Sunteți pe pagina 1din 48

Profilaxia afecțiunilor

aparatului respirator
 Afecțiunile aparatului respitator
printre principalele cauze de deces.
 Infecțiile respiratorii acute. Factorii
declanșatori. Măsuri de profilaxie .
 TBC – cea mai răspândită maladie
umană. Riscul de infectare cu
bacilul Koch. Simptome. Măsuri de
combatere a TBC .
Biroul Naţional de Statistică
anunţă, că numărul decedaţilor în
anul 2011 a fost de 39220
persoane, cu 4411 persoane
(10,1%) mai puţin comparativ cu
anul precedent.
Rata mortalităţii generale
constituind 11,0 decedaţi la 1000
locuitori.
 Conform datelor Centrului Naţional de
Management în Sănătate al Ministerului
Sănătăţii, structura mortalităţii pe clase
ale cauzelor de deces practic nu s-a
schimbat - analogic anilor anteriori.
Cele mai multe decese au drept cauză
bolile aparatului circulator, de tumori,
bolile aparatului respirator, bolile
aparatului digestiv, accidentele etc.
Morbiditatea populatiei cu afectiuni ale aparatului respirator
La 1000 locuitori
Bolnavi cu diagnosticul stabilit pentru prima data în anii 2000-
2013
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Boli netransmisibile, rata standardizată a deceselor la 100 000 populaţie, toate vârstele
Bolile sistemului 857,5 805,2 858,4 786,4 849,3 716,5 715,2 731,1 664,7
circulator
Tumori maligne 155,5 158,4 161,2 166,2 161,9 164,7 168,4 165,3 163,1
Bolile aparatului 96,7 81,2 92,6 83,6 78,8 74,3 69,6 71,8 55,8
respirator
Bolile sistemului 129,4 130,9 143,1 134,2 127,4 118,5 120,7 126,2 102,6
digestiv
Bolile cronice a 103,8 104,7 114,2 107,1 103,0 96,7 96,1 102,7 81,4
ficatului şi cirozele
hepatice
Diabet zaharat 11,7 9,9 11,6 12,1 11,4 10,1 9,6 10,7 8,9
Alte cauze externe de deces, rata standardizată a deceselor la 100 000 populaţie, toate vârstele
Accidente de 15,2 15,5 14,4 13,6 15,9 15,2 12,9 12,4 12,8
transport
Traume şi otrăviri 110,6 107,6 113,8 109,0 103,7 100,2 97,2 103,0 85,0
Cauze asociate cu 223,0 221,6 239,0 227,1 219,2 207,4 205,2 217,9 175,3
consumul de alcool
Cauze asociate cu 930.8 862.4 917.2 838.7 791.9 755.1 748.2 764.4 689,0
fumatul
Infecțiile respiratorii sunt cele mai frecvente
afecțiuni ale sezonului rece. Odata cu venirea
temperaturilor reci, apar și cazurile de răceala,
gripă sau, mai grav, pneumonie!
Vârsta de asemenea este un factor ce poate
duce la îmbolnavire, cu cât varsta este mai
înaintată (peste 60 de ani) sau mai fragedă
(0 - 3 ani), cu atât organismul se apară mai
puțin
 Infecţiile
respiratorii acute (IRVA) -
stabil ocupă o poziţie de lider în rândul
bolilor infecţioase inflamatorii. În cea
mai mare parte sunt afectaţi copiii de la
vârsta de 1 la 6 ani făcând câte 3 până la
6 îmbolnăviri pe an. Apoi, frecvenţa
îmbolnăvirilor scade treptat, până la 1-2
IRVA pe an. La bătrâni îmbolnăvirile de
asemenea au o frecvență sporită.
Respirația este funcția prin care se asigură continuu
aportul de oxigen din aerul atmosferic până la
nivelul celulelor care îl utilizează. Astfel, plămânii și
căile aeriene sunt expuse puternic agenților externi:
bacterii, virusuri, praf, fum de țigară. În mod
normal, corpul se apară de agenții infecțioși prin
intermediului sistemului imunitar și cel al
mucoaselor.
 Atunci când sistemul imunitar este slăbit,
organismul nu se mai poate apăra atât de
eficace împotriva agenților infecțioși, prin
urmare infecțiile apar mult mai ușor.
 Mecanici
 Fizici
 Chimici
 Biologici
 Obiecte introduse pe căile respiratorii
 Particule de praf din atmosfera
 Temperatura aerului prea scăzuta sau prea
ridicată
 Vapori toxici emanați în atmosferă de mijloacele
de transport, fabrici-nicotină, gudroanele din
fumul de tigară
 Microbi
 Ciuperci microscopice
 Asfixie
 Hemoragie
 Intoxicație
 Silicoza
 Amigdalita
 Laringita
 Intoxicație
 Bronșita
 Cancer
 Gripa
 Pneumonia
 Tuberculoza
- rinita
- sinuzita
- otita medie
- faringita
- amigdalita
- laringita
- bronșita acută
- pneumonia
- emfizem pulmonar acut
- bronhopneumonie obstructivă
cronică (BPOC)
- astmul bronșic
- emfizemul pulmonar cronic
- bronșita cronică
- bronșita obstructivă cronică
Principala cauză a infecțiilor
respiratorii este contactul direct cu
agentul patogen prin inhalare .
Un sistem imunitar slăbit, în urma unor
infecții recente sau diverse tratamente
(antibioterapie, chimioterapie,
radioterapie, corticoterapie) poate
favoriza instalarea infecțiilor.
Bolile pulmonare profesionale sunt generate
de hipersensibilitatea unui individ la unele
substanțe de la locul de muncă sau de
inhalarea de corpi străini sub formă de
particole, precum fibrele de azbest, praful
de cărbune și praful de piatră (care
provoaca silicoza).
-Curățirea nasului cu batiste
curate,individuale
-Tratarea bolilor organelor respiratorii
-Evitarea fumatului și a altor noxe
 -evitarea contactului cu persoane bolnave (printr-un
singur strănut un bolnav improașcă la o distanță de 2-
3 metri milioane de microbi);
 -evitarea respirației bucale (respirația pe gură
favorizează apariția infecțiilor căilor
respiratorii,pentru că aerul pătrunde ne încălzit, ne
umezit și ne purificat de praf și de microbi);
 -aerisirea zilnică a camerei (“acolo unde soarele nu
pătrunde pe fereastră, pătrunde doctorul pe ușă”)
 -evitarea, de către bolnav, a locurilor aglomerate
(pentru a împiedica răspândirea bolii);
 -evitarea fumatului
 -întreținerea curățeniei nasului
 1. Spălarea frecventă a mâinilor
 2. Folosirea șervețelelor de hârtie acasă
 3. Igienizarea suprafețelor din casă
 4. Schimbarea orei de culcare
 Tranziția de la anotimpul cald la cel rece produce o serie de schimbări în
organism, care este nevoit să se adapteze zilelor mai scurte și lipsei
razelor de soare (care ajută la reglarea ritmului biologic al corpului). Un
program de somn haotic și o cantitate de odihnă insuficientă slăbesc
sistemul imunitar și cresc susceptibilitatea în fața îmbolnăvirii.
 5. Adoptarea unei diete pline de nutrienți
 6. Efectuarea exercițiilor fizice
 8. Gestionarea stresului zilnic
 9. Aerisirea incaperilor casei
Tuberculoza est e cea mai răspândită maladie
infecţioasă umană. Conform datelor Organizaţiei
mondiale a sănătăţii, anual se înregistrează
circa 8 milioane de noi cazuri de tuberculoză şi
aproximativ 3 milioane de decese în urma
acestei boli.
Dacă flagelul tuberculozei nu va fi controlat,
până în anul 2020, aproximativ 1.000.000.000
de oameni vor fi infectaţi, peste 150.000.000 vor
ajunge în faza activă, iar 36.000.000 vor muri
din cauza acestei boli necruţătoare.
 Bacilul a fost descoperit de Robert
Koch în anul 1882 (pe 24 martie,
dr.Koch a anunțat descoperirea
bacilului, această dată a devenit
ulterior Ziua Mondială de luptă
impotriva TBC)
 Este un microorganism, o bacterie
foarte rezistentă la factorii de mediu
(insensibil la frig, rezistă la
temperaturi foarte scăzute, rezistent
la uscăciune)
 Sensibil la lumina solara, ultraviolete,
căldura umeda (fierbere), substanțe
antiseptice.
Bacilul Koch poate afecta practic orice organism uman dar
mai predispuși riscului de contaminare sunt :
 Copii de la 10 până la 15 ani și oamenii vârstnici ;
 Bolnavii de diabet zaharat;
 Pacienții cu afecțiuni cronice a sistemului gastrointestinal;
 Fumătorii;
 Consumatorii de alcool;
 Narcomanii;
 Persoanele ce sufera de anorexie ;
 Lucrătorii dispensarelor pentru bolnavii de TBC;
 Reprezentanții profesiilor care activează în domeniul
public .
 Cel mai frecvent, tuberculoza este
localizată în plămâni (tuberculoza
pulmonara), însă microbii se pot
raspândi pe cale sanguină și limfatică
oriunde în organism (tuberculoza
extra-pulmonară)
 Cele mai afectate organe în TBC-ul
extra-pulmonar sunt: pleura,
ganglionii limfatici, coloana
vertebrala, articulațiile, sistemul
nervos sau abdomenul.
 Simptomele de TBC sunt: oboseala
permanentă, febra, scădere în greutate,
transpirații nocturne, tuse, durere toracică,
lipsa poftei de mîncareDacă aceste
simptome persistă mai mult de 4 săptămîni și
nu cedează la alte tratamente cu antibiotice,
este nevoie de un examen medical de
specialitate
 Măsurile de combatere a
tuberculozei pornesc din principiile
ei de bază ca boală infecţioasă,
transmisibilă şi social contagioasă.

 Profilaxiasanitară – are drept scop


ocrotirea societăţii de infecţia
tuberculoasă, limitarea gradului de
contagiozitate a bolnavului în familie, la
locul de muncă, în colective.
Metodele sanitare de profilaxie prevăd
următoarele acţiuni:
 Depistarea precoce şi amplă a bolnavilor cu
tuberculoză;
 Spitalizarea şi tratarea lor (izolarea sursei de
contaminare), acţiuni de asanare a focarelor de infecţie
tuberculoasă.
Profilaxia tuberculozei prevede un şir
de acţiuni specifice şi nespecifice
efectuate în mijlocul populaţiei cu
scopul de a întrerupe lanţul
epidemiologic de transmitere a
infecţiei de la sursa contagioasă la
populaţia sănătoasă şi pentru a
împedică apariţia bolii la cei deja
infectaţi.
SĂNĂTATEA ESTE COMOARA CEA MAI
PREȚIOASĂ ȘI CEA MAI UȘOR DE
PIERDUT ,
TOTUȘI CEA MAI PROST PĂZITĂ .
(E.AUGIER)