CEREBELUL

CEREBELUL
CEREBELUL
 Cerebelul este situat în fosa posterioară,
acoperit de cortul cerebelului.

 Este legat de trunchiul cerebral prin:

-pedunculul cerebelos superior- legat de
mezencefal
-pedunculul cerebelos mijlociu- legat de punte
-pedunculul cerebelos inferior- legat de bulb și
măduvă

Este așezat în derivație pe căile ascendente și

descendente.
 Funcții:
Cerebelul intervine în:
-menținerea echilibrului
-menținerea posturii și a tonusului muscular
-coordonarea mișcărilor

Controlul cerebelului asupra mișcării se

bazează pe informațiile multiple pe care le
primește de la:
-sistemul vestibular
-organe senzoriale:văz,auz
-formația reticulată
-sistemele proprioceptive:
*căile spinocerebeloase-căile sensibilității
proprioceptive: tractul spinocerebelos direct Flechsig
și încrucișat Gowers, cu receptori- fusurile
neuromusculare
*căile sensibilității profunde conștiente

*Legăturile cerebelului cu scoarța cerebrală sunt

aferente și eferente, încrucișate, prin calea cerebelo-
dento-rubro-talamo-cortico-ponto-cerebeloasă.
Încrucișarea imediat caudal față de nucleul roșu=
decusația WERNEKINK
*Legăturile cu măduva spinării sunt directe, aferente și
eferente.
 Astfel, sindromul cerebelos va fi:
-de partea leziunii- în leziuni ale cerebelului, ale
căilor cerebeloase din bulb și punte= în leziuni
situate caudal de încrucișarea Wernekink
-de partea opusă leziunii- în leziuni ale nucleului
roșu, subtalamus, talamus, nuclei pontini,
emisfere cerebralel de=în leziuni situate cranial
de încrucișarea Wernekink.
Afectarea scoarței cerebrale sau a măduvei
spinării NU provoacă un sindrom cerebelos
pentru că lezarea proiecțiilor cerebeloase se
asociază cu leziuni care determină deficite
motorii, acestea mascând sindromul cerebelos.
 Sindromul cerebelos poate fi evidențiat, în
aceste cazuri, doar în timpul executării unor
mișcări voluntare sau la menținerea unei poziții.

 Cerebelul este situat în spațiul inextensibil al

fosei posterioare, în raport cu trunchiul cerebral
și cu căile de scurgere ale LCR→explică
-rapiditatea instalării sindromului de HIC din
PEI cerebeloase, care duc la angajarea
amigdalelor cerebeloase prin marea gaură
occipitală
-suferința de trunchi cerebral
-suferința nervilor cranieni IV-XII
 Structura cerebelului:
Microscopic:
1. Scoarța cerebeloasă-structură uniformă, cu
trei straturi:
-molecular- la periferie, cu celule în paner
-al celulelor Purkinje-în mijloc, celule situate pe
un singur rând, primesc prin fibre extrinseci și
prin axonii celulelor din celelalte două straturi,
toate aferențele scoarței cerebrale. Axonul
celulelor P. reprezintă singura eferență a
scoarței cerebeloase.
-stratul granular- în profunzime, are celule cu
fibre agățătoare.
 2. Substanța albă

 3. Nucleii intracerebeloși- situați în substanța

albă, deasupra acoperișului ventriculului IV.
-median spre lateral:
*nucleul fastigial
*nucleul globosus
*nucleul emboliform
*nucleul dințat- cel mai mare, vizibil pe
secțiunile anatomopatologice.
 Nucleii cerebeloși primesc:
-aferențe- de la:
1.nucleii olivari inferiori din măduvă
2.nucleii vestibulari
3.nucleii reticulari
4.nucleii pontini
5. tractul spinocerebelos
-eferențe- de la:
1.nucleii reticulari și vestibulari- din punte și
măduvă
2.nucleul roșu
3. nucleul ventro-lateral talamic
 Macroscopic:
1. emisfere cerebeloase
2. vermisul- median
3. fisura anterioară-separă lobul anterior-mic- de
lobul posterior-mult mai mare
4. fisura posterioară- individualizează lobul
flocculonodular (flocculus- pe emisfer,
nodular- pe vermis)
 Anatomie funcțională cerebeloasă:

Arhicerebelul- cea mai veche porțiune

filogenetic
-cuprinde :
*lobul flocculonodular
*nuclei fastigiali
-are conexiuni cu nucleii
vestibulari și reticulari (FR bulbo-pontină),căi
proprioceptive
-rol în menținerea echilibrului
 Paleocerebelul-cuprinde:

-vermisul și regiunea paravermiană

-nucleii globosus și emboliform
-aferențe proprioceptive:tractul
spinocerebelos, care are organizare
somatotopică, aferențe vestibulare,
senzoriale, somestezice
-eferențe:de la nucleul roșu
-controlează adaptarea posturală
 Neocerebelul- cuprinde:
-emisferele cerebeloase
-nucleul dințat
-aferențe:proprioceptive,
senzoriale, somestezice, corticale, talamice
din punte
-eferențe: din nucleul
ventrolateral talamic
-rol:în executarea mișcării
 FUNCȚIILE CEREBELULUI:

1.Echilibrul-menținut prin formațiunile

cerebeloase aflate în relație cu aparatul
vestibular (lobul flocculonodular și regiunile
vermiene, unde se află proiecțiile somestezice
și vizuale)

2.Tonusul muscular- prin controlul asupra

sistemului alfa și asupra neuronilor motori
gamma ai fusului neuromuscular
-la om predomină neocerebelul→toate leziunile
cerebeloase se manifestă prin HIPOTONIE.
3.Controlul motilității voluntare- prin zonele
laterale ale cerebelului, răspund de precizia
mișcării.
-leziunea acestor zone duce la ataxie
 Sindromul cerebelos: adesea global, cu
afectare variabilă a tuturor funcțiilor cerebelului,
se poate diferenția în:
-sindromul de paleocerebel- tulburări de adaptare
posturală
-sindromul de arhicerebel- tulburări de echilibru
-sindromul de neocerebel- predomină tulburările
în efectuarea miscărilor membrelor, cu:
*tremor intențional
*hipermetrie/ dismetrie
*asinergie
*adiadocochinezie
 Astfel:
-leziuni unilaterale de emisfer cerebelos duc la:
*tremor intențional ipsilateral la membrul superior
*incoordonare la membrele inferioare, cu tulburări
secundare de postură

-leziuni bilaterale cerebeloase determină:

*ataxie cerebeloasă
*dizartrie cerebeloasă
*nistagmus-prin alterarea mișcărilor oculare
conjugate
 Semiologie cerebeloasă:
*HIPOTONIA-exagerarea balansului membrelor,
aspect pendular al reflexului rotulian
*ASINERGIA –dizarmonie în spațiu și timp în
contracția musculară
elementară→descompunerea mișcărilor de
adaptare posturală
*DISMETRIA-incapacitatea de a regla corect
intensitatea și durata mișcării, în funcție de
scop→ anomalie a traiectului sau a plasării unui
membru în timpul unei mișcări voluntare, când
membrul rămâne în urmă-hipometrie sau
depășește ținta-hipermetrie
*ADIADOCOCHINEZIA-amplitudine anormală a
mișcărilor succesive, evidențiată la proba
marionetelor
*TREMORUL CEREBELOS-este intențional, cu
amplitudine mare, cu accentuare pe măsură ce
gestul se derulează, influențat de emoții
*MODIFICĂRILE SCRISULUI- literele au talie
mare, sunt inegale, semnul desenării unei scări
*DIZARTRIA CEREBELOASĂ-vocea este
tărăgănată, scandată, cu tulburări de articulare,
explozivă,cu neregularități în forța vocii
 PATOLOGIA CEREBELULUI
1.Afecțiuni inflamatorii:
-scleroza multiplă- cu sindrom cerebelos
determinat de plăci de demielinizare în cerebel
sau prin leziunea căilor cerebeloase din
trunchiul cerebral
-encefalita cerebeloasă- arbovirus, varicelă,
rujeolă
-tuberculom cerebelos
-abces cerebelos
2.Afecțiuni toxice:
-intoxicația alcoolică cronică
-medicamente: fenitoin, fenobarbital

3.Tumori:
-primitive: meduloblastom (la copil), astrocitom (chistic)
*fenomene de hipertensiune intracraniană-semne de
angajare cerebeloasă prin gaura occipitală, de
suferință de trunchi cerebral, suferință de nervi
cranieni
-metastaze cerebeloase
-neurinom de acustic în fază neurogenă
-tumori de vecinătate: meningiom de fosă posterioară,
de cort cerebelos, de lob occipital
4.Traumatisme: contuzii, hematoame
cerebeloase
5. Leziuni vasculare: AVC
*hemoragice-hematoame intracerebeloase cu
sau fără inundație ventriculară
 Hemoragia cerebeloasă- de elecție în nucleul
dințat
1.Forma comatoasă- comă, fără semne
premonitorii, hipotonie a membrelor și sindrom
de HIC
**diagnostic- doar CT cerebral
2.Forma pseudotumorală- începe cu ataxie
unilaterală, cefalee, vărsături, tulburări de
echilibru, +/- tulburări motorii de însoțire,
nistagmus, paralizii ale mișcărilor conjugate ale
globilor oculari, HIC, comă, cu evoluție de ore-
zile
**diagnostic-CT, tratament- neurochirurgical
 Infarctul cerebelos- la debut are aspect de ictus
nehemiplegic cu conștiența păstrată
-bolnav cu factori de risc cardio-vasculari
Debut: brusc, cu vertij rotator, cefalee occipitală, cădere,
vărsături
Clinic: semne cerebeloase (ataxie, tremor, hipotonie,
dizartrie), semne meningiene (vărsături, +/- redoare
de ceafă), semne de suferință de trunchi cerebral-
atingere de nervi cranieni (mioză, diplopie, pareză de
n.VII, tulburări de deglutiție), sindrom piramidal (fără
deficit motor).
Prin edemul cerebelos, poate apare sindromul de HIC,
cu compresia TC, alterarea stării de conștiență comă
cu tetraplegie flască,, tulburări vegetative(hipertermie,
tulburări respiratorii, colaps și deces prin insuficiență
cardio-respiratorie de origine centrală.
 Forme clinice:
1.grave- exitus în 24-72 ore
2.pseudotumorală- evoluție peste 7 zile, tablou clinic de
tumoră de fosă posterioară, cu agravare rapidă
3.pseudomeningitică- de diferențiat de HSA

 Diagnostic diferențial:
*meningite
*HSA
*tumori de fosă posterioară
*AVC de TC- are deficit motor, tulburări de sensibilitate,
afectare de nervi cranieni, fără semne meningiene,
fără HIC.
 -ischemia de trunchi cerebral cu sindrom cerebelos
prin leziuni bulbare, pontine, mezencefalice, talamice.

6.Afecțiuni cerebeloase eredo-degenerative:

*Eredoataxia Friedreich- transmisă recesiv, apare
prin degenerarea fasciculului spinocerebelos, atrofia
cerebelului, leziunea fasciculului piramidal și a
cordoanelor posterioare medulare
-debut în copilărie, cu
sindrom cerebelos, tulburări de sensibilitate profundă,
sindrom piramidal, nistagmus, picior scobit de tip
Friedreich
*Boala Pierre-Marie
Este o eredoataxie transmisă dominant, manifestă
după 20 ani, determinată de rarefacția celulelor
Purkinje.
Simptomatologia este exclusiv cerebeloasă, dar
există și forme de trecere spre eredoataxia Friedreich.

*Atrofia olivo-ponto-cerebeloasă Dejerine-Thomas

Este determinată de atrofia nucleilor olivari,
pontini, arcuați, cu degenerescență cerebeloasă
secundară.
Se asociază cu sindrom extrapiramidal, tulburări
psihice, suferință de trunchi cerebral, sindrom de
cordoane posterioare medulare.
7.Tulburări de dezvoltare a cerebelului:
*Boala Arnoldi-Chiari- anomalie congenitală
caracterizată prin hernierea cerebelului și a
bulbului prin marea gaură occipitală, în canalul
rahidian.
Apar semne cerebeloase, de afectare a TC,
măduvei, paralizii de nervi cranieni IX-XII,
sindrom de HIC.
*Sindromul Dandy-Walker- apare prin
astuparea găurilor Magendie și Luschka, cu
blocarea căilor de scurgere LCR, determinând
tabloul clinic de hidrocefalie, care marchează
semnele cerebeloase.
 Fig.: malformația Arnold-Chiari
Fig. Malformația Dandy-Walker