Mărul

Condiții de creștere și fructificare

 Mărul este puțin pretențios față de sol dar prefera
solurile fertile, bine drenate și reavene. Mărul
vegetează pe solurile: lutoase, nisipoase, luto-
nisipoase, argiloase, argilo-lutoase. Suportă greu atât
seceta prelungită cât și umiditatea excesivă în sol
(stagnarea apei). Mărul prefera un ph de 6-7. Cerințele
față de sol diferă și de la un portaltoi la altul;
 În momentele critice (creșterea fructelor,perioadele
secetoase, diferențierea mugurilor de rod, etc.) se
impune obligatoriu irigarea prin picurare. Condițiile de
secetă afectează atât cantitatea cât și calitatea fructelor.
 Temperatura
 Mărul prefera temperaturi în intervalul 13-28°C.
Temperatura minimă absolută în vegetație este de 8°C iar
cea maximă absolută de 34°C. Creșterile tinere pot fi
afectate de îngheț la temperaturi <-2°C. Temperatura
minimă de la care plantele (mugurii de rod) pot fi afectate
de ger în perioada de repaus este de<-30°C.
 Lumina: mărul este un pom fructifer cu temperament de
lumina (prefera locurile însorite) dar suportă și semiumbră
(fructele aflate la umbra se coloreaz slab, intensitatea
aromei este mai slabă, etc.)
 Plantarea mărului se recomandă toamna, dar putem planta
în toată perioada de repaus vegetativ (toamnă-primăvară),
dacă solul nu este înghețat și în aer avem temperaturi de
peste 5°C.
 Încadrare sitematică
 Mărul este încadrat sistematic în familia Rosaceae (alături de păr, gutui, prun,
cais, piersic, moșmon și scoruș), subfamilia Pomoideae, genul Malus.

 Regn:Plantae
 Diviziune:Magnoliophyta
 Clasă:Magnoliopsida
• Ordin:Rosales
• Familie:Rosaceae
 Subfamilie:Maloideae sau Spiraeoideae
 Gen:Malus

Fig.1

 Mediul de viață este reprzentat de livadă, având ca strămoș mărul pădureț.

 Alcătuire
 Rădăcina: adânc înfiptă în pământ și mult ramificată,
fixând bine planta.
 Tulpina: este lemnoasă, de tipul arbore , adică prezintă
trunchi și coroană bine ramificată.
 Frunzele: sunt ovale, dințate pe margini și lucioase pe fața
superioară; pe cea inferioară frunzele au peri mici care le
apăra de uscăciune.
 Floarea: pe tipul 5, peduncul ,receptacul sub formă de
păhărel, 5 sepale, 5 petale, gineceul are ovarul adăpostit în
receptacul și este format din 5 cămăruțe fiecare cu câte
două ovule. Mărul formează buchete spre vârful ramurilor
și florile sunt alb-roz.
 Polenizarea este făcută de insecte.
 Fructul
 Se formează în urma fecundației, când pereții ovarului se
întăresc și formează cinci cămăruțe cu înveliș tare care închid
fiecare câte două semințe maronii, cotorul, iar pereții
receptaculului devine fructul fals, partea cărnoasă a mărului, care
îmbracă și protejează fructul adevărat La exterior prezinta o
coajă diferit colorată.
 Forma și culoarea fructului ne spun cărui soi aparține mărul.
 La noi cresc mai multe soiuri de exemplu: ionatan, crețesc,
domnesc, parmen-auriu, mere de Voinesti.

Fig.2 Semințele mărului sunt

dicotiledonate.
Fenofazele mărului
 Evolutia mugurilor
• Mărul are două tipuri de muguri: muguri micști ce se
transformă într-o rozetă de frunze și o inflorescență și muguri
vegetativi ce formeaza lăstari sau rozete de frunze.
• -Mugurii vegetativi(foliari) și micști se află în repaus vegetativ
total și au solzi de culoare maro-închis(unicolor)
-Dezmugurire, mugurele se umflă și plesnește iar între solzi
se observă culoarea galben-verzuie.
-La finalul dezmuguritului(umflării mugurelui) în vârful
mugurelui își fac apariția frunzulițele pubescente(acoperite
de fire fine de păr)
-Primele frunze verzi își fac apariția;
-Primele frunzulițe verzi 0,5 cm își fac apariția deasupra
solzilor mugurelui.
 Evoluția frunzelor
- Etapa urechiușe de șoarece când frunzulițe verzi de 1 cm își fac apariția
desupra solzilor mugurelui. Apar primele frunze diferențiate.
-Apariția primelor frunze(unele frunze încă nu s-au dezvoltat)
-Mai multe frunze s-au dezvoltat dar nu au ajuns la dimensiunile de la
maturitate.
 Evoluţia lăstarilor
- Începutul creșterii lăstarilor. Se pot identifica axele de
dezvoltare a lăstarilor.
 Evoluția inflorescențelor
- Dezmugurit(mugurii miscti s-au umflat),solzii acestora
se alungesc și se observă zone de culoare deschisă
-Dezmuguritul este la final.Solzii mugurilor devin mai
deschiși la culoare iar primordiile sunt vizibil acoperite
de perișori fini
-Mugurele s-a deschis iar din acesta se pot observă
frunzulițe verzi(încă nedeschise) și primordiile
viitoarelor flori
-Fenofaza urechiușe de șoarece- frunzulițele verzi au 10
mm deasupra mugurelui. Se desfac primele frunze
-Boboci florali vizibili și verzi (floarea este închisă și acoperită
complet de sepale)
-Petalele se alungesc, sepalele se deschid ușor, petalele sunt
vizibile și încep să se coloreze în roz
-Bobocul floral capătă forma unei mingi, petalele sunt bine
dezvoltate și bobocul stă să înflorească.
 Înflorirea mărului
-Prima floare este deschisă,
-Inloritul complet- peste 50% din flori sunt deschise iar
primele petale încep să cadă
-Sfârșitul înfloritului- toate petalele s-au scuturat.
 Importanța
 Mărul are acțiune tonică, diuretică, depurativă,
antiseptică, intestinală, laxativă. Este indicat în astenie,
surmenaj, convalescență, graviditate, anemie,
reumatism, gută, litiază urică, hepatită, colibaciloză,
stări febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și
altele.
 Cercetările sugerează că merele pot reduce riscul
de cancer la colon, cancerul de prostată și cancerul
pulmonar.
 Bibliografie
 https://www.didactic.ro/materiale-didactice/marulproiect
 http://www.ihp.ro/fertirig/Carte_PrunsimarPlumandapple
.pdf
 http://www.horticultorul.ro/pomi-fructiferi/fenofaze-la-
mar-i/
 http://www.horticultorul.ro/pomi-fructiferi/marul-malus-
domestica/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r