – 60 de minute de activitate fizica de
intensitate moderata pe zi reduc semnificativ riscul de ateroscleroza.
· Fumatul – fumatorii prezinta cel mai mare risc de ateroscleroza. Si
fumatul pasiv te expune riscului de ateroscleroza. Renuntarea la
fumat scade considerabil riscul de ateroscleroza.
· Obezitatea – grasimea corporala creste, de asemenea, riscul de
ateroscleroza. Grasimea din jurul taliei este, in mod deosebit,
periculoasa si creste riscul in ceea ce priveste aceasta afectiune a
arterelor.
· Hipertensiunea arteriala – persoanele care au tensiunea mai mare
de 140/90 mmHg sunt in pericol sa fie diagnosticati cu ateroscleroza.
· Colesterol mare – persoanele care au colesterolul total de 200
mg/dL sau chiar mai mare au sanse mari sa faca ateroscleroza. De
asemenea, persoanele care sufera de diabet sau afectiuni cardiace si
au colesterolul LDL mai mare de 100 mg/dL prezinta, de asemenea,
risc crescut de ateroscleroza. Si persoanele cu colesterol HDL mai mic
de 40 mg/dL sunt in pericol de ateroscleroza.
Evolutia aterosclerozei
• Evolutia aterosclerozei
Ateroscleroza debuteaza prin atacarea endoteliului, adica a
stratului subtire care captuseste arterele. Apoi, prin depozitele
care se formeaza pe peretii interiori ai arterelor, se produce
ingrosarea acestora, precum si pierderea elasticitatii peretilor
vaselor de sange. In timp, acest lucru duce la limitarea si
restrictionarea fluxului sanguin catre tesuturi si organe. In
ultima faza, ateroscleroza poate determina chiar blocarea
arterei, oprind complet sangele care vascularizeaza zona
respectiva. Astfel, apar complicatiile.
• Complicatii cauzate de ateroscleroza
Cele mai comune, dar si cele mai periculoase complicatii ale
aterosclerozei sunt infarctul si accidentul vascular cerebral,
ambele avand potential letal. In cazul infarctului,
ateroscleroza determina blocarea arterelor care asigura fluxul
sanguin la nivelul inimii, in timp ce in cazul accidentului
cerebral vascular, se blocheaza artera care asigura transportul
de sange catre creier. Exista insa si alte complicatii ale
aterosclerozei precum: boala renala cronica, insuficienta
renala, pierderea vederii la un ochi, disfunctii erectile,
ischemie mezenterica, anevrism aortic ori boala arteriala
periferica.
Analize si investigatii
Anamneza joaca un rol important in stabilirea diagnosticului intrucat in urma acestei etape
medicul decide daca sunt necesare investigatii suplimentare. Medicul va verifica apoi daca pulsul
este slab, va cauta un anevrism ori o rana care se vindeca greu. Daca medicul generalist are
suspiciuni, te va trimite la medicul cardiolog.
Medicul cardiolog poate recomanda o serie de analize pentru confirmarea diagnosticului de
ateroscleroza:
· Analize de sange pentru verificarea nivelului de colesterol (profilul lipidic este cel care
determina colesterolul HDL, colestrolul LDL, colesterolul total si trigliceridele)
· Ecografie Doppler pentru a identifica un potential blocaj la nivelul arterelor (se realizeaza cu
ajutorul ultrasunetelor si furnizeaza medicului imagini exacte ale arterelor; face masuratori ale
fluxului de sange)
· Angiografie prin rezonanta magnetica/ MRA (prin rezonanta magnetica se examineaza vasele
de sange si se obtin atat imagini bidimensionale, cat si imagini tridimensionale. Cu cel putin 4
ore inainte de procedura, pacientul nu are voie sa consuma alimente sau lichide, iar cu putin
timp inainte de procedura, pacientului i se administreaza un sedativ)
· Angiografie computer tomograf (aceasta procedura este una noninvaziva prin intermediul
careria se observa cu usurinta depozitele de calciu de pe artere si este recomandata pacientilor
cu risc cardiovascular)
· Angiografie coronaniana (aceasta procedura se realizeaza cu ajutorul razelor X si a substantei
de contrast, astfel incat sa se poata observa anatomia arterelor coronare, in special a peretilor
acestora)
· Electrocardiograma/ EKG (acest test monitorizeza impulsurile electrice ale inimii in vederea
depistarii unor aritmii ori ale unor dereglari)
· Testul de toleranta la efort (la fel ca si EKG-ul, testul de efort monitorizeaza impulsurile
electrice ale inimii, insa de aceasta data in timpul unor activitati solicitante precum alergartul,
urcatul scarilor ori mersul pe bicicleta. Comparand activitatea inimii din timpul repausului cu cea
din timpul efortului, medicul poate descoperi o afectiune cardiaca)
Tratamentul medicamentos
Grupele principale de preparate hipolipediante:
Preparate care stimuleaza eliminarea colecterol-lipoproteinelor de
densitate joasa-statine (inhibitaorii enzimei 3-hidroxi-3-metilglutaril-
coenzimei A):atorvastatina peroral,doza 5mg/zi,doza maxim.
80mg/zi;lovastatina peroral ,doza intiala 5 mg/zi,doza maxim.
80mg/zi;pravastatina peroral ,doza intiala 10 mg/zi,doza maxim. 80
mg/zi;simvastatina peroral ,doza intiala 5 mg/zi,doza maxim. 80
mg/zi;fluvastatina peroral,doza intiala 10 mg/zi,doza maxim. 80 mg/zi.
Preparate care accelereaza evacuarea lipoproteinelor de densitate
joasa –fibrati –derivatii acidului fibroic :gemfibrozil peroral 300 mg de
3-4 ori in zi;fenofibrat in microgranule perorale cate 200
mg/zi;ciprofibrat peroral cate 100 mg/zi.
Preparate care reduc formarea colesterol-lipoproteinelor de densitate
joasa:acid nicotinic peroral cate 1,5-2,0 g/Zi in 3 prize.
Sechestrante ai acizilor biliari:colestipol sub forma de pulbere dizolvata
in lichid (ceai,chiseli),peroral 5-30 g/zi;colestiramina-pulbere dizolvata
in lichid,peroral 4-24 g/zi.
• Medicamente antitrombotice – medicamentele
antitrombotice, precum aspirina, reduc riscul de formare a
chegurilor de sange ce pot bloca arterele.
• Medicamente beta-blocante – aceste medicamente sunt
adesea folosite in tratarea afectiunior cardiace intrucat reduc
riscul de infarct miocardic. Ele reduc tensiunea arteriala si
regleaza ritmul cardiac.
• Inhibitori ACE – inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
ajuta la incetinirea evolutiei aterosclerozei reducand tensiunea
arteriala si protejand arterele. Medicmentele din aceasta clasa
reduc riscul de infarct recurent.
• Blocante ale canalelor de calciu – medicamentele din aceasta
categorie reduc tensiunea arteriala si sunt folosite adesea
pentru tratarea anginei pectorale.
• Diuretice – diureticele reduc tensiunea arteriala, desre care se stie ca
reprezinta unul dintre factorii de risc majori in ateroscleroza. In cazurile mai
severe, medicamentele nu mai sunt de folos si pacientul poate avea nevoie
de o interventie chirurgicala pentru reducerea riscurilor. Daca simptomele
aterosclerozei sunt severe ori un posibil blocaj iti pune viata in pericol,
medicul iti poate recomanda una dintre urmatoarele interventii:
• Angioplastie si implantare de stent – aceasta procedura minim invaziva
presupune curatarea depozitelor de pe artera blocata ori ingustata si
implantarea unui stent, adica a unui dispozitiv care ajuta la vindecarea
arterei dupa interventia suferita.
• Endarterectomie – aceasta procedura chrurgicala presupune indepartarea
depozitelor de grasime de pe peretii arterelor afectate de ateroscleroza.
• Terapia fibrinolitica – procedura aceasta presupune folosirea unei substante
medicamentoase care dizvolva cheagurile de sange formate pe artere.
• Operatia de bypass coronanian – aceasta procedura presupune folosirea
unei artere sanatoase din alta parte a corpului pentru grefarea ei pe artera
bolnava. Astfel, se creeaza un pasaj care ocoleste portiunea bolcata a
arterei.
REMEDII NATURISTE
Iata cateva remedii folosite pentru ameliorarea situatiei pacientilor cu
atereoscleroza:
• Usturoiul – un studiu facut in anul 2013 sugereaza faptul ca usturoiul poate
reduce riscul de afectiune cardiaca. De asemenea, un studiu publicat in
2012 a dovedit ca extractul de usturoi combinat cu coenzima Q10
incetineste evolutia aterosclerozei. Poti consuma usturoiul crud sau gatit,
dar si sub forma de capsule. Informeaza-ti medicul daca alegi extractul de
usturoi.
• Niacina – cunoscuta si sub denumirea de vitamina B3, niacina se regaseste
in alimnte preucm ficatul, puiul, tonul sau somonul, dar si sub forma de
supliment alimentar. Niacina creste valorile colesterolului bun si scade
trigliceridele din sange, reducand astfel riscul de afectiune cardiovasculara.
• Piperul cayenne – consumul de piper cayenne stimuleaza circulatia sanguina
prin artere, reduce nivelul de colesterol LDL si scade riscul de afectiune
cardiaca. De asemenea, piperul cayenne stimuleaza si circulatia periferica
scazand riscul de ateroscleroza periferica.
• Ananasul - acest fruct contine o enzima denumita bromelaina, enzima care
impiedica formarea cheagurilor de sange.
• Turmericul –curcumina, antioxidantul care se regaseste in cantitati amri in
turmeric, fortifica vasele de sange si imbunatateste circulatia sanguina la
nivelul arterelor. Totodata, acesta reduce colestrolul “rau” si impiedica
formarea cheagurilor de sange.
PREVENIREA ATEROSCLEROZEI
Debutul aterosclerozei este in copilarie, atunci cand apare placa de
aterom. Asadar, prevenirea aterosclerozei trebuie sa inceapa de la o varsta
cat mai mica, pentru a reduce cat mai mult riscurile. In perioada
adolescentei, ateroscleroza evolueaza in continuare iar abia la maturitate
sau chiar la batraneste este depistata, diagnosticata si tratata. Pentru a
preveni ateroscleroza nu trebuie sa faci altceva decat sa adopti un stil de
viata cat mai sanatos.
Asadar, este important ca inca din copilarie si adolescenta individul sa tina
cont de urmatoarele aspecte:
1.Adoptarea unor obiceiuri alimentare sanatoase – o alimentatie
sanatoasa este cel mai de pret aliat al inimii tale. Fructele, legumele,
cerealele integrale, carnea slaba, pestele, fructele de mare si produsele
lactate sarace in grasimi trebuie sa faca parte din alimentatia ta zilnica.
Sarea, zaharul adaugat, grasimile solide, dar si cerealele rafinate trebuie
evitate pentru prevenirea aterosclerozei.
2.Adoptarea unui stil de viata activ – activitatea fizica iti imbunatateste
aspectul, dar te mentine si sanatos. Practica sport, mergi pe jos, foloseste
scarile si nu sta o zi fara sa faci cel putin 30 de minute de miscare.
3.Nu fuma/ renunta la fumat – fumatul creste riscul de ateroscleroza,
fumul de tigara afectand direct vasele de sange.
4.Mentine greutatea optima – obezitatea creste riscul de ateroscleroza, la
fel ca fiecare kilogram in plus, asa ca mentine-ti greutatea ideala.