CIVILIZAŢII PREISTORICE

Clasa a VIII-a

PROFESOR GRECU MARIA

LICEUL MATEI BASARAB CRAIOVA
 Bibliografie
 Manualele alternative de Istorie clasa a VIII/a
 Mihai Bărbulescu, Istoria Românilor,Editura
Enciclopedică,1998
 Imagini Internet
 PREISTORIA:
ESTE CEA MAI VECHE ŞI MAI
ÎNDELUNGATĂ EPOCĂ DIN ISTORIA
OMENIRII;
ÎNCEPE CU APARIŢIA OMULUI PE PĂMÂNT;
SE ÎNCHEIE ODATĂ CU INVENTAREA
SCRIERII ŞI FORMAREA CELOR MAI VECHI
STATE (CCA 3200-3000 Î.HR.);
SE ÎMPARTE ÎN DOUĂ PERIOADE
ISTORICE:
EPOCA PIETREI
EPOCA METALELOR
 EPOCA PIETREI EPOCA
METALELO
PALEOLITIC MEZOLITIC NEOLITIC

Inferior Fierului
Bronzului

Mijlociu

Superior. HALLSTATT LA TÈNE

CIVILIZAŢII PREISTORICE
 PALEOLITICUL (1 000 000 – 10 000 Î.HR.).
 Este cea mai veche si cea mai lunga perioada din
istoria omenirii, este împărţită de specialişti în trei
perioade de dezvoltare:
 paleoliticul inferior,
 paleoliticul mijlociu,
 paleoliticul superior.
 Cel mai important proces petrecut în Paleolitic a
fost antropogeneza. Prezenţa omului pe teritoriul
României este dovedită de vestigii care provin de
la Bugiuleşti (judeţul Vâlcea) şi din peşterile de la
Ohaba-Ponor, Cioclovina şi Baia de Fier.
 Cioplitor (paleoliticul inferior),
descoperit pe Valea Dârjovului.
CIVILIZAŢII PREISTORICE

 Denumirea de Paleolitic este data de tehnica de

prelucrare a pietrei care era cioplirea şi de forma
uneltelor.
 Primele unelte erau rudimentare confecţionate din
pietre de râu (prundiş) şi sunt desemnate cu
termenul de unelte de prund (pebble tools), numite
cioplitoare lucrate pe o parte (choppers) sau pe
amândouă părţile (chopping tools) folosite pentru
cioplit, tăiat şi răzuit. Ele au fost descoperite pe
Valea Dârjovului lângă Slatina, precum şi în
Depresiunea Sibiului
 CIVILIZAŢII PREISTORICE
 Economia comunităţilor paleolitice se baza pe
explorarea naturală a resurselor, culesul, pescuitul
şi mai ales vânătoarea fiind ocupaţile
fundamentale ale diferitelor grupuri umane. În
paleoliticul inferior, grupele umane vânau prada
fie direct, fie prin intermediul capcanelor.
 Putem presupune că în Transilvania, alături de
mamut şi cerb, calul a constituit una din resursele
importante de hrană, în condiţiile în care datarea
picturii de pe tavanul peşterei de Cuciulat (Sălaj) e
corectă.
(Istoria Transilvaniei, Ioan-Aurel Pop)
CIVILIZAŢII PREISTORICE

Vânătoare de mamut
 CIVILIZAŢII PREISTORICE

 Tipul de economie caracteristică paleoliticului ESTE

ECONOMIA “PRĂDALNICĂ
 Omul paleoliticului nu îşi producea singur hrana, el o lua din
din natură prin cules, pescuit, şi vânătoare.
 Omul a produs prin percuţie FOCUL folosit pentru pregătirea
hranei dar şi contra frigului şi contra animalelor sălbatice.
 Oamenii locuiau în aşezări în aer liber dar şi în peşteri.
 Tot acum apar primele credinţe religioase şi primele
manifestări artistice, aşa cum o demonstreză amuleta
pandantiv descoperită la Mitocu o vechime de peste
26000 ani sau figurina primitivă cioplită din gresie
descoperită la Lapoş (Muntenia) şi picturile rupestre de la
Cuciulat-Sălaj.
PALEOLITIC (1 000 000 – 10 000 Î.HR.) CIVILIZAŢII PREISTORICE

TEHNICA UNELTELOR: - cioplirea;

UNELTE: - unelte şi arme din silex,
piatră, lemn şi os;
 străpungătoare;

 răzuitoare;

 dălţi.

OCUPAŢII: cules;
vânătoare;
pescuit.
AŞEZĂRI: în aer liber;
- peşteri.
Culturi arheologice: Pictură rupestră
Pebble culture (cultura de prund). (Cuciulat, Sălaj)
Manifestări artistice: picturi rupestre.
 MEZOLITICUL (EPIPALEOTITIC 10 000 – 7 000 Î.HR.).

 Mezoliticul (Epoca de Mijloc a Pietrei),

este perioada de retragere și dispariție a
glaciațiunii Würm, precum și a variațiunilor
climaterice care au condus și la schimbări ale
vegetației și faunei.
 Noutatea epocii este crearea de unelte
microlitice din silex.
 Se foloseste arcul şi săgeata, se inventează
toporul propriu-zis şi primele mijloace de
transport pe apă şi pe uscat; barca şi sania.
 Se practică un gradinărit primitiv şi se trece
treptat la recoltare.
 MEZOLITIC (10 000 – 7 000 Î.HR.)
 Tehnica uneltelor: tehnica uneltelor
microlitice;
 Unelte: uneltele microlitice din silex şi
obsidian;
 Ocupaţii: grădinărit primitiv şi recoltare;
 Aşezări: în aer liber;
 Culturi arheologice:
 Cultura Schela Cladovei;
 Cultura Tardenoisianului.
MANIFESTĂRI ARTISTICE:
La Cuina Turcului s-au descoperit
cele mai vechi obiecte de artă
din zonă: unelte din corn de ren,
de cerb, unelte din os. Printre
cele mai frumoase piese se
numară o falangă de cal salbatic
care are ca ornament o siluetă
umană schematizată.
Falangă de cal descoperită la Cuina Turcului
 NEOLITICUL (7 000 – 3 800 Î.HR.).
 Termenul a fost inventat în 1865 de istoricul John
Lubbock.
 Continuă confecţionarea de unelte şi arme din piatră dar
este inventată tehnica şlefuirii şi a perforării. Trecerea de la
piatra cioplită în paleolitic la piatra şlefuită în neolitic a
reprezentat un progres atât de însemnat încât s-a vorbit
chiar de o „revoluţie neolitică”.
 Apare şi metalurgia atestată prin descoperirea de unelte,
arme şi obiecte de podoabă din cupru.
 Ocupaţiile de bază ale oameniilor au fost cultivarea primitivă
a plantelor (un brăzdar din corn de cerb şi piatră a fost
descoperit la Rast în judeţul Dolj) creşterea animalelor şi a
meşteşugurilor casnice: tors, ţesut şi olărit.
 Noile ocupaţii produc schimbari fundamentale în structura
comunitaţilor umane, omul devine producator de hrană.
 NEOLITIC TIMPURIU (7000 – 5000 Î.HR.
 Tehnica uneltelor: şlefuirea;
Unelte:

 unelte din silex, piatră, corn,
os şi lut ars;
 topoare din piatră.
 Ocupaţii:
 - cultivarea plantelor;
 - creşterea animalelor;
 - meşteşuguri casnice.
 Aşezări:
 aşezări mici, neîntărite
situate pe terasele joase ale
apelor sau chiar pe fundul
văilor;
 locuinţele erau fie de
suprafaţă, fie adâncite în
pământ şi denotă o locuire
de scurtă durată.
Culturi arheologice:
Cultura Cârcea-Dolj;
Cultura Baciului-Cluj;
Cultura Ocna Sibiului;
Cultura Starčevo-Criş.
Manifestări artistice:
ceramică pictată cu alb pe
roşu înainte de ardere
(Cârcea-Dolj, Gura Baciului);
ceramica cu decor incizat în
relief, imprimat şi pictat
înainte de ardere, figurine
feminine şi zoomorfe de lut
ars (Starčevo-Criş).
 CULTURA CÂRCEA (comună aflată lângă Craiova) este cea mai veche cultură neolitică
(c. 6500 - 4500 a.Ch) din spaţiul românesc şi una dintre cele mai vechi culturi neolitice
sud-est europene.
Acesta este cel mai vechi vas de lut din România (ceramică modelată cu mâna, cultura
Cârcea) şi se găseşte la Muzeul Olteniei din Craiova - Secţia Arheologie-Istorie:
 NEOLITIC MIJLOCIU (5000 – 3800 Î.HR.)
 Tehnica uneltelor:
• perforarea şi şlefuirea;
 Unelte:
• unelte din piatră, os, corn;
• obiecte de aramă şi aur;
• săpăligi;
• topoare perforate şi
şlefuite.
 Ocupaţii:
• cultivarea plantelor;
• creşterea animalelor;
• meşteşuguri casnice.
 Aşezări:
• sate de tip adunat;
• locuinţe de suprafaţă,
apropiate ce denotă o
locuire mai îndelungată.
 Culturi arheologice:
 CulturaVinca-Turdaş;
 Cultura Dudeşti;
 Cultura Vădastra;
 Cultura Boian;
 Cultura Tisa;
 Cultura Hamangia.
 ENEOLITIC (CHALCOLITIC 3800 - 2700 Î.HR.).
 Se caracterizează prin folosirea aramei sub formă
de cupru nativ sau minereuri de cupru locale.
Pentru prima oară se produc unelte grele de
aramă, topoare-dălţi şi topoare-ciocan. Un progres
în metalurgia aramei îl reprezintă tehnica turnării
în tipare simple sau bivalve. Apar şi podoabele din
aur. În manifestările artistice, cel mai des
reprezentat continuă a fi
 cultul fecundităţii
şi
 cultul fertilităţii.
Cultura Sălcuţa
 ENEOLITIC (3800 – 2700 Î.HR.)
 Tehnica uneltelor: / tehnica turnării în tipare;
 Unelte:
 topoare dălţi;
 topoare ciocan.
 Ocupaţii: metalurgia aramei;
 Aşezări:
 sunt situate pe terase joase sau înalte ale apelor;
 locuinţe de suprafaţă;
 existenţă unor sisteme de apărare : şanţuri şi valuri.
 Culturi arheologice:
 Cultura Gumelniţa;
 Cultura Sălcuţa
 Cultura Cucuteni-Ariujd
 Cultura Petreşti;
 Cultura Cernavodă.
 Manifestări artistice:
CULTURA CUCUTENI:
 reprezentativă este ceramică ilustrată prin diferite forme de vase decorate cu
motive spiralo-meandrice, adâncite sau pictate în trei culori, alb, roşu şi
negru;
 reprezentativă este şi plastică atropomorfă şi zoomorfă din lut ars cu analogii
în spaţiul egeo-anatolian.
 EPOCA METALELOR
CUPRINDE DOUĂ MARI PERIOADE:
 EPOCA BRONZULUI
 EPOCA FIERULUI.
 Spre sfârşitul mileniul al III-lea în spaţiul carpato-
balcanic a avut loc un nou proces istoric
indoeuropenizare (2700-2000 î.Hr.).
 În urma contactelor autohtonilor cu triburile
nomade indo-europene venite din stepele nord-
pontice şi din silvo-stepa Ucrainei a rezultat o nouă
sinteză etno-culturală si lingvistică, în cursul căreia
indo-europenii au impus limba, dar au fost asimilaţi
de către populaţia neolitică din spaţiul carpato-
dunărean. În urma acestui proces, s-au indivualizat
în spaţiul sud-est european: grecii, ilirii şi tracii
creatorii epocii bronzului .
 EPOCA BRONZULUI (2 000-1 200 Î.HR.)
 În paralel cu metalurgia bronzului, care a determinat un
însemnat progres economic, o deosebită importanţă a
căpătat şi prelucrarea aurului. Se practică agricultura
primitivă cu aratrul de lemn, cu brăzdar de lemn sau corn.
 Uneltele sunt confecţionate şi din bronz în tehnica topirii şi
turnării.
 Aşezările sunt formate din locuinţe mai bine construite la
suprafaţa solului, grupate în jurul unor centre întărite cu
şanţuri sau valuri de pământ sau piatră alături de bordeie şi
colibe.
 Schimbările din viaţa economică au fost reflectate şi în artă,
religie şi rituri funerare. Se dezvoltă în special cultul soarelui,
atestat arheologic prin decorul în formă de roată sau cerc de
pe ceramică, obiecte din bronz şi aur.
 Cele mai importante culturi arheologice au fost: Coţofeni,
Glina-Schneckenberg, Periam-Pecica, Tei, Monteorum şi
Otomani.
Arme din Epoca Bronzului din România

Cultura Verbiţa
Car din epoca Bronzului descoperit la Orăştie (jud. Hunedoara)
 EPOCA FIERULUI (1 200/1 150 Î.HR. – 106 D.HR.).
 Cuprinde două mari perioade numite convenţionale :
HALLSTATT
LA TÈNE, în care s-a adoptat şi generalizat metalurgia fierului,
înlocuindu-se aproape pretutindeni piatra şi bronzul.
 În Hallstatt-ul mijlociu apare cultura Basarabi , (denumirea
provine de la necropola tumulară descoperită la Basarabi,
judeţul Dolj) aparţinând geto-dacilor.
 Trăsăturile culturii Basarabi sunt aşezările întărite şi întinse în
şesuri, ceramica cu motive noi spiralo-meandrice şi geometrice,
dezvoltarea melalurgiei fierului predominând în special armele.
 Cea de-a două epocă a fierului La Tène, se caracterizează prin
generalizarea metalurgiei fierului, folosirea roţii olarului,
folosirea monedei şi emiterea primelor emisiuni monetare
proprii.
 Creatorii civilizaţiei fierului în La Tène au fost geto-dacii.
 DICŢIONAR ISTORIC:
 Antropogeneză = Procesul apariţiei şi dezvoltării omului, a
speciei umane;
 Chalcolitic = Epocă preistorică în care apar şi unelte şi arme
confecţionate din aramă;
 Cultură arheologică = Ansamblu descoperirilor materiale şi
spirituale care carecterizează o anumită epocă istorică şi
prezintă trăsături comune; (locuinţe, ceramică, unelte)
 Indoeuropenizare = Proces etno-lingvistic petrecut la
sfârşitul mileniului al III-lea î.Hr. care a dus la formarea de
noi popoare: ilirii, tracii şi grecii;
 Paleolitic = Cea mai veche fază din istoria omenirii,
caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră cioplită (în
limba greacă palaiós = vechi, lithos = piatră);
 Preistorie = Perioadă din istoria omenirii de la originea
omului până la apariţia primelor documente scrise.