Sunteți pe pagina 1din 79

• SOLUTII DE CONTORIZARE

SOLUŢII CADRU DE CONTORIZARE A


CONSUMURILOR DE APĂ, GAZE
NATURALE ŞI ENERGIE TERMICĂ
AFERENTE INSTALAŢIILOR DIN
BLOCURILE DE LOCUINŢE
• Indicativ SC 002 – 98
1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
• 1.1. Soluţiile cadru de contorizare a consumurilor de apă rece, apă caldă,
energie termică şi gaze naturale, se aplică instalaţiilor din blocurile de locuinţe
noi, precum şi din cele existente, dacă sunt îndeplinite condiţiile tehnice şi
economice în vederea contorizării individuale, pe apartament.

• 1.2. La proiectarea şi executarea instalaţiilor de contorizare a consumurilor de apă,


energie termică şi gaze naturale se vor avea în vedere, pe lângă prezentele
prevederi şi cele cuprinse în:
• Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor – P 118
• Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare – I 9
• Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală I 13
• Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale – I 6.
• Soluţii şi detalii de montaj pentru contoare de apă rece, apă caldă şi energie termică
– SC 001
• Dotarea cu instalaţii a clădirilor de locuit pentru îmbunătăţirea condiţiilor de confort
ale ocupanţilor, ordin MLPAT nr.25/N/10.11.1993
• Indicaţiile producătorilor de echipamente aferente contorizării.

• 1.3. Prevederile din acestă reglementare au caracter de recomandare, cu excepţia


celor referitoare la cerinţele de calitate conform Legii 19/1995, care sunt obligatorii.
2. CONDIŢII GENERALE DE CONTORIZARE

• 2.1. Pentru contorizarea pe


apartament, se prevăd:
• Contor de debit pentru apă rece;
• Contor de debit sau de energie termică
pentru apă caldă de consum;
• Contor de energie termică pentru
încălzire;
• Contor volumetric pentru gaze naturale
(conform Normativului I 6).
2
• Blocurile de locuinţe care au la parter şi mezanin spaţii comerciale
sau de birouri, vor avea pentru acestea, conducte separate de
alimentare cu apă rece, apă caldă de consum, de încălzire centrală
şi de gaze naturale, prevăzute fiecare cu contoarele respective.

• 2.3. În centralele termice şi staţiile hidrofor amplasate în


blocurile de locuinţe vor fi prevăzute contoare de apă rece, apă
caldă de consum, energie termică şi gaze naturale
combustibile.

• 2.4. În cazul blocurilor de locuinţe alimentate cu apă rece, apă


caldă de consum, apă caldă pentru încălzire şi gaze naturale
din reţelele exterioare, se vor prevedea contoare pe racordurile
respective la fiecare bloc şi/sau scară de bloc.

• 2.5. Contoarele de apă rece, apă caldă de consum şi de energie


termică pentru apartamente se vor monta în nişe, amplasate în
casa scării şi prevăzute cu sistem de închidere.

• 2.6. Accesul la contoare va fi permis numai personalului


autorizat.
3
• Pentru a facilita citirea contoarelor generale de apă rece, apă caldă şi
energie termică, nişele vor fi dotate cu o priză electrică la care se va branşa
o lampă electrică portabilă. Priza electrică se va racorda la instalaţia
electrică comună a blocului.

• 2.8. În cazul contoarelor de energie termică de apartament care


funcţionează cu energie electrică din reţea, alimentarea se va face
printr-un circuit din instalaţia electrică aparţinând apartamentului
respectiv.

• 2.9. Coloanele de alimentare cu apă rece, apă caldă de consum şi apă


caldă pentru încălzire precum şi ramificaţiile acestora spre fiecare
apartament se vor izola termic, cu excepţia tronsoanelor pe care sunt
montate contoarele şi anexele acestora.

• 2.10. Contoarele de energie termică generale (la nivelul de bloc sau


scară de bloc care funcţionează cu energie electrică vor fi alimentate
printr-un circuit alimentat din instalaţia electrică comună blocului.

• 2.11. În cazul blocurilor noi se recomandă gruparea camerelor de băi şi


bucătării pe acelaşi ax, apropiat de pereţii adiacenţi ai casei scării,
pentru posibilitatea racordării uşoare şi aplicării contorizării la nivel de
apartament.
•3. SCHEME DE
INSTALAŢII PENTRU
CONTORIZARE
3.1. Scheme de alimentare cu apă rece şi
caldă în sistem de contorizare pe apartament
• 3.1.1. Clădirile de locuit colective pot fi alimentate de
la reţeaua orăşenească sau de la o staţie de hidrofor
alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească.
• 3.1.2. Alimentarea cu apă rece şi caldă a fiecărui
nivel se face dintr-una sau mai multe coloane
principale amplasate în zona casei scării
confecţionate din ţevi de oţel zincat, iar prin
intermediul unei casete realizate prefabricat sau din
nişe special create se va alimenta fiecare
apartament. În casetă se montează un contor pe
fiecare din plecările de apă rece şi caldă proprie
fiecărui apartament.
• 3.1.3. Pentru contorizarea consumurilor de apă rece
şi caldă şi de energie termică pentru consumatorii
suplimentari (exemplu: spălătorii comune), se vor
prevedea instalaţii de contorizare proprii.
• 3.1.4. Pentru a evita eventualele scurgeri de apă pe
echipamentele de contorizare de la nivelele
inferioare toate trecerile coloanelor principale din
2

• 3.1.5. În interiorul apartamentului la punctele de consum (băi,


grupuri sanitare şi bucătării) se vor monta distribuitoare de apă
rece şi caldă cu robinete principale de închidere şi cu racorduri
care permit alimentarea fiecărui obiect sanitar în parte. Pe
fiecare racord se montează robinete de închidere manevrabile
uşor cu cheie specială.
• În acest caz conductele de distribuţie spre punctele de consum
pot fi executate din polietilenă reticulară rezistentă la
temperatură ridicată (80 – 90oC) montate în tuburi de protecţie
(tub în tub).
• Lucrările de instalaţii nu necesită operaţii de sudură, ci numai
îmbinări de piese speciale filetate cu racord la distribuitor şi la
poziţia de alimentare a obiectului sanitar, respectiv unde sunt
montate în prealabil racorduri speciale pentru racordarea
armăturilor de serviciu.
• 3.1.6. Conductele de alimentare a obiectelor sanitare pot fi
montate deasupra planşeului de beton armat, înglobate în
straturile de finisaj ale pardoselii sau montate în plintă, cu
luarea unor măsuri de protecţie la trecerea conductelor prin
dreptul deschiderii uşilor sau zonelor de trecere.
• 3.1.7. Instalaţiile din cadrul apartamentelor pot fi executate din
ţevi de oţel zincat, cupru sau alte materiale agrementate în
acest scop
3.2. Scheme de alimentare cu agent termic pentru încălzire

în sistem monotubular cu contorizare pe apartament


• 3.2.1. Coloanele cu plecarea din distribuţia inferioară
pot să alimenteze 1-2 apartamente pe etaj, prin câte
o conductă proprie fiecărui apartament. Aceste
coloane sunt montate în câte o casetă sau nişă
special amenajată cu spaţii corespunzătoare (puncte
de distribuţie).
• 3.2.2. Conductele de distribuţie orizontale se pot
monta în interiorul apartamentului, în spaţiul dintre
placa de beton şi pardoseala finită sau în plintă.
• 3.2.3. După alimentarea corpurilor de încălzire,
conform schemei monotubulare, se va realiza
racordarea la conducta de întoarcere a coloanei.
• 3.2.4. Pe conducta de întoarcere se prevede un
contor de energie termică, iar pe conducta de ducere
un electroventil cu două căi, comandat de un
termostat amplasat într-o cameră de referinţă a
apartamentului.
2
• 3.2.5. Distribuţia monotub foloseşte, de regulă,
conducte din material plastic rezistent la
temperatura agentului termic, iar protecţia este de
tip ţeavă în ţeavă. În funcţie de mărimea
apartamentului se pot realiza una sau mai multe
bucle de distribuţie monotub care alimentează un
număr de corpuri de încălzire. Racordarea corpurilor
la buclă este în paralel.
• 3.2.6. Echilibrarea hidraulică a buclelor se realizează
cu un robinet de reglare amplasat pe bucla de
întoarcere cu prize de măsurare a debitului şi
presiunii.
• 3.2.7. Aparatele şi armăturile se vor racorda prin
intermediul unor fitinguri speciale, montate în caseta
sau în nişa de pe nivel pentru fiecare coloană
verticală.
• 3.2.8. La fiecare corp de încălzire se prevede un
robinet special cu 4 căi, având 2 căi la corpul de
încălzire şi 2 căi la conducta monotub, cu posibilităţi
de reglare. (Se poate monta şi un ejector tip Venturi).
3

• 3.2.9. Traseul buclelor monotub se alege astfel încât


să nu se inter4secteze în apartament cu alte
instalaţii.
• 3.2.10. La realizarea schemei monotub este necesar
să se consume întregul ecart de temperatură între
intrarea şi ieşirea din fiecare corp de încălzire.
• 3.2.11. La probarea instalaţiei se va urmări
asigurarea etanşeităţii înainte de îngroparea
instalaţiilor în straturile pardoselii sau înainte de
montarea lor în plintă prin probe la cald şi la rece.
• 3.2.12. După alimentarea corpurilor de încălzire
conform schemei monotubulare, se va realiza
racordarea instalaţiei de încălzire a apartamentului la
conducta de întoarcere a coloanei.
• 3.2.13. În nişa de montare se poate prevedea o
butelie de egalizare a presiunii şi o pompă de
circulaţie retur cu armăturile aferente în situaţia în
care se doreşte realizarea unor reglaje fine calitative
la nivel de apartament.
3.3. Scheme de alimentare cu agent termic în
sistem bitubular, cu contorizare pe apartament
• 3.3.1. Folosirea distribuitoarelor – colectoarelor în interiorul
apartamentului presupune o schemă de distribuţie orizontală
bitubulară.
• 3.3.2. Legarea corpurilor de ăncălzire la conducta de tur şi retur
se face cu racorduri fixe şi independente.
• 3.3.3. Distribuitoarele – colectoarele se amplasează într-un
punct de control cu acces uşor şi după caz, se prevăd şi
contoare.
• 3.3.4. Din distribuitoarele – colectoarele de apartament se
alimentează separat fiecare corp de încălzire.
• 3.3.5. Fiecare corp de încălzire este racordat fără discontinuităţi
cu ajutorul unor conducte de diametru mic din polietilenă
reticulară, din polibutan sau din cupru.
• 3.3.6. Pentru realizarea unui control cât mai eficient al
parametrilor agentului termic, ansamblurile distribuitor -–
colector pot fi prevăzute cu robinete cu trei căi pentru
realizarea amestecului tur-retur, comandate de termostate de
ambianţă.
• 3.3.7. Pozarea conductelor se poate face pe planşeul de beton
al nivelului curent în grosimea stratului de finisaj al pardoselii
cu luarea unor măsuri de protecţie în zona uşilor.
2

• 3.3.8. Instalaţiile de încălzire cu distribuţie de nivel executate cu


conducte din polietilenă necesită executarea probei de
presiune în două faze:
• O fază preliminară, în care se admite, de regulă, o scădere de
presiune de 0,1 bar/5 minute, fără pierderi de apă pe la îmbinări;
• Proba propriu-zisă, cu o durată de 2 ore, la care se admite o
pierdere de presiune de maxim 0,1 bar/oră, fără piederi de apă.
De regulă, presiunea de probă este de 1,5 x presiunea de
serviciu.
• 3.3.9. Golirea instalaţiei de încălzire se poate realiza prin
racordarea la ştuţul de golire al colectorului a unei surse
portabile de aer comprimat, de mică capacitate şi evacuarea
apei la cel mai apropiat obiect sanitar cu ajutorul unui furtun
racordat la ştuţul de golire al distribuitorului.
• 3.3.10. Pentru clădirile locuite în mod continuu în perioada de
iarnă, la care nu există pericolul de îngheţ se poate renunţa la
golirea instalaţiei.
• 3.3.11. Dezaerisirea instalaţiei implică dezaerisirea.
Deasemenea, vor fi montate ventile automate de dezaerisire,
atât pe distribuitor, cât şi pe colector ca şi în punctele cele mai
înalte ale instalaţiei, acordând atenţie pantelor conductelor,
pentru evitarea formării unor saci de aer.
3.4. Scheme de alimentare cu gaze naturale în
sistem de contorizare pe apartament
• 3.4.1. Clădirile de locuit pot fi alimentate cu gaze naturale
numai din conductele de distribuţie situate pe strada din
dreptul imobilelor respective.
• 3.4.2. Gazele naturale se folosesc pentru alimentarea maşinilor
de gătit din bucătării, pentru prepararea agentului termic (la
clădirile cu centrală termică proprie) şi eventual, pentru alţi
consumatori (ex: spălătorii de rufe etc.).
• 3.4.3. La alegerea traseelor instalaţiilor interioare de gaze
naturale, condiţiile de siguranţă în funcţionare au prioritate faţă
de orice alte condiţii.
• 3.4.4. Conductele de gaze naturale se montează aparent la
planşee şi pe pereţi,
• 3.4.5. Pentru alimentarea bucătăriilor, apartamentelor
conductele de distribuţie se vor monta în casa scării, pe fiecare
nivel, fiind alimentate de una sau mai multe coloane montate (în
funcţie de regimul de înălţime şi numărul de apartamente pe
nivel al clădirii).
2
• 3.4.6. Pentru alimentarea fiecărei bucătării se va
prevedea un racord separat din conducta de
distribuţie, pe care se va monta un contor individual
pentru gaze naturale.
• 3.4.7. Contorul se va monta în casa scării, în
exteriorul apartamentului urmărindu-se atât
protejarea împotriva lovirii accidentale cât şi un
acces uşor pentru citire.
• 3.4.8. Pe conductele de racord la fiecare apartament,
înainte de contor, se va prevedea un robinet cu cep
pentru gaze naturale.
• 3.4.9. Montarea contoarelor se face în poziţie
verticală, la distanţă de cca. 3-5 cm faţă de perete,
susţinute de două racorduri olandeze, respectându-
se instrucţiunile de montaj ale fabricantului
3
• 3.4.6. Pentru alimentarea fiecărei bucătării se va
prevedea un racord separat din conducta de
distribuţie, pe care se va monta un contor individual
pentru gaze naturale.
• 3.4.7. Contorul se va monta în casa scării, în
exteriorul apartamentului urmărindu-se atât
protejarea împotriva lovirii accidentale cât şi un
acces uşor pentru citire.
• 3.4.8. Pe conductele de racord la fiecare apartament,
înainte de contor, se va prevedea un robinet cu cep
pentru gaze naturale.
• 3.4.9. Montarea contoarelor se face în poziţie
verticală, la distanţă de cca. 3-5 cm faţă de perete,
susţinute de două racorduri olandeze, respectându-
se instrucţiunile de montaj ale fabricantului
4
• 3.4.10. În apartamente se va urmări traseul cel mai
scurt spre bucătărie, evitându-se amplasarea
conductei de gaze naturale în camerele de locuit, băi,
încăperi în care se păstrează alimente, materiale
inflamabile ori corozive sau încăperi neventilate.
• 3.4.11. Conductele vor fi executate din ţeavă de oţel
neagră, îmbinată cu fitinguri uzinate, etanşate cu
fuior de cânepă şi vopsea de miniu de plumb, bandă
de teflon sau klingherit.
• 3.4.12. Pentru alte consumuri decât cele pentru
bucătării (centrală termică, cazan de fiert rufe la
spălătorie) se vor prevedea contoare separate.
• Acestea se vor monta în exteriorul clădirii, aparent
pe perete sau în lfiride realizate conform STAS 4326.
• 4. CONDIŢII DE
AMPLASARE ŞI MONTAJ
A INSTALAŢIILOR DE
CONTORIZARE
AFERENTE
APARTAMENTULUI
4.1. Instalaţii de apă rece, apă
caldă şi energie termică
• 4.1.1. Din racordul blocului de apă caldă,
rece şi energie termică se realizează o reţea
de distribuţie pentru alimentarea coloanelor
amplasate în casa scării.
• 4.1.2. Se recomandă pentru coloanele de
alimentare principale ţevi de oţel zincat,
pentru instalaţia sanitară şi de oţel, neagră,
pentru instalaţia de încălzire, iar pentru
conductele de legătură ţevi din mase
plastice, rezistente la temperatură (de tipul
polipropilenă sau polietilenă de înaltă
densitate).
• 4.1.3. Pe fiecare coloană de apă rece şi caldă
şi8 energie termică se vor monta robinete de
închidere
2
• 4.1.4. Pentru conductele care se montează
aparent (în plintă) se va avea în vedere
aspectul estetic, precum şi protecţia faţă de
lovituri.
• 4.1.5. La trecerea conductelor prin pereţi sau
elemente de construcţii conductele se vor
monta în tuburi de protecţie (manşoane).
• 4.1.6. Ghenele de instalaţii necesare montării
contoarelor se vor amplasa pe casa scării în
zona intrării în apartament.
• 4.1.7. Se va evita montarea conductelor în
spaţii în care temperatura poate scădea sub
0oC.
4.2. Instalaţii de gaze naturale
combustibile
• 4.2.1. Soluţiile de montare a contoarelor individuale la blocurile
de locuinţe existente şi noi depind de amplasarea bucătăriilor
faţă de casa scării.
• 4.2.2. Pentru blocurile de locuinţe noi se vor adopta soluţii de
montare a contoarelor individuale în casa scării sau în bucătării
(numai pentru maşinile de gătit din bucătării) prin organizarea
spaţiilor din punct de vedere arhitectural şi constructiv.
• 4.2.3. Contorizarea individuală a consumului de gaze naturale
combustibile va trebui să respecte reglementările în vigoare
specifice, precum şi Normativul pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I 6.
• 4.2.4. În cazul montării contoarelor individuale pe casa scării,
aceasta trebuie să fie ventilată natural permanent pentru
evitarea acumulărilor accidentale de gaze.
• 5. DETALIEREA
MODULUI DE
AMPLASARE ŞI
MONTAJ A
CONTOARELOR
5.1. Apă rece, caldă şi energie
termică
• 5.1.1. Pentru a se putea face o înregistrare corectă a
consumurilor sunt necesare, la montarea contoarelor,
următoarele componente:
• Două robinete de izolare care să încadreze contorul;
• Un filtru de impurităţi (unele contoare îl au inclus);
• Două tronsoane rectilinii, a căror lungime va fi precizată de
producător, montate în aval şi amonte de contor;
• O clapetă de sens sau un robinet de reţinere cu ventil;
• Un ştuţ pentru montarea unui manometru şi un ştuţ pentru
montarea unui termometru (în cazul contoarelor de energie
termică);
• 2 senzori de temperatură care măsoară temperatura agentului
termic din instalaţie, montate pe conducta de tur şi pe cea de
retur.
2
• 5.1.2. Elementele componente ale
contoarelor trebuie să permită demontarea şi
înlocuirea acestora în caz de defecţiune.
• 5.1.3. Poziţia de montaj a contorului poate fi
pe orizontală sau pe verticală.
• 5.1.4. Pentru montarea contoarelor de apă
rece şi caldă şi energie termică la nivel de
apartament se prevăd detalii tip de montaj a
contoarelor în varianta:
– cu filtru inclus în contor;
– fără filtru inclus, pentru dimensiunea uzuală DN
20, 25 mm.
5.2. Gaze naturale
• 5.2.1. Contoarele de gaze naturale combustibile se
pot monta la 1,8 – 2m de la pardoseală pentru citirea
uşoară.
• 5.2.2. La blocurile noi de locuinţe se vor adopta
numai soluţii tehnice de montare a contoarelor
individuale în casa scării.
• 5.2.3. Pentru clădirile existente se pot monta
contoare şi în interiorul apartamentelor.
• 5.2.4. În cazul montării contoarelor individuale în
bucătării trebuie respectate următoarele condiţii:
• carcasele contoarelor să reziste la temperaturi înalte
conform prevederilor EN 1359/93;
• distanţa dintre contor şi aparatul de utilizare cu
flacără liberă să fie de minimum 1,0m;
• înălţimea de montare, măsurată de la pardoseala
încăperii până la baza contorului să fie de minimum
1,5m;
• contoarele să garanteze condiţiile de etanşeitate şi
• 6. TIPURI DE CONTOARE
6.1.Generalităţi
• 6.1.1. Contoarele trebuie să respecte prevederile standardelor în
vigoare şi normele naţionale de metrologie ale B.R.M.L. care sunt în
conformitate cu normele internaţionale elaborate de Organizaţia
Internaţională de Metrologie Legală (O.I.M.L.).
• 6.1.2. Contoarele de apă rece şi caldă sunt aparate de măsură a
volumului şi debitului. Se recomandă folosirea pentru apă rece a
contoarelor pentru temperaturi de la 0oC la 30oC, iar pentru apă caldă
cele pentru temperaturi de la 0oC la 90oC. Pentru măsurarea agentului
termic se utilizează contoare de energie termică.
• 6.1.3. Introducerea contoarelor în sistemul de distribuţie ale apei reci,
calde şi energie termice trebuie să ţină seama de regimul de
funcţionare al instalaţiei. (Alegerea corectă a pompelor de circulaţie şi
livrarea continuă la consumator a apei reci, apei calde şi energiei
termice).
• 6.1.4. Se recomandă ca pentru contoarele de apartament să se
folosească contoare de debit care au incluse filtru de impurităţi şi
compensator stabilizator, iar pentru energie contoarele monobloc.
• 6.1.5. Se va evita supradimensionarea contorului, care conduce la
scăderea gradului de precizie pentru debite mici, precum şi
subdimensionarea contorului, care conduce la scăderea duratei de
viaţă a acestuia.
6.2. Contoare de apă rece
• Contoarele de apă rece cele mai frecvent utilizate sunt:
• Contoare cu elice – tip Woltman – sunt contoare cu
indicare indirectă a debitului. Se utilizează pentru
debite nominale mari şi se fabrică în gama de
dimensiuni 50-200 mm.
• Contoare de apă cu paletă – sunt contoare cu
indicare indirectă a debitului. Se utilizează pentru
debite nominale mici (până la 10 m3/h).
• Contoare cu turbină – sunt contoare cu indicarea
indirectă a debitului. Se utilizează pentru debite
nominale mici. Se fabrică în gama de diametre de 15
– 50 mm.
2
• Contoare electromagnetice – sunt
contoare cu indicarea indirectă a
debitului. Se utilizează pentru
măsurarea debitelor mici şi medii.
• Contoare ultrasonice – sunt contoare
cu indicarea indirectă a debitului şi
folosesc proporţionalitatea dintre debit
şi viteza de propagare a ultrasunetelor
introduse în fluxul de fluid.
Contor de apa rece
6.3. Contoare de apă caldă
• Contoarele de energie termică se folosesc pentru
contorizarea energiei înglobate în agentul termic de
încălzire precum şi pentru contorizarea apei calde de
consum şi sunt alcătuite din:
• contor de debit – care măsoară debitul şi volumul de
apă care trece prin instalaţie.
• 2 senzori de temperatură care măsoară temperatura
agentului termic din instalaţie pe conducta de tur şi
pe cea de retur.
• Un integrator electronic care calculează, corectează
automat şi înregistrează în timp consumul de energie
termică. Modele noi, complexe, au un integrator
dotat cu microprocesor electronic care calculează
suplimentar şi afişează debitul, diferenţa de
temperatură, puterea termică etc.
Contor de energie termica
Necesitatea contorizarii energiei
termice se refera la:

• a) Masurarea corecta si facturarea cantitatilor de energie


termica consumate, relatii de incredere intre furnizor si clienti.
• b)Utilizarea indicatiilor contoarelor pentru întocmirea
bilanturilor. Sesizarea, identificarea si localizarea punctelor cu
deficiente, atât în instalatiile RADET, cât si în cele ale
beneficiarilor.
• c) Diminuarea consumurilor excesive si a risipei la
consumatorii finali. Mentinerea unei stari tehnice
corespunzatoare a instalatiilor din apartamente si din partile
comune. Reducerea consumurilor prin izolarea suplimentara a
întregii cladiri si prin montarea de ferestre si tâmplarie
termoizolante.
• d) Crearea conditiilor in vederea masurarii si reglarii
consumurilor la nivelul fiecarui apartament. Montarea de
repartitoare de costuri de incalzire + robinete termostatice.
Montarea de contoare de apa calda de apartament
6.4. Contoare de gaze naturale
combustibile
• 6.4.2. Contoarele frecvent utilizate sunt
aparate volumetrice de tip uscat, cu
pereţi deformabili (membrane)
destinate, în principal, măsurării şi
înregistrării consumului individual (pe
apartamente) de gaze naturale cu
debite nominale mici, până la 1,6 mc/h
şi diametrul de racord de ½”.
• 6.4.3. Contoarele individuale de gaze
sunt racordate la instalaţii de gaze
naturale de joasă presiune.
7. EXEMPLIFICĂRI
Sistemul de contorizare la
nivel de apartament s-a
exemplificat pentru:
1.Clădiri de locuinţe noi;
2.Clădiri de locuinţe
7.1. Clădiri de locuinţe noi
• Pentru clădiri noi s-au făcut exemplificări pentru blocuri
de locuinţe P+10, P+4 nivele.
• Contorizarea consumatorilor de apă rece, apă caldă şi
energie termică şi gaze naturale s-au făcut pe
apartament.
• Clădirile noi se alimentează cu apă rece, caldă, energie
termică şi gaze naturale de la surse exterioare.
• La nivel de scară de bloc sau bloc la clădirile noi în
exemplificările date nu au fost prevăzute contoare
generale pe racordul de apă rece, caldă şi energie
termică, acestea fiind rezolvate conf. Normativ SC 001.
• Amplasarea contoarelor de apartament s-a făcut în casa
scării în nişe. Spaţiile rezervate sunt corelate cu celelalte
cerinţe (arhitectură, rezistenţă, pompieri, coordonare cu
alte specialităţi.)
2
• Numărul coloanelor de alimentare pentru
toate consumurile sunt în funcţie de
numărul de niveluri ale blocului. Astfel
pentru blocuri P + 8 s-au realizat coloane
independente pentru fiecare apartament
de pe nivel. Pentru blocuri P + 4, P + 3 s-a
realizat o singură coloană din care se
alimentează fiecare apartament de pe
nivel (considerând că numărul total de
apartamente pe nivel nu este mai mare de
3).
7.2. Clădiri de locuinţe existente
• Pentru clădiri de locuinţe existente s-au făcut exemplificări pentru
secţiuni de blocuri de locuinţe frecvent construite în ţară cu regim de
înălţime de P + 10 şi P + 4 nivele.
• Contorizarea consumurilor de apă rece şi caldă s-a făcut la nivel de
punct de consum în interiorul fiecărui apartament. Fiecare punct de
consum s-a separat din coloana principală de apă rece prin
ramificaţia proprie băilor, grupurilor sanitare şi bucătăriilor.
• Contorizarea consumurilor de gaze naturale la bucătării s-a făcut în
spaţiul destinat bucătăriei şi se va realiza numai la nivel de
apartament fără montarea unui contor general pe bloc sau scară de
bloc.
• Contorizarea pentru aceste tipuri de blocuri se realizează la nivel de
bloc şi scară de bloc pentru consumurile de apă rece, caldă şi
energie termică.
• Contorizarea la nivel de apartament pentru instalaţia de încălzire nu
s-a exemplificat pentru distribuţiile curente (clasice), acestea
solicitând montarea unor repartitoare de căldură pe fiecare corp de
încălzire. [
VA MULTUMIM
PENTRU ATENTIE!