MORFOPATOLOGIA

• Anatomia Patologică, Patologia

• Are ca obiect de studiu leziunile care se
produc în organism în cadrul bolilor
• Studiază: cauza, mecanismul de producere,
aspectul morfologic al leziunilor, modalităţi
evolutive
• Obiective: clinice, învăţământ, cercetare
• Anatomia patologică: generală, specială
MORFOPATOLOGIA GENERALĂ

• Tulburările de circulaţie
• Distrofiile (Tulb. metabolism)
• Inflamaţiile
• Tumorile
• Malformaţiile
MORFOPATOLOGIA
TULBURĂRILOR
CIRCULATORII
 TULBURĂRILE CIRCULATORII

• TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI
SANGVINE
• TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI
LIMFATICE
• TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI
LICHIDELOR INTERSTIŢIALE
• ŞOCUL
 TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI
SANGVINE
• HIPEREMIA (arterială, venoasă)
• ANEMIA (ischemia)
• TROMBOZA
• EMBOLIA
• INFARCTUL
• HEMORAGIA
 HIPEREMIA

• Diferita de pletora (forma generalizata de

hiperemie): HTA, poliglobulii
• Hiperemie activa (congestia)
• Hiperemie pasiva (staza)
• Ambele sunt insotite de hiperemie capilara
 HIPEREMIA ARTERIALĂ
(ACTIVĂ, CONGESTIA)

• Creşterea cantităţii de sânge din artere şi

capilare cu creşterea vitezei de circulaţie a
sângelui
• Poate fi: fiziologică, adaptativă, patologică
(agenti fizici, chimici, biologici)
• Exemplu: hiperemia inflamatorie (exantem,
enantem), imunoalergica (urticarie), endocrina
• Macro: ţesuturi roşii, mărite în volum, calde,
pulsatile, roşeaţa dispare la presiune
• Micro: vase dilatate, pline cu hematii
• Evoluţie: reversibilă
• Complicaţii: edem, hemoragie
HIPEREMIE ACTIVA
HIPEREMIE ACTIVA
HIPEREMIA VENOASĂ (PASIVĂ,
STAZA)
• Creşterea cantităţii de sânge din vene şi
capilare, cu scăderea vitezei de circulaţie a
sângelui
• Cauza: defect de drenaj venos (obstacole,
compresii)
• Poate fi: locala (mb inf), regionala (ciroza),
generalizata (IC)
• Macro: cianoză, mărire în volum, rece
• Micro: vase dilatate, pline cu hematii
• Poate fi: a extremităţilor inferioare, pulmonară,
hepatică, splenică, renală, hipostaza
• Complicaţii: hemoragii, edem, tromboze, tulb.
trofice
STAZA PULMONARĂ
STAZA HEPATICA
STAZA HEPATICA
 ANEMIA (ISCHEMIA)

• Scăderea cantităţii de sânge din organism,

prin pierdere sau formare insuficientă de
catre maduva hematogena
• Anemia locală: ischemie
• Anemia: funcţională, adaptativă,
patologică (ATS, compresii, stenoze,
vasoconstrictii)
• Consecinţe: importanţa obstrucţiei, viteza
de instalare, timpul cât persistă
 ANEMIA (ISCHEMIA)

• Ischemia acuta:
suprimarea brusca a
circulatiei arteriale
• Ischemia cronica:
suprimarea treptata, lenta
 ANEMIA (ISCHEMIA)

• Suprimarea bruscă şi prelungită:

infarct
• Suprimarea lentă şi progresivă:
tulburări trofice ale membrelor
inferioare cu necroză şi ulceraţii
 TROMBOZA
• Coagularea sângelui în vas, în timpul vieţii
• Compoziţie: reţea de fibrină şi elemente figurate
sangvine
• Factori favorizanţi: alterarea pereţilor vasculari,
scăderea vitezei de circulaţie a sângelui,
modificarea proprietăţilor sângelui
• Aspectul trombului: striat (artere), alb (cardiac),
roşu (venos)
• Tromb: obliterant, parietal
• Tromb: recent, vechi; aseptici/septici
• Localizare: intracavitar, arterial, venos,
periuterine, periprostatice, vene superficiale (s.
Trousseau), CID
 TROMBUL/COAGUL POST-
MORTEM

• Lucios
• Elastic
• Umed
• Reproduc forma si calibrul vasului
• Nu adera de perete
• Vasul nu prezinta leziuni endoteliale
TROMB ARTERA PULMONARĂ
TROMB STRIAT ÎN ARTERA
PULMONARĂ
TROMB STRIAT ÎN ARTERA
PULMONARĂ
 EVOLUŢIA TROMBILOR

• Organizarea trombului (cel mai frecvent)

• Disparitia
• Propagarea trombului
• Ramolirea trombului (septica)
• Permeabilizarea trombului
• Mobilizarea trombului
EVOLUŢIA TROMBULUI
 CID
• Forma particulara
• Trombi numerosi
• Localizare: capilare in diferite organe
• Boli obstetricale, cancer, traumatisme,
septicemii
• Consecinta: hemoragie de consum,
microinfarcte
• Manifestari: insuficienta respiratorie,
circulatorie, manifestari nervoase
 EMBOLIA
• Obstrucţia unui vas de către o structură
anormală (embol)
• Emboli (origine): exogeni, endogeni
• Natura embolului: solida (trombotică,
tisulara, grasoasa), lichidiana (amniotica)
gazoasă
• Embolie: directa (anterogradă), retrogradă,
paradoxală
 EMBOLIA TROMBOTICĂ
• Cel mai frecvent tip de embolie
• Venoasa/arteriala
• Venoasa- Venele profunde ale gambei sau
v. bazinului: a. pulmonară (moarte subită,
infarct pulmonar)
• Arteriala- Cord stâng sau aortă: circulaţia
mare (creier, splină, rinichi, membre
inferioare)- infarct, gangrenă
 CONSECINŢELE
TROMBOEMBOLIEI
 EMBOLIA GAZOASĂ
Forma rara de embolie (bule de aer, azot)
Peste 100 cm³
• Accidental
• Intervenţii chirurgicale
• Injecţii intravenoase
• Insuflare de aer în scop terapeutic
• Boala de cheson
• Scuba-diving
Consecinţe: insuficienţă cardio-respiratorie acută
(pulmonar sau cerebral), focare de ischemie in
muschi/articulatii (dureri violente în muşchi/articulaţii)
Conduita: decompresiune lenta
La necropsie: aspect spumos al sângelui în artera
pulmonară
EMBOLIA GRĂSOASĂ
• Traumatisme ale
ţesutului adipos,
fracturi, rupturi plăci
ATS
• Localizare: plaman
• Consecinţe: deces,
infarct pulmonar,
ramolisment cerebral,
asimptomatice
 EMBOLIA TISULARĂ

• Traumatisme ale unor organe- fragmente

tisulare: consecinţe minore
• Embolii tumorale- metastaze la distanţă
• Lichid amniotic- pulmonar- CID, soc,
deces
EMBOLIA CU LICHID AMNIOTIC
 ALTE TIPURI DE EMBOLII

• Embolia microbiană, fungica,

parazitara
• Embolia solidă: gloante, ace de
seringa
 CONSECINTELE EMBOLIEI

• Asimptomatica

• Embolia pulmonara- moarte subita

 INFARCTUL

• Necroza unei porţiuni de ţesut sau organ, prin

suprimarea bruscă şi prelungită a circulaţiei
arteriale
• Cauze: obliterare, îngroşarea peretelui,
compresiune, încarcerare, torsiune, spasm
prelungit, dezechilibru acut
• Aspectul infarctului: tipul de circulaţie şi structura
organului
• Infarct: alb (anemic) şi roşu (hemoragic)
 ASPECT:
INFARCTUL ALB/ROŞU

• Localizare: miocard, • Localizare: plămân,

rinichi, splină, creier intestin
• Aspect: palid, • Aspect: roşu-
înconjurat de un negricios, formă
lizereu congestiv, triunghiulară,
formă triunghiulară, proeminentă
proeminentă
 VARSTA

• Infarct recent

• Infarct vechi
 ASPECTUL MACROSCOPIC

• Primele 24 ore: inaparentă

• A 2 a zi: zonă palidă sau roşie, lizereu
congestiv, proeminentă
• Prima săptămână: zona de consistenţă
moale, galbenă
• După 2 săptămâni: cicatrice fibroasă
ASPECT MACROSCOPIC AL
INFARCTULUI
INFARCTUL ALB RENAL
INFARCT CEREBRAL
 ASPECTUL MICROSCOPIC
• Primele ore: modificări prin metode
histoenzimologice, ultrastructurale
• După 12 ore: citoplasmă omogenă, eozinofilă,
dispar nucleii, edem interstiţial, infiltrat
hemoragic, inflamator
• După o săptămână: la periferie ţesut de
granulaţie
• După 2 săptămâni: ţesut fibros
INFARCTUL RENAL ŞI SPLENIC

• Infarcte albe
• Au formă conică datorită circulaţiei
arteriale în evantai
• Zona de infarct este palidă, înconjurată de
lizereu congestiv, proeminentă
INFARCTUL ALB RENAL
INFARCTUL ALB RENAL
 INFARCTUL MIOCARDIC
• Infarct alb
• Poate fi transmural sau subendocardic
• Este o arie palidă (roşie în caz de
reperfuzie)
• Are aspect policiclic (caracterul
interdigitant al circulaţiei coronariene)
• Cauza de deces
INFARCTUL MIOCARDIC
 INFARCTUL CEREBRAL
• Se mai numeste ramolisment cerebral
• Infarct alb
• Arie de necroză circumscrisă (obstrucţia
unei artere mici) sau difuză (obstrucţia
unei artere mari)- a. emergenta din
poligonul Willis
• Are aspect palid sau de cavitate chistică
• Clinic: tulburari senzitive, neuromotorii,
deces
 INFARCTUL PULMONAR
• Infarct hemoragic
• Pe fond de staza cronica
• Poate fi extins (obstrucţie vasculară şi
afectarea ambelor circulaţii) sau restrâns
(obstrucţia unei ramuri arteriale periferice)
• Are formă conică, culoare rosie, ferm
• Clinic: asimptomatic, durere toracica, tuse,
hemoptizie
INFARCTUL ROŞU PULMONAR
INFARCTUL ROŞU PULMONAR
INFARCTUL ROŞU PULMONAR
 INFARCTUL INTESTINAL

• Infarct hemoragic
• Leziuni obstructive ale arterelor mezenterice
• Mai frecvent la intestinul subţire (jejun, ileon- a.
mezenterica superioara)
• Zona are culoare roşie şi este net demarcată
• Necroză hemoragică a mucoasei
• Se poate asocia cu perforatie intestinala,
peritonită acuta, abdomen acut
 EVOLUŢIA INFARCTULUI

• Organizare
• Încapsulare
• Lichefiere (ramolitie)
• Suprainfecţie
Consecinţe: în funcţie de extinderea leziunii
şi organul lezat- deces, scaderea
capacitatii functionale a organului
 INFARCTIZAREA

• Asemanatoare infarctului
• Obliterarea unei vene
• Staza retrograda
• Aspect hemoragic
• Organe incarcerate, torsionate
• ATENTIE: un organ cu infarctizare recenta
poate fi recuperat!!!
 HEMORAGIA
• Ieşirea sângelui înafara vaselor
• Fiziologica, patologica
• Mecanism: ruperea pereţilor, erodare,
diapedeză
• Natura vasului: arteriale, venoase, capilare
• Cantitatea de sange: grave, usoare
• Hemoragii: externe, interne (interstiţiale,
cavitare)
HEMORAGIA PRIN DIAPEDEZĂ
ÎN CREIER
 HEMORAGIA EXTERNĂ

• Epistaxis
• Stomatoragie, gingivoragie
• Hemoptizie
• Hematemeză
• Melena
• Hematuria
• Metroragie, menoragie
 HEMORAGIA INTERNĂ
INTERSTIŢIALĂ
• Peteşii
• Purpura
• Echimoza
• Sufuziunea
• Hematomul
• Apoplexia
 Hematomul

• Cutanat
• Orbitar, auricular, palcentar, testicular
• Epidural
• Subdural
• Subarahnoidian
• Cefalhematom
• Bosa sero-sangvinolenta
 Apoplexia

• Cerebrala
• Suprarenale
• Hipofiza
• Utero-placentara
• Pancreatica
PETEŞII
APOPLEXIA ÎN GL.
SUPRARENALE
 HEMORAGIA INTERNĂ
CAVITARĂ
• Hemotorace
• Hemopericard
• Hemoperitoneu
• Hemartroza
• Hematocel
• Hematosalpinx
• Hematometrie
• Hematocolpos
HEMORAGIE CEREBRALĂ CU
INUNDARE VENTRICULARĂ
 HEMORAGIE
SUBARAHNOIDIANĂ
HEMATOCEL
 HEMORAGIA
Consecinţe:
• Moarte
• Şoc hemoragic
• Anemie
Evoluţie:
• Resorbţie
• Organizare conjunctivă
• Încapsulare (pseudochist hemoragic)
• Suprainfectare (abces)
 TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI
LIMFATICE

• Staza limfatică: creşterea cantităţii de limfă

din vase (obliterare, compresiune):
limfangiectazie, edem limfatic; elefantiazis,
sindrom de brat gros
• Limforagia: scurgerea limfei înafara vaselor
(traumatisme, procese inflamatorii, tumori):
chilotorace
• Tromboza limfatică: reţea de fibrină şi
leucocite (tromb alb)
• Embolia limfatică: microbi, celule tumorale,
praf de cărbune sau bioxid de siliciu
ELEFANTIAZIS
 TULBURĂRILE CIRCULAŢIEI
LICHIDULUI INTERSTIŢIAL

• EDEMUL
• DESHIDRATAREA
 EDEMUL

• Creşterea cantităţii de lichid interstiţial şi revărsarea

lui în cavităţile seroase ale organismului
• Localizare: anasarcă, hidropizie, (hidrotorace,
hidropericard, ascită, hidrocel, hidrartroză,
hidrocefalie)
• În edem: transsudat (dif de exsudat)
• Macro: mărire în volum, intumescenţă, consistenţă
păstoasă, semnul godeului, suprafaţa netedă,
culoare palidă/albastră/roşie
• Micro: material eozinofil care disociază celulele şi
fibrele conjunctive
• Edemul: neinflamator şi inflamator
SEMNUL GODEULUI
HIDROCEL
HIDROCEFALIE
 EDEMUL

• Edemul cardiac
• Edemul pulmonar
• Edemul venos
• Edemul renal
• Edemul carenţial
• Edemul imunoalergic
• Edemul cerebral
• Edemul inflamator
 EDEMUL CARDIAC

• Cianotic
• Dependent de gravitatie
• In insuficienta cardiaca
EDEMUL PULMONAR
EDEM PULMONAR
 EDEMUL RENAL

• In diferite afectiuni renale

• Alb
• Moale
• Cu debut la pleoape si tendinta la
generalizare
 EDEMUL CEREBRAL
• HTA, encefalite/ tumori
(generalizate/localizate)
• Consistenta scazuta
• Girusuri aplatizate, santuri intergirale
inguste
• Amigdalele cerebeloase pot hernia prin
gaura occipitala
• Spatii optic goale (micro)
 EDEMUL IMUNOALERGIC

• Reactie imuna de tip anafilactic

• Alimente, albine, medicamente
• Pleoape, fata, maini, organe genitale,
generalizat
• Glota: asfixie
 EDEMUL INFLAMATOR

• Local sau regional

• Rosu
• Tumefactie
• Cald si dureros
 DESHIDRATAREA

• Diminuarea cantităţii de lichid interstiţial

• Cauze: ingerarea insuficientă de lichide
(coma, stenoza pilorica, bolnavi psihici),
pierderea exagerată de lichide (boli
diareice, boli endocrine)
• Deshidratare gravă: stare de şoc
 ŞOCUL

• Tulburare complexă de circulaţie, caracterizată

prin scăderea progresivă a cantităţii de sânge
din ţesuturi şi organe
• Cauze: traumatisme, hemoragii, intervenţii
chirurgicale, arsuri, infecţii, leziuni cardiace
• Socul: faza compensată (vasoconstricţie) şi faza
decompensată (vasodilataţie), faza ireversibila
• Morfopatologic: organe de şoc (rinichi de şoc,
cord, creier, plămân de şoc, tract digestiv, ficat)
 SOC- MORFOPATOLOGIC:
organe de soc

• rinichi de şoc (corticala palida, medulara

congestionata)
• cord (microinfarcte)
• creier (encefaopatie ischemica)
• plămân de şoc (edem, staza, membrane
hialine, microtrombi)
• tract digestiv (gastro-enteropatie
hemoragica)
• ficat (necroza hemoragica centro-lobulara)
PLĂMÂN DE ŞOC
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
• Stare de soc secundara (sau tardiva)
• Socul primar (imediat, neurogen): dupa o
excitatie puternica (soc psihic, traumatism
cranian): vasodilatatie periferica reflexa,
ischemie cerebrale (pierderea cunostintei,
sincopa (stop trecator), deces