Sunteți pe pagina 1din 24

Student: Martineac Loredana

Profesor: Bosancu Anca


 Astmul este o boala inflamatorie cronica, ce
afecteaza caile respiratorii si se manifesta printr-o
hiperreactivitate bronsica ce conduce la episoade
recurente de wheezing, dispnee, senzatie de
constructie toracica si tuse, in special noaptea si
dimineata devreme.
 Simptomele astmului:
 tusea, in special noaptea, la efort sau dupa un
episod de ras intens
 senzatia de sufocare (dispnee)
 senzatia de strangere a pieptului
 suierat in plamani (wheezing)
 Hernia de disc inseamna uzura si deplasarea
nucleului pulpos catre canalul medular unde
comprima o radacina a unui nerv spinal. Cele mai
afectate discuri sunt cele lombare L4 si L5
 Simptome:
 Dureri in zona lombara insotite de blocaj
datorita contracturii musculare
 Dureri ale piciorului datorita compresiunii
radacinii nervului sciatic
 Tulburari de sensibilitate
 Scaderea fortei musculare pentru anumiti
muschi
 alergii (alimentare sau asociate cailor respiratorii)
 fumat
 infectii respiratorii recurente si netratate
corespunzator
 substante nocive din mediul inconjurator (in special
sensibilizanti din mediul ocupational).
 factorii genetici
 obezitate
 factori de mediu iritanti precum fum, mirosuri
puternice, poluare, mucegai
 factori ce tin de schimbarile meteo4
 Eforturi fizice mari,repetate
 Sedentarismul in munca de birou
 Traumatisme
 Varsta
 Obezitate
 Vibratii excesive la care este supusa coloana
 Malformatii congenitale ale coloanei
 Nume si prenume: M. F.
 Sex: M;
 Ocupația: pensionar;
 Vârsta: 60de ani;
 Greutate: 75 kg;
 Înălțime: 1.75 m;
 Tensiunea arterială: 170/80 mm/Hg;
 Frecvența respiratorie: 18/20 respirații/minut;
 Antecedente- fost miner, fumător,hipertensiv.
 Imbunătățirea funcției respiratorii;
 Creșterea capacitătii de efort;
 Educarea tusei.
 Creşterea calităţii vieţii
 Impiedicarea aparitiei trombozelor venoase
 Ameliorarea durerii
 Relaxarea musculaturii
 Tonifierea musculaturii abdominale si
paravertebrale
 Constuientizarea posturii
 Relaxarea;
 Posturarea;
 Gimnastica respiratorie;
 Antrenament la efort;
 Educarea tusei;
 Masaj
1. Relaxarea extrinsecă- terapie medicamentoase,
masaj sedativ, relaxant, aparate de relaxare;

2. Relaxarea intrinsecă- în care subiectul își


induce singur, activ relaxarea. Prin aceste
modalităţi subiectul asigură inhibiţia reciprocă
între psihic şi muşchi. Cele mai utilizate metode
sunt: tehnica lui Edmund Jacobson si a lui
Shultz.
 1. În ortostatism, trunchiul ușor aplecat în față, cu
membrele superioare se sprijină de un perete, și
membrele inferioare ușor flectate din genunchi.
 2. În decubit dorsal, cu o perna sub cap, MS sunt
relaxate pe langa corp, iar sub genunchi cu o
perna, astfel încât să fie la aproximativ 60 grade.
 3. În decubit lateral, spatele cifozat, cu șoldurile
și genunchii flectați, și antebrațele încrucișate la
piept.
 4. Pozitia sezand cu aplecarea in fata a
trunchiului cu antebratele pe genunchi.
1. Dirijarea aerului la nivelul căilor superioare:

a) Pentru tonifierea musculaturii inspiratorii:


 -inspir pe o nară, iar pe cealaltă o presăm cu
degetul;
 -inspir sacadat, parcă am mirosi o floare;
 -inspir, bătând ritmic nările nasului.
b) Pentru tonifierea musculaturii expiratorii:
 -cântatul, suflatul într-o lumânare, sufltatul unui
balon.
2. Reeducarea respirației costale

 -În DL, în inspir brațul este întins și se rotează


odată cu trunchiul spre spate, privirea urmărește
mișcarea brațului, iar în expir, brațul revine spre
trunchi, depășind marginea patului;
 -Din șezând, cu mâinele pe coapse, în inspir,
brațul se rotează spre spate, iar privirea se axează
pe mișcarea mâinii, și în expir brațul revine în
poziția initială.
3. Reeducarea respirației diafragmatice
 -DD, cu o mână pe abdomen și una pe torace, inspirul se
face cu bombarea abdomenului, fără mișcarea toracelui, și
cu revenirea abdomenului la poziția inițială pe expir;
 -DD, brațele pe lângă corp cu un saculeț de nisip pe
abdomen, inspirul se face cu ridicarea abdomenului, și
expir cu revenirea la poziția inițială;
 -așezat pe un scaun, cu mâinile pe lângă corp, pe inspir va
ridica brațele în sus, și revenire pe expir;
 -așezat cu mâinile pe genunchi, inspirul efectuat cu
răsucirea trunchiului spre stângă și ridicarea brațului prin
lateral în sus, și revenire la poziția initială pe expir;
 -din ortostatism, inspirul se efectuează cu ridicarea brațelor
în sus și lateral și revenire pe expir.
- Mers pe jos;
- Mers pe covorul rulant si treptat marim viteza;
- Mersul pe bicicleta;
- Plimbare in aer liber;
- Exercitii realizate pe stteper;
- Gimnastica aerobică;
- Dans.
 1. Poziționarea corpului în timpul tusei:
 -din sezând, cu umerii relaxați, capul și spatele ușor
flectate, antebrațele sprijinite, genunchii flectati, și
picioarele se sprijină pe sol, și o pernă în zona abdominală
tinută cu brațele, ajută la ridicarea diafragmului;
 -din DD, poziția semisezând, sau în DL, cu trunchiul ridicat
și aplecat în față.
 2. Controlul respirației în timpul tusei- pacientul va inspira
pe nas, lent și profund, iar expirul se va face fracționat în 2-
3 reprize, trunchiul se apleaca înainte. Se va urmări ca
sunetul produs de tuse să fie profund, rotund ceea ce se
remarcă este o tuse eficientă productivă.
 Pentru cap se realizeză: mișcări de flexie, extensie, înclinări laterale.
 Mers lent,cu mișcări ale brațelor combinate cu respirație(flexie-
inspir,extensie-expir)
 Alergare usoara
 Cu mâinile de șolduri ,se fac flexii ,extensii, înclinări laterale de trunchi
 Exercitii cu bstonul: un baston în mâini , se duce deasupra capului,
revenire
 Cu mâinile sprijinite de spalier , execută genuflexiuni,și acestea pot fi
combinate cu inspir și expir
 Pentru membrele inferioare: mers pe bicicletă, bandă, stepper
 Renunțarea la fumat;
 Control medical periodic;
 Menținerea unei stări de sănătate optime prin
respectarea programului fiziokinetoterapeutic;
 Evitarea consumului de alcool;
 Stabilirea unui program zilnic de activitate
fizică.
 Imediat dupa operatie se va schimba pozitia de lateralitate
a pacientului din 2 in 2 ore cu o perna tare intre genunchi
 In primele 2 zile se vor efectua ex respiratorii si ex pentru
ameliorarea circulatiei periferice
 Zilele 3-10 postoperator :se continua exercitiile anterioare
si se incepe tonifierea musculaturii toraco-lombare si
abdominale, mobilizarea membrelor inferioare si
mobilizari ale coloanei fiind permise miscarile e
lateralitate, rotiatii usoare si miscari de flexie
 Saptamana 2-4 (dupa ce se scot firele) : tonifierea
musculaturii toraco-lombare, a extensorilor si a
abdominalilor, cresterea mobilitatii coloanei si
constientizarea posturii lombare
 Saptamana 4-6 : exercitiile se vor efectua din atarnat si din
ortostatism. Sunt permise miscarile de extensie si rotatie la nivelul
coloanei.
 Dupa saptamana 6 postoperator se trece la programe de
kinetoprofilaxie secundara, la exercitii din ‘scoala spatelui’ pentru
a menaja coloana si a evita recidivele la alte niveluri. Toate aceste
exercitii fac parte din programul Williams
 Faza I a programului Williams cuprinde urmatoarele exercitii:
Exercitiul 1- decubit dorsal: se flecteaza si se extind genunchii.
Exercitiul 2- decubit dorsal: se trage cu mâinile un genunchila
piept, încercând atingerea lui cu fruntea; se procedeaza apoi la fel
cu celalalt genunchi.
 Exercitiul 3- ca la exercitiul 2, dar concomitent cu ambii genunchi.
Exercitiul 4- decubit dorsal, cu mâinile sub cap: se trage un
genunchi la piept cât mai mult, apoi celalalt, apoi ambii
concomitent.
 Exercitiul 5 - decubit dorsal, cu bratele ridicate pe lânga cap în sus,
genunchii flectati la 90 grade, talpile pe pat: se împinge lomba spre pat,
se contracta abdominali, se salta usor sacrul de pe pat; se revine, apoi se
repeta.
 Exercitiul 6- în sezând pe un scaun, cu genunchii mult îndepartati: se
apleaca cu mâinile înainte, astfel încât sa atinga solul de sub scaun; se
mentine aceasta aplecare 4-5 secunde, se revine, apoi se repeta.
 Dupa circa doua saptamâni, în partea a doua a stadiului subacut,
exercitiile devin mai complexe, adaugându-se cele din faza a-II-a a
programului Williams:
 Exercitiul 7- decubit dorsal, cu genunchii flectati, talpile pe pat: se
apleaca ambii genunchi spre dreapta, apoi spre stânga, pâna ating patul.
Exercitiul 8- decubit dorsal: calcâiul drept se aseaza pe genunchiul stâng;
se executa o abductie cât mai interna a soldului drept, pâna se atinge cu
genunchiul drept patul, apoi se inverseaza.
 Exercitiul 9- decubit dorsal: se ridica alternativ câte un membru inferior
cât mai sus, cu genunchiul perfect întins.
 Exercitiul 10- în ortostatism: genuflexii cu mâinile în sprijin pe spatarul
scaunului, spatele perfect drept, calcâiele ramânând pe sol. Exercitiul 11-
pozitia de "cavaler servant", corpul aplecat pe coapsa ridicata la 90 grade,
sprijin si pe sol cu mâinile: se întinde genunchiul de sprijin, executând si o
balansare care trebuie sa întinda psoasiliacul.
 Exercitii din atârnat: a) Cu spatele la spalier, mâinile deasupra capului
prind bara cu palmele înainte: · Ridicarea genunchilor la piept; · Rotare
stânga-dreapta a genunchilor flectati; · Basculare stânga-dreapta a
membrelor inferioare întinse (ca un pendul); · Semisuspendare, sprijin si
pe picioare la sol (CF ti G la 90 grade): se face bascularea înainte-înapoi si
lateral a bazinului. b) Cu fata la spalier, mâinile prin bara cu palmele spre
zid: · Redresarea bazinului; · Pendularea bazinului si a membrelor
inferioare spre stânga-dreapta; · Cu picioarele pe o bara, se executa
cifozari lombare.
 Faza a-III-a a programului Williams
 Exercitiul 12 - Decubit dorsal, genunchii flectati la
900 , talpile pe pat: se împinge lomba spre pat, se
contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat;
treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale
bazinului, dar cu genunchii tot mai putin flectati, pîna
ajung sa fie complet întinsi.
 Exercitiul 13 - În ortostatism, la perete, taloanele la
25-30 cm de acesta: se aplica sacrul si lomba
aplatizate pe perete; se apropie treptat calcîiele de
perete, mentinînd contactul lombei cu acesta.
Exercitiul 14 - Decubit dorsal: se executa bicicleta cu
bazinul mult basculat
 -infectii
 stari febrile
 -pacient instabil hemodinamic postoperator
 -afectiuni cardiace netratate
 -tromboflebita -stari hemoragice
 -TBC