 DEFINITIE

PIERDERE OSOASA SITUATA INTRE

RADACINILE DINTILOR
MULTIRADICULARI.
CONDITIONEAZA PLANUL DE TRATAMENT
SI INFLUENTEAZA PROGNOSTICUL
 FACTORII ETIOLOGICI ACEEASI CU CEI
CARE DETERMINA DECLANSAREA SI
EVOLUTIA BOLII PARODONTALE
 FACTORI ANATOMICI CARE
INFLUENTEAZA EVOLUTIA LIR:
- Proiectiile de smalt

- Perle de smalt

- Puntile de cement

- Concavitatile radacinilor si concavitatile

trunchiului radicular
  Depozite de smalt ectopice,
apicale de nivelul normal al
PROIECTIILE DE jonctiunii amelo-cementare, cu
SMALT o forma de banda si cu
extinderea in zona furcatiei
 Daca amelogeneza nu se
opreste dupa ce smaltul de la
nivelul coroanei dentare este
depus,organismul poate
produce in continuare smalt
care se depune la nivelul
dentinei radiculare. Smaltul
aditional ia adesea forma de
prelungire care se proiecteza la
nivelul furcatiei dintilor
pluriradiculari. Aceste proiectii
pot favoriza aparitia leziunilor
de furcatie
CLASIFICAREA  Grad I – Modificari mici dar
PROIECTIILOR DE distincte in conturul
SMALT jonctiunii amelo-cementare
cu au o prevalenta mai mica
decat proiectiile cervicale de
smalt.ele contribuie de
asemenea la dezvoltarea
leziunilor de furcatie
 Grad II – proiectii cervicale
de smalt aproape de furcatie
fara a lua contact cu ea ;
 Grad III – Proiectii de smalt
extinse in furcatie.
  Succesul tratamentului
pungilor parodontale
TRATAMENT cauzate de proiectiile de
smalt necesita indepartarea
acestora.
 Prin restaurarea conturului
normal al dintelui si prin
expunerea dentinei
subiacente, este posibil ca
atasamentul parodontal nou
format sa elimine aceste
leziuni.
  Perlele de smalt sunt mase
localizate de smalt care s-au
dezvoltat ectopic, tipic peste
Perlele de smalt suprafata radiculara a dintelui,
in imediata apropiere a
jonctiunii amelo-cementare.
 Perlele de smalt localizate
apical de jonctiunea amelo-
cementara pot contribui la
retentia placii bacteriene, care,
in schimb, poate duce la
leziuni periodontale foarte
severe.Spre deosebire de tartru,
cu care se aseamana radiologic,
perlele de smalt nu pot fi
indepartate prin detartraj.ele
trebuiesc totusi indepartate
pentru a se reface conturul
natural al dintelui.
 Prezenta proiectiilor cervicale
de smalt si a perlelor de smalt
la acest nivel impiedica
atasamentul tesutului
parodontal si complica
leziunile de furcatie existente.

 Perlele de smalt sunt mai putin

prevalente decat proiectiile de
smalt.Ele contribuie de
asemenea la etiologia
leziunilor de furcatie
  Exista variate cavitati si punti in
plafonul furcatiei care complica
terapia cestor leziuni
PUNTILE DE CEMENT  puntile merg de la o radacina la
alta, iar la unii molari maxilari se
continua si apical
 sunt in stransa legatura cu
pierderea de atasament la nivelul
furcatiei.
 grija atunci cand se face
debridarea dintilor cu pierdere de
atasament la nivelul furcatiei.
 creeaza nise pentru acumularea
de placa bacteriana si apare in
proportie de aproximativ 70% la
nivelul molarilor mandibulari.
 Odontoplastia ar trebui luata in
calcul in cazul puntilor de cement
severe pentru a asigura o
modelare radiculara propice.
Concavitatile  Concavitatile sunt prezente la
radacinilor si nivelul plafonului furcatiei,
concavitatile coronar si apical de furcatie si in
trunchiului radicular spatiul interproximal al
radacinilor.
 Pot afecta progresia pierderii de
atasament prin favorizarea
depunerii placii bacteriene.
 Prezenta concavitatilor
trunchiului radicular influenteaza
in mod negativ regenerarea
tisulara ghidata datorita
neadaptabilitatii adecvate a
membranei atunci cand este
aplicata la 2-3 mm de jonctiunea
amelo cementara. Aceasta permite
migrarea apicala a epiteliului
jonctional, fapt care interfera cu
procesul de regenerare.
Lungimea  Molarii cu trunchiul radicular
scurt sunt considerati a avea un
trunchiului radicular grad mai mare de risc de a
dezvolta leziuni de furcatie decat
molarii cu trunchiul radicular
lung si sunt de asemenea cel mai
bun candidat pentru procedurile
de rezectie apicala.
 Molarii cu trunchiul radicular
mare raspund foarte bine la
procedurile de regenerare tisulara
ghidata prin vindecarea completa
a leziunilor de furcatie fata de
molarii cu lungimea trunchiului
radicular scurta.
 Lungimea scurta a trunchiului
radicular e mai putin favorabila
pentru acoperirea cu membrane,
repozitionarea lambourilor si
adaptarea lor coronara.
IN SENS TRANSVERSAL IN SENS VERTICAL

 Gradul I - 1-3mm  Clasa A – pana la 3 mm

 Gradul II – peste 3 mm  Clasa B – 4-6 mm
dar nu traverseaza  Clasa C – peste 7 mm
 Gradul III – traverseaza
dintr-o parte in alta a
radacinii
  Implica pierdere minima de
LIR GRADUL I
atasament, cea mai mare
parte a osului interradicular
intacta (pana la 1/3 din
distanta V-O)
 Nu sunt modificari
radiografice
 Intraoperator se observa
pierdere osoasa minima
LIR GRADUL II
 Liza osoasa interradicular atat
orizontala cat si verticala
 Mai exista os profund in defecte
 Radiografic nu se observa
intotdeauna, in functie de
cantitatea de os restanta in defect
LIR GRADUL II
INCIPIENTA

Ambii molari au LIR

gradul II cu pungi
parodontale de 5 mm
LIR gradul II moderata
Pierdere osoasa verticala si
orizontala mai importante
Se observa in timpul
interventiei chirurgicale
LIR gradul II severa
Pierdere severa de os
interradicular, dar dinspre
lingual furcatia apare
normala
La sondajul intraoperator
lingual exista os intact
LIR GRADUL III
Osul este pierdut pe
intreaga grosime a furcatiei
Sonda trece complet
dinspre vestibular spre oral
Radiografic se observa o
radiotransparenta neta
LIR gradul III molar
maxilar
LIR gradul III molar
maxilar – aspect
radiografic si CT
LIR gradul IV
 Pirdere osoasa completa intre
radacini in sens vestibulo-oral ,
insotita de recesiuni mari
 Furcatia este vizibila in cavitatea
bucala
 Radiografic aspectul este similar
cu LIR gradul III
ATENTIE!!!!
PM 1 MAXILAR- DINTE
BIRADICULAR
IMPLICAREA FURCATIEI
TREBUIE EXAMINATA IN
SENS MEZIO-DISTAL
 Realizarea unei jonctiuni dento-gingivale
sanatoase
 Eliminarea si controlul factorilor bacterieni
 Stabilizarea leziunii prin usurarea controlului
placii la acest nivel
 Regenerarea in limitele posibilitatilor a
tesuturilor parodontale de sustinere
 LIR gradul I cu pungi parodontale mai mici de 4 mm
necesita doar tratament etiologic. In rest este necesara
completarea cu tratament chirurgical
 Desfiintarea pungilor supraosoase prin detartraj si chiuretaj
sau prin gingivectomie in functie de adancimea pungii si de
fibrozitatea peretelui moale al pungii
 Deoarece procesul distructiv este incipient nu este necesara
abordarea furcatiei
 Eliminarea pungii parodontale duce la remiterea inflamatiei
si la repararea ligamentelor parodontale si a marginii osului
alveolar
 Daca exista denivelari la nivelul jonctiunii smalt-cement se
face odontoplastie pentru a reduce acumularea de placa
post-tratament
 Tratament de electie – RTG
 Tratamente alternative –
- osteoplastie
- tunelizare
 Rezectie radiculara
 extractie
Leziune de gradul II incipienta
S-a efectuat:
-Lambou muco-periostal chiuretaj si
root-planning
-Osteoplastia osului alveolar pentru a
creea o forma adecvata
- lamboul se repozitioneaza apical si se
sutureaza urmarind noul contur osos
LIR de gradul II
avansata
Punga parodontala
profunda cu pierdere mare
de os
Necesita proceduri
regenerative
S-a efectuat RTG cu Bio-oss
si Emdogain pentru a
umple defectul osos
Lamboul se repozitioneaza
la nivelul initial (coronar)
LIR GRADUL II
AVANSATA
MANDIBULAR
 Se pune problema conservarii dintelui
 RTG indicatii limitate datorita pierderilor mari
osoase si a greutatii de a fixa membrana atat
vestibular cat si oral
 Tunelizarea
 Rezectia radiculara
 Extractia
TUNELIZAREA
Indicata pentru molarii
mandibulari cu LIR de
gradul II si III
Are ca scop realizarea unei
morfologii a spatiului
interradicular adaptata
pentu o buna igienizare la
domiciliu cu periute
interdentare
REZECTIA
RADICULARA
AMPUTATIE RADICULARA
AMPUTATIE CORONO-
RADICULARA
(PREMOLARIZARE)
DUBLA PREMOLARIZARE
PARODONTALE
- PIERDERI OSOASE SEVERE CARE AFECTEAZA O
RADACINA, NETRATABILE PRIN RTG
- LIR GRADUL II SI III
- RECESIUNI GINGIVALE SEVERE SAU
DEHISCENTE RADICULARECARE AFECTEAZA
DOAR O RADACINA
ENDODONTICE
- INCAPACITATEA DE A TRATA UN CANAL
RADICULAR
- FRACTURA RADICULARA SI/SAU PERFORATIE
- RESORBTIE RADICULARA EXTERNA SEVERA
- CARIE RADICULARA EXTINSA
GENERALE ALE CHIRURGIEI
PARODONTALE
 FACTORI SISTEMICI
 IGIENA DEFICITARA
FACTORI ASOCIATI CU ANATOMIA LOCALA
- RADACINI FUZIONATE
- ARHITECTURA TISULARA DEFAVORABILA
FACTORI ENDODONTICI
-RADACINI RESTANTE NETRATABILE
Amputatia
radiculara la molarii
maxilari
Amputatia corono-
radiculara la molarii
mandibulari
Dubla premolarizare
EXTRACTIA
 • Difuziunea microbilor si a toxinelor
DIAGNOSTICUL microbiene prin canalele accesorii
DIFERENTIAL CU existente la nivelul furcatiei radiculare si
care determina liza osoasa
LEZIUNILE
• Dinte devital, cu leziuni carioase
INTERRADICULARE DE profunde, tratamente endodontice
ORIGINE ENDODONTICA nesatisfacatoare, obturatii coronare
neadecvate
• Parodontiul marginal de aspect normal,
absenta pungilor parodontale, a
semnelor de inflamatie
• Uneori in dreptul furcatiei o fistula
cronica sau un mic abces
• Examenul radiografic arata liza
interradiculara, dar mezial si distal este
integru
• Prognosticul este bun prin tratament
endodontic corect