Sunteți pe pagina 1din 36

Semnele și simptomele afecțiunilor

aparatului respirator

Elena-Andreea Moaleș, medic rezident Pneumologie


Școala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica-Vodă”, Iași
Simptome majore:

1. Durerea toracică
2. Dispneea, Ortopneea
3. Tusea
4. Expectorația
5. Hemoptizia
6. Cianoza
7. Febra
1. Durerea toracică

• Caracterele durerii toracice se precizează prin anamneză și palpare.


Anamneza
1. Modul de debut: brusc (pneumonie, pleurezie) sau insidios
(cancer pulmonar)
2. Sediul durerii
3. Intensitatea: mică, moderată, intensă (junghi).
4. Factori care influențează durerea:
a). agravată de tuse și efort;
b). calmată de repaus.
I. Durerea toracică cu semne de acompaniament

A. Pneumonie
junghi febră
submamelonar
tuse dispnee

B. Pneumotorax
Durere violentă, cu Dispnee
Tuse seacă accentuată
debut brusc
C. Infarct pulmonar
Durere cu Dispnee
Hemoptizie pronunțată
debut brusc

D. Cancer bronhopulmonar

Durere surdă, tenace,


progresivă
Tuse Hemoptizie
II. Durerea toracică izolată
Poate reprezenta primul semn al unei pleurezii sau,
adesea, a unui cancer pulmonar.

Multe afecțiuni pulmonare nu sunt dureroase:

astmul bronșic emfizemul pulmonar


bronșita cronică bronșiectazia
2. Dispneea
Tulburare a respirației tradusă subiectiv prin senzația
„lipsei de aer” (de sufocare) și obiectiv, prin modificarea unuia sau mai
multor parametri ai mișcărilor respiratorii (frecvență, ritm,
amplitudine).

Cauza: apariția insuficienței respiratorii

Poate surveni:
la efort ( în afecțiuni ale aparatului respirator și cardiovascular)
în repaus, accentuată de decubit (boli care afectează ventilația și
circulația pulmonară; deseori impune poziția de ortopnee)
• Din punctul de vedere al caracterelor temporale, dispneea poate fi:

Continuă
Legată de anumite momente ale zilei

Evolutiv, deosebim:

dispnee cu caracter acut (evoluție rapidă)

dispnee cu caracter cronic (evoluție lentă,


caracter de durată)
Ortopneea

Ortopneea- senzația de disconfort resimțită la


respirație în decubit dorsal (culcat pe spate); se
ameliorează la trecerea din clinostatism (poziția
culcată a corpului) în ortostatism (poziția
verticală, în picioare a corpului).
3. Tusea

• Act reflex, declanșat de


o iritare a căilor
respiratorii, al cărui
efect este expulzarea
conținutului arborelui
bronșic (aer, secreții,
corpi străini).
• Tusea- mecanism fiziologic de apărare în fața
agresiunilor căilor respiratorii sau organelor
învecinate.

În funcție de durata apariției, tusea poate fi:

Acută (apariție recentă)

Cronică (instalată de peste 3 săptămâni).


• Succesiune de acte
respiratorii elementare:

Inspir profund, forțat;


Închiderea rinofaringelui,
orofaringelui, închiderea
glotei;
Contracția mușchilor
expiratori;
Deschiderea glotei, cu
expulzia puternică a aerului,
însoțită de un zgomot
caracteristic.
În funcție de prezența expectorației, tusea poate fi seacă (iritativă)
sau productivă, cea din urmă având mai multe aspecte (seroasă,
mucoasă, mucopurulentă, purulentă).
• Uneori, cauza apariției tusei nu este legată de prezența unui proces
patologic localizat, ci poate fi în relație cu administrarea de
medicamente, aerosoli sau cu o tulburare psihică.
• În practică, în fața unui pacient care prezintă tuse, demersul
inițial se bazează pe o anamneză atentă, un examen fizic
complet și o analiză a radiografiei toracice standard, care
pot orienta către o anumită ipoteză diagnostică.

• Dacă în urma acestui demers nu se poate demonstra cauza,


sunt necesare alte examene complementare, în funcție de
situația dată (examen ORL, probe funcționale respiratorii,
endoscopie bronșică, tranzit baritat, examen cardiologic, etc.)
=eliminarea pe gură, printr-un efort
de tuse, a substanțelor secretate sau
excretate de căile respiratorii;
produsul său este sputa.

4. Expectorația *Este întotdeauna patologică, fiind


dată de modificările cantitative și
calitative ale mucusului bronșic.

*Apare spontan sau poate fi provocată.


5. Hemoptizia
-reprezintă eliminarea pe gură, prin tuse, de sânge provenit din
aparatul respirator.

Diagnosticul se pune pe eliminarea de sânge roșu, în cursul


unei chinte de tuse, precedată de prodroame (care pun în alertă
bolnavul):
Iritație
laringiană Gust
Căldură metalic
retrosternală

Anxietate
• Hemoptizie = sânge aerat, roșu aprins, exprimat prin tuse.

• Hematemeza = sânge neaerat, roșu închis, exprimare prin


vomă.

• Hemoptizia implică evaluarea imediată pentru diagnosticul:


-- tuberculozei pulmonare;
-- cancerului bronhopulmonar;
-- unor afecțiuni cardiovasculare.
Diagnosticul diferențial între hemoptizie și hematemeză
HEMOPTIZIA HEMATEMEZĂ

Precedată de tuse Precedată de grețuri și vărsături

Exprimare prin tuse Exprimare prin vomă

Sânge aerat Sânge neaerat

Sânge de culoare roșu-aprins Sânge de culoare roșu-închis spre negru

Sânge cu eventual mucus Sânge cu resturi alimentare

Anamneză: afecțiune pulmonară Anamneză: afecțiune digestivă


6. CIANOZA

- coloraţie albăstrui-violacee a tegumentelor şi mucoaselor;

Clasificare:

- Cianoză centrală;

- Cianoză periferică.
Cianoza centrală
• apare prin
scăderea
saturaţiei în
oxigen a sângelui
arterial;
• frecvent
generalizată (mai
accentuată la
buze)
• extremităţi calde
Cianoza periferică

• saturaţie în oxigen a
sângelui arterial
normală
• apare prin desaturarea
accentuată a sângelui
capilar
• tegumente reci
7. Febra
• Temperatura corpului uman este menținută în limitele normale
36.5 -37.10C (media 36.80C), cu valori minime la ora 6 dimineața
și maxime între orele 16-18, datorită reglării sale centrale prin
intervenția hipotalamusului.

• Caracteristice frisonului sunt contracțiile repetitive


determină creșterea producerii de căldură de 6-7 ori.

•Literatura despre febră datează de pe vremea lui Hipocrat, care


conține descrieri ale tipului de febră în câteva boli febrile, printre
care febra tifoidă.
• Semne asociate sindromului febril:
frisonul poate orienta spre: pneumonie francă lombară,
infecţii streptococice, gripă, neoplazii suprainfectate;
curbatura orientează spre: gripă, colagenoze,
sindroame paraneoplazice

• Contextul epidemiologic în care a apărut febra


contactul cu un bolnav cu tuberculoză, hepatită virală,
o altă boală transmisibilă, voiajul într-o ţară străină
poate orienta diagnosticul
Aspectul faciesului
• faciesul toxic,
• palid,
• cenuşiu,
• cu ochii încercănaţi,
poate orienta către o infecţie serioasă
(pneumonie gravă, septicemie)
Efectele dăunătoare ale reacției febrile:

• Dezechilibru hidroelectrolitic prin transpirații intense;


• Scădere ponderală prin hipercatabolism și anorexie;
• Necesită o adaptare din partea aparatului cardiovascular și
respirator
Ex: creșterea temperaturii cu 10C determină creșterea
frecvenței cardiace cu 15 bătăi/min.
• Apare creșterea debitului cardiac și tahipnee (accelerarea rapidă
a frecvenței respiratorii);
• Temperatura crescută modifică activitatea cerebrală edem
cerebral cefalee.
 Investigaţiile paraclinice
Examenele paraclinice sunt orientate în raport cu semnele clinice de
debut.
Se vor efectua examene paraclinice de primă intenţie:
• hemoleucogramă • Hemocultură
• VSH • Urocultură
• proteina C reactivă • Coprocultură
• examen sumar de urină • EKG
• IDR la tuberculină • EEG
• radiografie pulmonară • examen stomatologic
• examen ORL • examen chirurgical
EXAMENUL CLINIC AL TORACELUI
• Normal: Diametrul transversal al toracelui este mai mare decât
diametrul antero-posterior.
• Creșterea
diametrului
antero-
posterior

(ex. în BPOC)
Traumatisme toracice

• Fracturi costale

mișcări paradoxale ale


toracelui.
Pectus Excavatum

(pieptul înfundat)

-deformare congenitală
a peretelui toracic;

- câteva coaste și sternul


se dezvoltă anormal
Pectus = protruzia sternului și a coastelor
carinatum
Persoanele cu această afecțiune prezintă:

-dificultăți în respirație,
-scăderea rezistenței la efort fizic,
-dispnee,
-rigiditatea toracelui,
-creșterea frecvenței infecțiilor tractului respirator.
Bibliografie selectivă

1. Barash P, Cullen B, Stoelting K. Lippincott Williams&Wilkins. Bates‵


Guide to Physical Examination and History-Taking, 2004, p. 207.
2. Bădescu M, Roșca M, Bohotin C. Fiziopatologie Generală. Ed II, Editura
Cantes, Iași, 2000, pp. 141-2, 145, 150-1.
3. Bickley LS, Szilagyi PG. Pocket Guide to Physical Examination and
History Taking, 2008, pp. 159, 160.
4. http://www.i-medic.ro/boli/fracturi-costale accesat astăzi, 11.02.2018,
13:00.
5. http://www.romedic.ro/ortopnee-0R18733, accesat astăzi, 10.02.2018,
22:30.
6. Miron A. B. Pneumologie. Editura Universitară „Carol Davila”
București, 2008, pp. 8-10.
7. Netter F, Cuculici Gh P. Atlas de Anatomie Umană. Ed. a III-a.
8. Stanciu C. Curs de Semiologie Medicală. Aparatul respirator. Editura
Junimea, Iași, 2002.
9. Stanciu C. Semiologie medicală de bază. Vol. 1, Editura Junimea, Iași,
1989.
10. Șerban L.I, Bild W, Șerban D.N. Fiziologie Umană. Funcțiile
Vegetative. Editura Pim, Iași, 2008, p. 165.
„Cât trăiești, înveți”
(Seneca)