Muzica : Antonio Vivaldi – “Anotimpurile”

Anotimpurile sunt perioade de timp diferite

după temperatură.

Anul are patru anotimpuri. Acestea sunt:

iarna, primăvara, vara şi toamna.

Ele se succed după cum se apropie

planeta noastră de Soare.

Fiecare anotimp are câte trei luni.

Iarna
Este cel mai rece anotimp.
Zilele sunt scurte şi se întunecă devreme. În
multe ţări ninge, iar apele îngheaţă.
Plantele nu mai cresc şi copacii nu mai au
frunze.
Unor animale le creşte blană deasă pentru a
le proteja de frig. Unele animale hibernează
iarna. Oamenii poartă haine groase şi îşi
petrec timpul mai mult în locuinţe.
Lunile de iarnă sunt : decembrie, ianuarie şi
februarie.
PRIMǍVARA

Zilele se lungesc şi devin mai calde. Copacii

înmuguresc, iar plantele încep din nou să
crească.
Păsările migratoare, care au iernat în ţările
calde, se reîntorc, îşi fac cuiburi şi depun
ouă.
Animalele se împerechează şi fac pui.
Vremea este mai plăcută.
Lunile de primăvară sunt : martie, aprilie şi
mai.
VARA

Este cea mai caldă perioadă a anului.

Zilele sunt lungi şi nu se întunecă decât
târziu.
Totul se dezvoltă. Florile înfloresc, iar
fructele pomilor şi grânele de pe câmpuri
se coc.
Animalele au hrană din belşug.
Oamenii petrec mult timp aer liber,
bucurându-se de soare.
Lunile de vară sunt : iunie, iulie şi august.
 TOAMNA

Zilele devin mai scurte şi mai răcoroase.

Plantele nu mai înfloresc, iar copacii îşi
pierd frunzele.
Există fructe din abundenţă. Recoltele
sunt strânse, iar câmpurile sunt apoi arate.
Oamenii şi animalele îşi fac provizii pentru
lunile de iarnă. Unele păsări pleacă în ţările
calde.
Lunile de toamnă sunt : septembrie,
octombrie şi noiembrie.
Aurora boreala ( polară) a fascinat mereu
omenirea, iar cercetătorii s-au întrecut în explicaţii
privind formarea ei.

Este un fenomen optic ce constă într-o strălucire

intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din
proximitatea zonelor polare, ca rezultat al
impactului particulelor de vânt solar în câmpul
magnetic terestru.
Fenomenul nu este
exclusiv terestru, fiind
observat şi pe alte
planete din sistemul
solar.
 Cascadele reprezintă unul dintre spectacolele
speciale ale naturii.Clasificarea lor este
condiţionată de mai multe aspecte, cum ar fi
debitul, înălţimea sau întinderea.

Cascadele, prin frumusţea lor, mai pot fi şi un punct

de atracţie turistică a regiunii unde se află.
 Cascada este o cădere de apă care e situată, în general,
pe traseul unei ape curgătoare şi care are următoarele
caracteristici:
- în decursul căderii se produce o ceaţă, un amestec de apă
pulverizată cu aer;
- cascada este însoţită de vuietul caracteristic produs de
căderea apei;
- regiunea are un microclimat specific determinat de cascadă;
 Eclipsa este întunecarea unui corp ceresc.
Apare când umbra unui obiect din spaţiu cade pe
un altul sau când un obiect trece prin faţa altuia,
blocând lumina.
Eclipsa solară are loc când Luna trece printre
Soare şi Pământ.
Eclipsa lunară are loc când Luna trece prin umbra
Pământului.
Eclipsa solară totală este este una dintre cele mai
impresionante vederi : un nimb de lumini
înconjoară Soarele întunecat. Acest nimb este
corona Soarelui.
Eclipsa solară nu trebuie privită direct, deoarece
radiaţiile solare pot afecta ochii.
 Meteoriţii sunt bucăţi de fier şi rocă, de diverse
dimensiuni, rezultate în urma coliziunii dintre
asteroizi. Ei s-au putut forma şi în urma
dezintegrării cometelor în fragmente.

Meteoriţii provin mai degrabă din Sistemul Solar

decât din spaţiul interstelar. Sunt perioade ale
anului când aceste căderi de meteori se intensifică.
Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori“, cele
mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe
12 august şi Leonidele, în luna noiembrie.
 Mulţi meteoriţi cad spre Pământ, dar majoritatea
ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să
atingă Pământul, în momentul intrării lor în
straturile înalte ale atmosferei.
Există însă şi cazuri în care meteoriţi mari şi chiar
gigantici au lovit serios Pământul.

Aşa s-a întâmplat cu meteoritul

"Chicxulub" care a căzut pe
Pământ acum circa 65 milioane
de ani şi a provocat printre
altele un crater de 180 km în
diametru. Mărimea meteoritului
se apreciază la cel puţin 10 km.
 Vântul este un fenomen fizic ce se manifestă ca
o circulaţie dirijată de aer în atmosfera terestră.

Vânturile au fost împărţite de către specialişti,

în funcţie de tăria acestora, astfel:
- Briza - tăria între 2-5
- Vânturi puternice - tăria între 6-8
- Furtuni - tăria 9
- Cicloane, uragane, taifun - tăria 12
Uraganele iau În momentul în care
naştere atunci uraganul atinge ţărmul,
când o furtuna poate provoca pagube
se deplasează uriaşe, afectând suprafeţe
deasupra de ordinul sutelor sau
oceanului. miilor de km pătraţi.

Ciclonul sau Furtuna tropicală

reprezintă un sistem
meteorologic compus dintr-un
grup de vijelii cu descărcări
electrice şi vânturi ale căror
viteze se încadrează între
63 şi 119 km/h.
Anul 2005 - uraganul Katrina a afectat sudul SUA.
Alunecările de teren sunt fenoneme geologice
care cuprind o gamă largă de mişcări ale solului
în lungul unor pante, începând de la scurgerile
de noroi până la avalanşele de pietre, pe versanţii
muntoşi.
 Într-o alunecare de
teren pot fi identificaţi:

a)factori premergători:
- defrişările
- activităţile umane

b)factori declanşatori:
- precipitaţiile
- seismele
- trepidaţiile
Tornada este o perturbaţie atmosferică violentă,
cu un caracter turbionar, sub aspectul
unei coloane înguste care se roteşte
foarte repede sau al unei pâlnii întoarse care
atinge nivelul solului.
Sunt hazarde climatice care, deşi scurte ca durată,
sunt cele mai violente furtuni de pe Pământ.
Spre deosebire de cicloane, ele iau naştere şi
evoluează deasupra continentelor.
 Tornadele distrug aprope tot ce le stă în cale.
Ridică în aer, până la mari înălţimi, împreună cu
praful, care face tornada vizibilă, şi maşini, copaci,
acoperişuri şi oameni. Le „aspiră” în vârtej şi le
transformă în proiectile mortale atunci când le
aruncă înapoi. Drumul tornadei poate fi detectat
după distrugerile pe care le lasă în urma ei.
Vulcanul este o formaţie geologică de formă
conică, rezultată din erupţia lavelor, cenuşelor şi
gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice,
situate în adâncime.

Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de

pământ. Lavă se solidifica prin răcire.
 Cunoscuţi sub denumirea de pâcle,
vulcanii noroioşi reprezintă formaţiuni create de
gazele naturale provenite de la peste 3000 de metri
adâncime. Gazele împing spre suprafaţă apa
amestecată cu argilă. Nămolul astfel format iese la
suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu
aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare
unor vulcani dar care nu depasesc 5 - 6 metri
înălţime.

În România, cea mai importantă locaţie este cea din

judeţul Buzău
 Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru
mişcările puternice şi bruşte ale pământului, pe
verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei
pământului , provocată de dislocări subterane, de
erupţii vulcanice,etc… urmate de vibraţii propagate
în formă de unde prin roci.
Cutremurul este unul din cele mai distrugătoare
fenomene naturale care au loc pe pământ.
Tsunami sau valul mareic reprezintă o undă
energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa
oceanelor, ca urmare a producerii unor erupţii
subacvatice sau a unor cutremure submarine
foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).
Ele sunt foarte periculoase pentru populaţia din
regiunile de pe coastele oceanelor.
 „A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul,
dar a face ceva pentru salvarea naturii,atât de
ameninţată azi, înseamnă să contribui la fericirea
omenirii.” (Eugen A.Pora)

„ Învăţaţi-i pe copiii voştri ce i-am învăţat pe ai

noştri: că pământul este mama noastră. Tot ce i se
întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi
copiilor acestui pământ.Nu pământul aparţine
omului, ci omul aparţine pământului. Omul este firul
care ţese drama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi
face lui însuşi.” ( Sieux Seattle)
Realizat de : înv. Mioara Popa , Şcoala “Ion Basgan” Focşani

BIOGRAFIE :
 www.wikipedia
 www.images.google.ro
 articole din revistele “DOXI”
 din desenele elevilor mei