Sunteți pe pagina 1din 19

Programa școlară pentru

Limba modernă
clasa a V-a
Noutăți
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Crearea unor premise pentru o concepţie curriculară unitară şi coerentă la


nivelul întregului învățământ preuniversitar. În ciclul gimnazial este continuat
modelul de proiectare curriculară pe competențe implementat deja în
învățământul primar.
 Structurarea din perspectiva modului în care disciplina de studiu (limba
modernă 1, limba modernă 2, limba modernă -intensiv) poate contribui la
realizarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu.
 Existența unei programe comune pentru Limba modernă 1 (L1 - nivel A2+),
respectiv Limba modernă 2 (L2- nivel A1+).
 Progresia achizițiilor de comunicare de la o clasă la alta reflectă structurarea
nivelurilor de referință menționate mai sus. Enunțurile competențelor
specifice sunt reformulări la infinitivul lung al descriptorilor europeni.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Contribuţia printr-o serie de enunțuri stipulate la nivelul competențelor


specifice la dezvoltarea sensibilizăriiși exprimării culturale, atât în contextul
culturii proprii cât și al spațiului cultural vehiculat de limba modernă
studiată. În această privință, rezultatele așteptate relevă interdependența
dintre achiziții de comunicare și achiziții (inter)culturale.
 Propun interconectarea dintre competențele cheie și achizițiile specifice. Pe
lângă competențele digitale și de sensibilizare și exprimare culturală,
programele vizează competențele sociale și civice prin diversele enunțuri de
interacțiune, spiritul de inițiativă și antreprenoriatul printr-o varietate de
proiecte (care includ și elemente de matematică, științe și tehnologii, ca
bază sau obiectiv de documentare/ realizare practică/ context de
comunicare).
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Centrarea pe competenţe de comunicare şi nu pe conţinuturi lingvistice


specifice, acestea din urmă fiind privite ca bază de operare pentru
dezvoltarea competenţelor.
 Definirea competenţelor finite în perspectivă europeană ca ansambluri
structurate de cunoştinţe, abilități şi atitudini dobândite prin învăţare, care
concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor
probleme generale. În această perspectivă, formulările atitudinale sunt
incluse alături de accentele cognitive. Altfel spus, atitudinile de comunicare
se asociază deprinderilor de comunicare în seturi coerente de achiziții.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Sunt adecvate instrumentelor digitale, noilor media și, în general, aplicațiilor


prin formulările unor competențe, prin activitățile de învățare sugerate, prin
exemplele de sarcini de lucru prezentate detaliat în secțiunile specifice
pentru fiecare limbă modernă și prin listele de link-uri utile recomandate.
Integrarea TIC în formularea achizițiilor de comunicare la limbi moderne
aduce un plus de actualitate, de motivare pentru învățare și de context
semnificativ pentru tineri.
 Includ recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile
didactice şi la metodele care contribuie predominant la realizarea
competențelor. Sugestiile metodologice, de mare diversitate (pentru a putea
fi adaptate într-o varietate de contexte), stimulative pentru elevii de azi, au
rolul de a orienta cadrele didactice în utilizarea programei școlare pentru
realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:
 Programele pentru L1 și L2 oferă precizie din perspectiva rezultatelor
așteptate, prin raportare la un referent internațional acceptat, iar aceasta
are loc în fapt, prin achizițiile stipulate și nu doar declarativ prin
menționarea în Nota de prezentare.
 Existența unei programe pentru Limba modernă 1 – studiu intensiv, construită
pentru a asigura progresia achiziției de comunicare în 4 ore pe săptămână
(conform Precizărilor 44961/25.10.2016) de la nivelul A1 (structurat la finalul
învățământului primar) până la B1 (la finalul gimnaziului).
 Programa pentru studiul intensiv oferă o progresie accelerată a achiziției de
comunicare în raport cu L1 care să justifice timpul dedicat din CDS de către
elevii care au optat pentru această variantă.
 Studiul intensiv beneficiază de un standard național racordat în mod explicit
la referentul european.
Structura programei şcolare cuprinde: o notă de prezentare,
competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi, activități şi
sugestii metodologice.

Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta


demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Ele sunt urmărite pe întreg parcursul ciclului
gimnazial.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea
acestora şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase
 Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.
 Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe specifice şi
conţinuturi.
 Competențele prevăzute pentru fiecare an de studiu sunt corelate cu o varietate de exemple
de activități de învățare. În acest context, cadrele didactice au libertatea de a utiliza
exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau
de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de
la clasă.
Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă
competenţele specifice (aceste enunţuri sunt orientative).
Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor specifice.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic
pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.
 Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și
desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în
cadrul învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări
eficiente, în baza programelor și planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul
inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se
desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație
elementară a fiecărui cadru didactic.
 Proiectarea demersului didactic presupune:
3.1. lectura personalizată a programelor şcolare;
3.2. planificarea calendaristică;
3.3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare).

Lecturarea programei se realizează “pe orizontală” în următoarea succesiune:


Competenţe generale – Competenţe specifice - Conţinuturi – Activităţi de învăţare
 Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în
care acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor
(stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), contextului obiectiv
(socio-economic) și contextului motivațional specific unității școlare și
comunității locale în ansamblu. Din acest motiv, prezentarea acestor
planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele didactice în forma
prezentată, ci stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii,
prin prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextualizare la
specificul fiecărei clase sau grupe de elevi.
 Coordonatorii comisiilor metodice, metodiștii și inspectorii şcolari pentru
limbi moderne vor îndruma cadrele didactice în direcția adaptării
planificărilor la situația demonstrată de testele predictive și la contextul
local.
 În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de
obligativitatea respectării programelor, nu a unui manual anume. În
cazurile în care manualele folosite nu acoperă în întregime programa sau
conțin elemente suplimentare față de programă, cadrele didactice își vor
realiza în așa fel planificarea, încât să se asigure acoperirea programei, în
vederea atingerii nivelurilor de competențe prevăzute, conform Cadrului
European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). Planificările vor
cuprinde, totodată și detalieri privind resursele procedurale eficiente,
precum și materialul didactic adecvat. Segmentul de evaluare va fi tratat cu
multă atenție, vizând și pregătirea elevilor în vederea evaluărilor prevăzute
de LEN.
 Din punct de vedere formal, Planificarea anuală are anumite elemente de
specificitate și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos:

Unitatea Competenţe Conţinuturi Număr Săptămâna Observaţii


de specifice de ore
învăţare vizate
 O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă,
care are următoarele caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin
integrarea unor competenţe specifice;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
- se finalizează prin evaluare.
 Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu
lectura personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în
succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice,
la conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare.
 Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi
realizat potrivit modelului de mai jos:

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare


(detalieri) specifice învățare

[se [se precizează [vizate/recoman [se precizează [se


menționează numărul date de resurse de menționează
detalieri de criterial al programa timp, de loc, metodele,
conținut care competențelor școlară sau material instrumentel
explicitează specifice din altele adecvate didactic, forme e sau
anumite programa pentru de organizare modalitățile
parcursuri] școlară] realizarea a clasei] de evaluare
competențelor utilizate]
specifice]
 Explicit sau implicit, în programa şcolară pentru disciplina Limbă modernă
(L1, L2 şi intensiv) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare.

 Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu


proiectarea demersului de predare- învăţare şi în deplină concordanţă cu
acesta.
 Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele
din CECRL, la care se adaugă gramatică funcţională (acte de vorbire / funcții
ale limbii, inclusiv convenții socio-culturale). O parte a evaluării se va referi
și la progresele elevului, având rol de stimulare a implicării active a elevului
în desfășurarea orelor și a stimulării autonomiei acestuia.
 Evaluarea iniţialặ se referặ la testele predictive, prin care cadrele didactice starea iniţialặ
la începutul unui an şcolar sau ciclu de lucru cu elevii, pentru a putea stabili starea doritặ la
sfârşitul anului şcolar sau la sfârşitul ciclului avut în vedere. Planificarea procesului de
predare- învặţare se face în cadrul curricular existent pe baza rezultatelor testelor
predictive.
 Testele de tip sumativ, anunţate pentru sfârşitul unei unitặţi de învặţare sau pentru anumite
momente din anul şcolar (mijlocul sau sfârşitul semestrului sau anului şcolar, lucrặri
semestriale/teze etc) se vor situa la nivelul de competenţe prevặzut în planificarea cadrului
didactic şi vor aborda acele conţinuturi pe care profesorul şi le-a prevặzut în planificare şi le-
a abordat în fapt.
 Evaluarea formativặ (curentă) are ca principal rol asigurarea de feed-back atât pentru
profesor, cât şi pentru elev, în scopul adaptării parcursului stabilit prin planificare la
rezultatele acestei evaluări. Atât profesorul, cât şi elevul, trebuie să dea dovadă de
flexibilitate şi adaptabilitate în ajustarea planificării. Ca principiu general, este recomandabil
ca elevii să conştientizeze existenţa şi conţinuturile unei planificări a profesorului şi să fie
învăţaţi să-şi asume partea lor de responsabilitate pentru succesul învăţării. Unele forme de
evaluare formativă, mai ales portofoliul şi proiectul, favorizează în mod deosebit învăţarea
autonomă şi co-responsabilizarea elevilor.
 Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)
elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi
moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul (Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”,
EQUALS – ALTE )
Autoevaluarea
Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe
nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ recomandă:

 proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice care


să urmărească formarea acestor competenţe;
 proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru toate limbile moderne
studiate în şcoală, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare / învăţare a
acestora;
 utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative;
 posibilitatea ca unei competenţe specifice să îi corespundă mai multe conţinuturi;
 proiectarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă;
 corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor;
Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe
nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ recomandă:

 utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi instrumente


complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea
sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;
 corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de programa
şcolară;
 valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
 recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale;
 utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;
 corelarea treptată, chiar de la începutul studierii limbii străine, la nivelurile de performanţă prevăzute
de Cadrul European Comun de Referinţă;
 asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de competenţele care se formează
la elevi;
 asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de învăţare;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor imediate - folosirea
smartphone-ului, completarea unui C.V., întocmirea unui e-mail (propunerea unor texte şi sarcini de lucru
autentice pentru studiu, care să reflecte situaţiile tipice de comunicare şi documentare din realitatea
contemporană)
SUCCES
ÎN
ANUL SCOLAR 2017-2018!