Sunteți pe pagina 1din 56

BOLILE CARDIOVASCULARE

Sunt afecțiuni ale inimii și vaselor de sînge.

Reprezintă cauza principală a deceselor la nivel mondial


● în anul 2005 au cauzat decesul a 17.5 milioane de oameni
● în Romania fiecare al cincilea om moare anual prin boli
cardiovasculare (la fiecare 10 minute, se înregistrează un
deces )
●la începutul secolului 20, decesele prin BCV
reprezentau
~ 10% din mortalitatea totală pe glob.
● la sfârşitul secolului, BCV au crescut la:
◄ ~ 50% din mortalitatea globală în ţările
dezvoltate
◄ ~ 25% în ţările în curs de dezvoltare
● se estimează că până în 2020:
◄ bolile cardiovasculare vor fi răspunzătoare de
aproximativ 25 milioane de decese anual
◄ bolile coronariene vor surclasa bolile
infecţioase, devenind cauza numărul 1 de
mortalitate şi morbiditate
Impactul bolilor cardiovasculare

- O treime din numarul total de decese la


nivel mondial este cauzată de BCV, care
constituie astfel principala cauza de deces
pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt
responsabile de mai multe decese în lume
decît cancerul, insuficiența respiratorie
cronică și diabetul zaharat cumulate.
Impactul bolilor cardiovasculare
- Se estimează că 17 milioane de oameni mor
anual din cauza BCV.
- La fiecare două secunde survine un deces ca
rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci
secunde și un atac cerebral la fiecare șase
secunde.
- Dintre cele 17,5 milioane de decese cauzate de
BCV în 2014, s-a estimat ca 7,6 milioane au fost
determinate decardiopatie ischemică și 5,7 – de
atacuri cerebrale.
Factori de risc în bolile
cardiovasculare
- Există un număr de factori de risc bine
definiți, ce pot fi impărțiți în două categorii
principale: modificabili (cei care pot fi
influențați) și nemodificabili (aceia care nu
pot fi influențați sau tratați).
- Principalii factori de risc modificabili sunt
responsabili de aproximativ 80% dintre
cardiopatiile ischemice și afecțiunile
cerebrovasculare.
Factori de risc modificabili
- Hipertensiunea
- Dislipidemia (niveluri anormale ale
colesterolului)
- Diabetul/perturbări ale toleranței la glucoză
- Fumatul
- Obezitatea (IMC 30)
- Lipsa activității fizice
- Microalbuminuria (boala a rinichiului diabetic)
Factori de risc nemodificabili
- Vîrsta (>55 ani pentru bărbați, >65 ani pentru
femei)
- BCV premature în istoria familiei
Modul și frecvența lor de manifestare este
variabilă în raport cu grupurile etnice
(structura genetică și alimentația
diferită).

Ex.
• caucazienii: sunt predispuși la
probleme legate de circulația
coronariană
• Chinezii, Japonezii si Africanii sunt
predispuși la boli provocate de circulația
cerebrală
A. În legatură cu stilul de viață
1.Fumatul
◄ riscul de a suferi de BCV este de
2-4 ori mai frecvent decît la un nefumător
◄ nicotina intensifică activitatea inimii,
făcînd să crească frecvența bătăilor
inimii și tensiunea arterială.
◄ riscul de îmbolnăvire a inimii scade începînd cu
ziua în care se întrerupe fumatul, și este egal cu
cel al nefumătorilor la circa 5 ani dupa
întreruperea fumatului.
2.Alimentația
◄ trebuie să fie echilibrată, și să țină cont de
necesitatea prevenirii obezității și a
dislipidemiei
◄ se evită: grăsimile animale (unt, slănina,
untura, carne grasă, mezeluri), smîntînă,
friscă, brînzeturile grase, maioneză, oua,
cartofi prăjiti, prăjituri, ciocolată, sucuri
îndulcite cu zahăr, excesul de sare
◄ se preferă consumul de legume proaspete
sau fierte, carne de pasăre, pește slab,
brînza de vaci, iaurturi, fructe proaspete.
3.Sedentarismul
◄este factor de risc specifici vieții moderne
◄ poate fi combătut printr-o activitate fizica
regulată, care antrenează tot organismul

=>
◄ se previn bolile de inimă
◄ se menține o tensiune arterială normală
◄ arderile din organism sunt accelerate
◄ reduce stresul
◄ restabilește echilibrul fizic al întregului
organism.
 se previne și obezitatea
4. Consumul excesiv de alcool

◄ crește riscul de cardiopatie ischemică,


moarte subită și boala cerebrovasculară,
precum și prevalența HTA
◄ efecte secundare: boli hepatice și
pancreatice, ulcerul gastroduodenal,
neuropatiile periferice
◄ un consum mic de alcool (cca. 10-30 g/zi),
mai ales de vin rosu, are un efect protector
în ateroscleroza, deși nu este prescris
5.Consumul excesiv de cafea

◄ în cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi),


cafeaua poate produce creșterea
tensiunii arteriale, a pulsului, favorizînd
și apariția tulburărilor de ritm cardiac.
6.Stressul

◄ prin acumulare în timp duce la un grad


accentuat de oboseală
◄ cresterea tensiunii arteriale și a frecvenței
cardiace
◄ în cazuri extreme cu apariția unui infarct
miocardic sau a unui accident vascular
cerebral.
B. In legătură cu prezența unor
afecțiuni asociate

1.Hipertensiunea arterială

2. Diabetul zaharat

3. Dislipidemiile

4. Obezitatea
1. ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL – AVC
Presupune întreruperea bruscă a aportului
sanguin într-o anumită regiune a
creierului

=> leziune permanentă a creierului


Cauze:
● un vas de sânge din creier se poate rupe brusc
═> hemoragie cerebrală
● un cheag de sânge provenit din altă parte a
corpului, de regulă de la nivelul inimii, poate
călători până la un vas sanguin din creier, pe
care îl obstructează, ceea ce duce la lezarea
respectivei porţiuni a creierului (embolie
cerebrală).
● cea mai frecventă cauză de accident vascular
cerebral este reprezentată de tromboza
cerebrală: un cheag de sânge ia naştere la
nivelul unui vas sanguin din creier, pe care îl
blochează.
Sunt evenimente brutale, care se petrec în decurs
de câteva secunde sau minute, fiind numite
uneori „atacuri cerebrale”, prin analogie cu
„atacul de cord”.
Evitarea AVC:

● renunţarea la fumat

● reducerea greutăţii corporale

● practicarea regulată de exerciţii fizice


2. ANGINA PECTORALĂ
Angina pectorală este un tip de durere
toracică, determinată de aportul
insuficient de sânge la nivelul
muşchiului cardiac.
Survine datorită unor probleme de irigare
sangvină la nivelul muşchiului cardiac și nu
conduce la lezarea muschiului cardiac.

Este resimţită de regulă ca o presiune sau o


greutate în piept şi care frecvent (dar nu
întotdeauna), iradiază şi pe braţul stâng
sau, mai rar, pe braţul drept.
Trăsătura cea mai importantă:
instalarea sa în timpul efortului şi
ameliorarea până la dispariţie, în
repaus.
Exemplu:
● o persoană cu angină pectorală poate
resimţi o durere toracică după ce
parcurge aproximativ 50 de metri.
● durerea dispare după ce persoana se
odihneşte timp de două minute, însă
reapare după alţi 50 de metri.
Pentru a-şi îndeplini rolul de pompă, în fiecare
secundă, zi şi noapte, muşchiul cardiac necesită
un aport continuu de oxigen şi substanţe nutritive.
Acesta este asigurat de arterele coronare, vase de
sânge aflate pe suprafaţa inimii care hrănesc
muşchiul cardiac.
● numeroase persoane au arterele coronare parţial
blocate de ateroscleroză (depunerea de material
grăsos în perete) sau rigide

● aportul de sânge poate fi suficient


pentru hrănirea muşchiului cardiac în
repaus
● în cazul unui efort fizic, cum ar fi
mersul, bătăile inimii devin mai
puternice şi mai rapide, iar
necesarul de oxigen creşte; dacă
există un blocaj parţial, aportul de
oxigen este insuficient în caz de
efort => angina
Evitarea anginei pectorale:
● renunţarea la fumat – cel mai
important
● scăderea în greutate (dacă persoana
este supraponderala)
● practicarea de exerciţii fizice
● evitarea alimentelor bogate în grăsimi.
3. HIPERTENSIUNEA
ARTERIALĂ
Prin tensiune arterială se înţelege
presiunea exercitată de sânge
asupra pereţilor arterelor –
vasele cu pereţi groşi care
transportă sângele de la inimă
către periferie.
Presiunea din artere depinde de
puterea cu care inima pompează
sângele si reflecta presiunea din inimă,
scăzând şi crescând în fiecare
secundă, odată cu bătăile inimii.

Ea depinde şi de starea vaselor de


sânge, nu numai de activitatea inimii.
Tensiunea arterială se măsoară în mmHg
Se exprimată sub forma unei perechi de
numere, de exemplu 120 / 80 mm Hg.
Numărul mai mare (tensiune arterială
sistolică) = vârful presiunii
Numărul mic (tensiunea arterială
diastolică) = cea mai mică presiune
măsurată în artere, înainte ca inima să
pompeze un nou val de sânge.
Denumirea hipertensiunii arteriale:
● o tensiune arterială sistolică > 140
mm Hg
Sau ● o tensiune arterială diastolică >
90 mm Hg
Diagnosticul de hipertensiune arterială
se pune analizînd o medie a mai
multor măsurători efectuate pe
parcursul câtorva săptămâni sau luni.
Simptome: în general nu are
simptome => a fost supranumită
„ucigaşul silenţios”.
Factor de risc:
● angina pectorală
● infarctul miocardic
● AVC (accident vascular cerebral)
● ateroscleroza
● insuficienţa renală
● tulburările de circulaţie de la nivelul
membrelor inferioare.
Riscul producerii hipertensiunii
arteriale
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
estimează că:
● ~ 15% - 37% din populaţia adultă
globală are hipertensiune.
> 1/4 din populaţia adultă a lumii (~ 1
miliard)
● proporţia va creşte la 39% până în
2025
● studiile arată că bărbaţii şi femeile au
o prevalenţă egală a hipertensiunii
● prevalenţa creşte cu vârsta în toate
regiunile lumii
● În 95% din cazuri, hipertensiunea
arterială nu are o cauză specifică
● probabilitatea apariţiei hipertensiunii
arteriale este mai mare în rândul
persoanelor obeze sau diabetice şi
creşte odată cu înaintarea în vârstă.
Evitarea hipertensiunii arteriale
● mentinerea unei greutăţi
corporale optime prin alimentaţie
adecvată şi efort fizic suficient
●reducerea stressului
● renunţarea la fumat
● reducerea aportului de sare
Verificarea tensiunii arteriale în mod
regulat (adulții minim:
odată pe an sau
o dată la doi ani)
4. INFARCTUL DE MIOCARD
Infarctul de miocard sau atacul de cord
este suferinţa muşchiului cardiac
determinată de blocarea fluxului de
sânge.
Denumirea medicală se explică astfel:
“mio” înseamnă muşchi, “cardiac” se
referă la inimă, iar “infarct” înseamnă
moartea ţesutului datorată lipsei de
sânge.
Producerea:
Muşchiul cardiac este un muşchi puternic, care se
contractă aproape o dată la fiecare secundă, pe
durata întregii vieţi.
Într-o viaţă, inima bate de peste 2 miliarde de ori!
Pentru a menţine funcţionarea acestui muşchi, aportul
de oxigen şi substanţe nutritive trebuie să fie
constant.
Oxigenul este asigurat de arterele coronare, vasele
de sânge aflate pe suprafaţa inimii.
Daca arterele sunt parţial obstruate, din cauza
procesului de ateroscleroză sau de rigiditate, la
producerea ulterioara a unui cheag de sange =>
muşchiul hrănit de artera respectivă moare – astfel
apare infarctul miocardic.
Simptome:
● transpirație, greață
● anxietate
● dureri în piept care radiază
la nivelul brațelor,
maxilarelor sau
gîtului
Riscul de apariție a infarctului
miocardic
● 1,5 - 2 milioane de pacienţi sunt
internaţi anual pentru infarct
miocardic acut
● prevalenţa este însă mai mare:
studiile populaţionale largi au arătat
că între 25-40% dintre infarctele
miocardice nu se manifestă clinic
● bărbaţii au un risc mai mare decât
femeile
● riscul creşte odată cu înaintarea
în vârstă
● riscul este ridicat dacă există
rude apropiate care au suferit
infarcte înainte de a împlini vârsta
de 50 de ani
● fumatul, diabetul zaharat,
hipertensiunea arterială, nivelurile
mari de colesterol din sânge,
obezitatea şi sedentarismul.
Evitarea infarctului de miocard
● renunțarea la fumat
● scăderea greutăţii corporale
● alimentaţia sănătoasă, săracă în grăsimi şi
sare
● practicarea regulată de exerciţii fizice: 30 de
minute de efort fizic moderat (mersul
energic, mersul pe bicicletă sau înotul), de
trei ori pe săptămână, reprezintă nivelul
optim de activitate fizică cu rol în
menţinerea sănătăţii cardiovasculare.
● dacă persoana are diabet zaharat, este
important să iși controleze glicemia prin
respectarea dietei, exerciţii fizice regulate şi
administrarea medicamentelor prescrise.
5. ARTERIOSCLEROZA
Apare prin acumularea de lipide
(grasimi) în peretele arterelor, care
produc îngustarea acestora.
Cînd vasul de sînge este obstruat în
proporție de 70-75%, apare un deficit
de oxigen la nivelul țesuturilor.
Dacă o placă de aterom se rupe, la
nivelul ei se formează un cheag care
poate opri complet fluxul sangvin prin
vas, iar țesutul irigat moare prin lipsa
de oxigen.
ALIMENTAȚIA IN BOLILE CARDIOVASCULARE
● corelații strînse între:
◄ nivelul diferiților nutrienți ai
alimentelor
◄consumul diferențiat al unor
grupe alimentare în fiecare țară
mortalitatea prin BCV
● corelație pozitivă în cazul:
◄ consumului de: colesterol și acizi
grași din ouă, unt, carne grasă
● corelație negativă în cazul:
◄ consum de cereale, fructe,
legume
● lacto-vegetarieni (colesterol 31-38%):
mortalitatea mai scăzută cu 57%
● vegetarieni: mortalitatea mai scăzuta
cu 77%

Regiunea Mortalitate la 10.000


locuitori
Japonia 33
Franța 102
USA 182
UK 380
● BCV depind de:
◄ nivelul ridicat de colesterol
◄ factori de mediu
◄ alimentație
◄ predispoziție ereditară
Ex:
● japonezii emigrați în SUA (consum
mai mare de proteine, grăsimi
saturate și zahăr decît cei din Japonia)
au nivelul mai ridicat al colesterolului
=> frecvența de 2 ori mai mare a BCV
LIPIDELE
● factorii alimentari cei mai implicați în
provocarea BCV:
◄ calitatea lor (proveniența):
animale/vegetale
◄ aportul de colesterol
◄ raportul acizi grasi saturați/acizi grasi
nesaturați:
§ acizi grasi saturați favorizează
colesterolemia
§ acizi grași nesaturați scad
colesterolemia (pește, produsele marine,
ulei de nucă, ulei de măsline, etc)
● dieta săracă în lipide (mai ales
saturate) scade mortalitatea prin BVC
și prelungește cu 5-11 ani repetarea
infarctului de miocard
● acțiunea este favorabilă la persoanele
tinere (sub 45 ani) ═> dieta profilactică
de la vîrste tinere
● dieta trebuie să conțină:
§ legume galben-verzi
§ ceai verde sau negru
§ cereale integrale
Oxidanții celulari
● radicalii liberi ai oxigenului
rezultați din procesele metabolice
(O2, HO-, H2O2) au efect
negativ asupra integrității
membranelor celulare =>
degradarea vaselor de sînge,
ateroame
● pentru prevenirea BCV
SE RECOMANDĂ: consumul alimentelor
care conțin antioxidanți:
§ vitaminele A, E, C
§ tocoferolii (vitamine liposolubile, E)
Proteinele
● animale: corelație pozitivă cu apariția și
dezvoltarea BCV
● vegetale: corelația negativă
Să aveți o inimă sănătoasă și puternică!