Definitie

 Meningita este o inflamație a membranelor de

protecție care învelesc creierului și măduva
spinării, cunoscute sub denumirea colectivă de
meninge. Inflamația poate fi provocată de infecția
cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme, sau,
în cazuri mai rare, de anumite medicamente.
Actualitatea temei

Meningita bacteriană
apare, anual, la
aproximativ 3 persoane din
100.000 în ţările vestice.
Studiile populaţionale pe
scală largă au arătat că
meningita bacteriană este
mai frecventă, cu 10,9
cazuri din 100.000, şi apare
mai des vara.
 Etiopatogenie
Evenimente Elemente Elemente
precoce intermediare tardive
Fiziopatologie Alterarea Leziuni
Faza 1 Faza2 Faza 3 fluxului neuronale
Eliberarea Encefalopatie Alterarea sanguin focale
citokinelor subpială indusă barierei cerebral,
pro-inflamatorii de hematoencefalic creşterea
din cytokine şi alţi e, presiunii
invazia mediatori migrarea intracraniene şi
bacteriană şi chimici transendotelială vasculita
inflamaţia a
consecutivă leucocitelor şi
la dezvoltarea
nivelulspaţiului edemului
subarahnoidian cerebral
Clinic Meningism, Stare de Obnubilare, Paralizie,
Febră, cefalee confuzie, nivel conştienţă crize, deteriorare
redus al alterată, simptome şi cognitivă, comă
glicorahie presiune semne
LCR ridicată neurologice
focale
 Clasificare

C. Criteriu
A. Caracterul B. Criteriu
etiologic:
inflamaţiei: patogenic:
bacteriană, virală,
meningită meningită
micotică,
purulentă primară
protozoică,
meningită meningită
micoplasmică,
seroasă (aseptică) secundară
amebiană

D. Criteriu evolutiv: E. Gravitatea bolii:

meningită fulminantă forma uşoară
meningită acută forma de gravitate medie
meningită subacută forma gravă
meningită cronică forma extrem de gravă
Etiologie :Meningita bacteriana
Virsta
< 1 luna streptococii de grup B, Listeria
monocytogenes ,Klebsiella
pneumoniae,Escherichia Coli
1-23 luni S.agalactiae,E.Coli,Hemophilus
influenze,Streptococcus
pneumoniae,Neisseria meningitidis
2-50 ani Streptococcus pneumoniae,Neisseria
meningitidis

> 50 ani,imunocompromisi Streptococcus pneumoniae,Neisseria

meningitidis,L.Monocytogenes

Postraumatic Staphylococus aureus,Staphylococus

epidermidis.
Etiologie: Meningita seroasa
 Manifestari clinice
Triada meningitică
1. Semne şi
smptome generale
de infecţie:
febră, cefalee, foto-, 2. Prezenţa
fonofobie, greţuri, sindr.meningian:
vomă redoarea cefei
S. Kernig
S.Brudzinski superior,
mediu, inferior

3. Modificări specifice
ale lichidului cefalo-
rahidian:
”S. licvorean meningitic”:
creşterea atît a numărului
de celule, cât şi a
conţinutului de proteine
Semnele meningiene
Manifestări clinice Meningita Meningita
aseptică purulentă

febră ++ +++
cefalee ++ +++
nausee, vomă + +
alterarea conştienţei rar +++ (75%)
(letargie, confuzie) ocazional ++ (40%)
accese convulsive Tbc, borelioza, sifilis, ++
afectare de n.cranieni carcinomatoză +
(nn. VI, III, VII, VIII, II) Tbc +++
Hemipareza, afazie + meningococ,
sindrom HIC HSV -1,2, VZV, stafilococ, streptococ
erupţii cutanate enterovirus
 LCR
Caracteristica Norma Meningita Meningita Meningita
LCR virală bacteriană Tbc

Culoarea incolor incolor galben-verzuie incolor

Transparenţa transparent transparent tulbure xantocrom
Presiunea(m 80-200 250-300 400 250-300
m H2O)
Proteine (g/l) 0,15 – 0,33 0,66 - 1,0 1,0 - 5,0 1,0 - 4,0
Celule (1 ml) 5-7 300 – 900 1000–25 000 200-700
-limfocite 5 80% 15% 60-70%
-neutrofile 2 20% 85% 30-40%

Glucoza 50% -glicemie norma <50% glicemie <50% glicemie

(mmol/l)

Cloruri (g/l 7,0-7,5 7,0 7,0 2,0 – 3,0

Tratament preventiv
 Initierea tratamentului
 Pina la obtinerea rezultatelor testelor de confirmare a
diagnosticului de meningita,tratamentul trebuie initiat cu
AB de spectru larg

 Cefalosporinele de gen III(Ceftriaxona 2 g la 12-24 ore

sau cefotaxim 2 g la 6-8 ore ) reprezintă tratamentul de
elecţie în Europa şi America de Nord pentru meningitele
pneumococice

 In cazul suspiciunii M.meningococica- benzilpenicilina

(250.000 U/kg/zi)
 Tratament etiologic(Antibacterian)
 Pneumococ

ceftriaxon *Meropenem
2 g la 2 g la 8 h sau
12h(10-14 Vancomicină 60
ampicili z) mg/kg/24h ca
nă/amox infuzie continuă
icilină 2g +
benzil la 4 h
penicilină Rifampicină
250,000 600 mg la 12 h
U/kg/zi(10-
14 zile)
Pneumococii cu susceptibilitate redusă la
penicilină sau cefalosporine

ceftriaxona
+
Sau: meropenem 600
vancomicină
mg +
± rifampicină
rifampicină
Meningococ
Haemophilus influenzae tip B
-Ampicilina
12g/zi 14 zile
-ceftriaxonă
\cefotaxim

Cloramfenicol
3 gr/zi-
ampicilină/
amoxicilină
 b.Gram-
Ceftriaxon
sau

Meropenem

Cefalosporin Meropenem/
alternativ Pseudomonas
e gen III,IV gentamicină.
Rifampicina
=+Ciproflox
Vancomicin
acina
a+rifampici
na
 Listeria Monocytogens

Vancomicina
(terapie
alternativa)

Ampicilina
sau
Cefalosporine
gen III(terapie Penicilina
alternativa) (2g la 4h)
 Tratament adjuvant
 Corticoterapie 5-10 zile(dexametazona 0,5 mg/kg/zi)
 AINS(diclofenac,indometacin)
 Asigurarea aportului energetic,reechilibrare echilibrului
hidroelectic si acidobazica cu glucoza 5-10%,ser
fiziologic
 Sustinerea functiilor vitale
 Vitamine grupei B
 Combaterea sindromului de coagulare intravasculara
diseminata cu heparina
 Ig standart in forme severe
 Depletive:manitol 20% 1-2 mg/kg/zi
 Prevenirea si combaterea convulsiilor cu diazepam sau
fenobarbital
 Durata tratamentului

Meningite bacteriene nespecifice

10-14 zile
 Meningite pneumococice 10-14 zile
Meningite meningococice 5-7 zile
Meningite Hib 7-4 zile
Meningite cu bacili Gram-negativi şi
Pseudomonas: 21-28 zile .
 Meningita virală
 Meningita virală necesită în mod obişnuit numai
terapie de susţinere; majoritatea virusurilor care
provoacă meningită nu răspund la tratamentul specific
 AINS
 Dexametazona 0,5mg/kg/zi,prednison 1mg/kg/zi 10 z
 Vitaminoterapie(Vit B1,B6,Vit C)
 Virusul herpes simplex şi virusul varicella zoster pot
răspunde la tratamentul cu medicamente antivirale
cum este aciclovir 15-30 mg/kg/zi in 3 prize,10 zile
Age or Predisposing Feature
Age 0-4 wk
Age 1 mo-50 y
Age >50 y
Impaired cellular immunity
Recurrent meningitis
Basilar skull fracture
Head trauma, neurosurgery,
or CSF shunt
Antibiotics
Ampicillin plus either cefotaxime or
an aminoglycoside
Vancomycin plus cefotaxime or
ceftriaxone*
Vancomycin plus ampicillin plus
ceftriaxone or cefotaxime plus
vancomycin*
Vancomycin plus ampicillin plus
either cefepime or meropenem
Vancomycin plus cefotaxime or
ceftriaxone
Vancomycin plus cefotaxime or
ceftriaxone
Vancomycin plus ceftazidime,
cefepime, or meropenem
Multumesc pentru atentie!
 Bibliografie
 1. Brainin M, Barnes M, Baron J-C, et al. Guidance for the preparation of neurological management guidelines by
 EFNS scientific task forces-revised recommendations 2004. European Journal of Neurology 2004; 11: 1–6.
 2. Chaudhuri A. Adjuvant dexamethasone use in acute bacterial meningitis. Lancet Neurology 2004; 3: 54–61.
 3. Van de Beek D, de Gans J, Spanjaard L, et al. Clinical features and prognostic factors in adults with bacterialmeningitis.
New England Journal of Medicine 2004; 351:1849–59.
 4. Harnden A, Ninis N, Thompson M, et al. Parenteral penicillin for children with meningococcal disease beforehospital
admission: case–control study. British Medical Journal 2006; 332: 1295–8.
 5. Proulx N, Frechette D, Toye B, Chan J, Kravcik S. Delays in the administration of antibiotics are associatedwith mortality
from acute bacterial meninigitis. QJM 2005; 98: 291–8.
 6. Prasad K, Kumar A, Gupta PK, Singhal T. Third generation cephalosporins versus conventional antibiotics fortreating
acute bacterial meningitis. Cochrane database of systematic reviews 2004; CD001832.
 7. Richard JD, Wolff M, Lachareade JC, et al. Levels of vancomycin in cerebrospinal fluid of adult patientsreceiving
adjunctive corticosteroids to treat pneumococcal meningitis: a prospective multicentre observation study.Clinical
Infectious Diseases 2007; 44: 250–5.
 8. Weisfelt M, van de Beek D, Spanjaard L, et al. A risk score for unfavourable outcome in adults with bacterialmeningitis.
Annals of Neurology 2008; 63: 90–7.
 9. Dubos F, De la Rocque F, Levy C, et al. Sensitivity of the bacterial meningitis score in 889 children with bacterial
 meningitis. Journal of Paediatrics 2008; 152: 378–82.
 10. de Gans J, van de Beck D. Dexamethasone in adults with bacterial meningitis. New England Journal of Medicine2002;
347: 1549–56.
 11. Nadel S, Kroll JS. Diagnosis and management of meningococcal disease: the need for centralized care.
FEMSmicrobiology reviews 2007; 31: 71–83.
 12. Zoons E, Weisfelt M, de Gans J, et al. Seizures in adults with bacterial meningitis. Neurology 2008;
doi:10.1212/01.wnl.0000288178.91614.5d.
 13. Kastenbauer S, Pfister HW. Pneumococcal meningitis in adults: spectrum of complications and prognostic factorsin a
series of 87 cases. Brain 2003; 126:1015-25