 Infecţii acute şi complicaţiile tardive nesupurative :

 importanţa medicală (răspândire, forme clinice variate, gravitate diferită)

 importanţa socio-economică (spitalizări, consum de medicamente, invalidităţi)

 Morbiditate :
 forme acute : angina (> 100 cazuri %.000); scarlatina (<30 cazuri %000),
erizipel, febre puerperale, alte localizări (<1 cazuri%000) – mult scăzute

 complicaţii tardive nesupurative : RAA (4%); CR (5%), GNA (<10%)

 forme invazive : fasceite necrozante, miozita, sindrom de şoc toxico - septic –

evoluţie în creştere prin riscul afectării gazdelor imunocompromise (5-10 cazuri
%000) ex.: STS după 1980 epidemii nosocomiale în SUA (Minnesota 26 cazuri
%000)
Mortalitate
 în scădere : ex. scarlatina de la 25% in 1898 la 0,1% in 1963
 în creştere ex . formele invazive sau toxico –septice
 Particularităţi epidemiologice
 rata crescută a purtătorilor sănătoşi: în populaţia generală (~20%); în
colectivităţi de copii şi tineri (~ 90% în epidemii)
 particularităţile de receptivitate
 riscul producerii reinfecţiilor şi riscul generat de acestea
 structura complexă
 particularităţi antigenice (proteina M, alte structuri
proteice, polizaharidice, mucopeptidice)

 virulenţa ridicată – capacitate invazivă ridicată la

poarta de intrare; blocarea apărării

 caracteristici de toxigenitate – eritotoxine,

streptochinaze, hialuronidaze, streptolizine etc.
 Constituenţii peretelui celular Rol Patogenic
Înveliş Structura
CAPSULA Ac.hialuronic * Neantigenică (nu apar Ac specifici)
* factor de VIRULENŢĂ : putere antifagocitară
PERETE PROTEINA M *Antigen specific de tip
(MARKER de tip) - funcţie de care se face serotiparea SHA in 80 serotipuri diferite (clas. Griffith) -
induce anticorpi protectori specifici de tip (opsonine) =
Strat extern : IMUNITATE SPECIFICĂ DE TIP

*ANTIGENITATE încrucişată cu sarcolema celulei miocardice

PROTEINA T * declanşează reacţii de HIPERSENSIBILITATE întârziată
AC. TEICHOIC * factor de VIRULENŢĂ major: putere antifagocitară + aderenţă la cel. Gazda

Strat mediu Antigen specific de grup -

POLIZAHARIDUL C - care sta la baza clasificarii in 18 serogrupuri : A - H ; K -T (Lancefield)
- induce aparitia de anticorpi neprotectori care apar tardiv in RAA = ABSENTA
imunitatii specifice de grup
* ANTIGENITATE încrucişată cu glicoproteinele valvelor cardiace
Strat intern * induce sinteza de anticorpi specifici
PEPTIDOGLICANI * Factor ANTIFAGOCITAR , PIROGEN , PROINFLAMATOR
(mucopeptid) * are efect CITOTOXIC pe celule in vivo si in vitro
EXTRACELULAR Membrana citoplasmatică * ANTIGENITATE încrucişată (articulaţii, miocard, ţes. conjunctiv)
(lipoproteică)

ANTIGENITATE prin TOXINE ( eritrotoxina - bacteriofag) şi ENZIME (streptolizina 0, hialuronidaza, streptokinaza,

streptodormaza, dezoxiribonucleaza, exotoxine variate ); streptolizina S neantigenică = hemoliza 
 rezistenţa ambientală – medie
 decontaminare chimică uzuală

 rezistenţa la antibiotice limitată

 eficienţa tratamentului cu peniciline; macrolide (alergie la
peniciline);
 cefalosporine (alternativă, dar penicilina rămâne
antibioticul de elecţie);
 rezistenţa la tetracicline şi utilizarea sulfamidelor în arii
geografice extinse – contraindică utilizarea acestora în
formele acute sau în tratamentul de întreţinere la cazurile
cu complicaţii.
 Surse de agent patogen
 omul bolnav (forme acute : faringita, amigdalita, angina, scarlatina, erizipel etc…)
 tipice
 atipice ( > 80% din cazuri – automedicaţie, complianţa redusă la terapia corectă)
 omul purtător
 preinfecţios (1 – 3 zile debutului formelor acute)
 “sănătos”: nazal, faringian, mixt (7-14 zile – depistare prin supraveghere activă şi
sterilizare) ~ 20%
 fost bolnav – purtători în convalescenţă chiar după tratament (variabil <1-3
luni)~4-35% = tratament incorect sau tratament corect dar ca urmare a unor
eşecuri şi recidive precoce :
 recolonizare din anturaj
 rolul florei faringiene de vecinatate secretoare de betalactamaze
 existanta de tulpini tolerante la penicilina
 capacitatea de internalizare in celulele epiteliale ceea ce permite supravietuirea SBHA sub
protectie de penicilina
NB : rata esecului clinic la 30 zile de la trat. cu penicilina : 2-15% adulti si 3-22% copii
rata esecului bacterilogic la 30 zile de la tratament : 4-18% adulti si 5-35% copii
(dupa Schegel L et al, 2000)
Eliminarea agentului patogen : produse patologice variate după localizarea infecţiei
– cel mai frecvent secreţii naso-faringiene
 Moduri şi căi de transmitere
 direct : preponderent prin: contact; picături septice (frecvent în colectivităţi )

 indirect : aer (aglomeraţii); alimente (lapte şi derivate); obiecte ( utilizare

individuală, colectivă, ocupaţional); mâini; vectori biologici
 nu este generală
 crescută la copiii şi tinerii care frecventează colectivităţi (1-4 ani şi 10 – 14 ani)
 preponderent crescută la copiii de 7- 14 ani pentru tulpinile eritrogene
(scarlatina, boala copilăriei, adulţii indemni la această formă de infecţie)
 caracter pasager pentru imunitatea postiinfecţioasă (excepţie tulpinile
eritrogene) = reinfecţii ;
 anticorpi specifici anti – M: apar la 3-4 săptămâni; slab protectivi; persistă ani de
zile – indicatori de trecere prin infecţie = utili în supravegherea epidemiologică
 anticorpi anti – StreptoLizinaO (ASLO): apar la 7-8 zile; titruri maxime la 3-5
săptămâni; scad după 8 săptămâni până la 12 luni – nici un efect protectiv;
indicatori de trecere prin infecţie; persistenţa > 6 săpt. a titrurilor > 200 Utodt/ml
markeri de instalare a RAA
 fenomene de hipersensibilizare întârziată prin reinfecţii = complicaţii tardive
nesupurative (reinfecţii la 1-2 luni de la debutul primoinfecţiei)
 MULTIPLE INFECŢII STREPTOCOCICE
ÎN CURSUL VIEŢII

MULTITUDINEA DE SEROTIPURI

CARACTER PASAGER AL IMUNITĂŢII SPECIFICE DE TIP ŞI SUBTIP

FENOMENE DE HIPERSENSIBILIZARE ÎNTÂRZIATĂ PRIN REINFECŢII

 dependente de :
 entitatea clinică;
 particularităţi de virulenţă ale tulpinilor circulante;
 particularităţile epidemiologice (colectivităţi,
receptivitatea populaţiei, factori climatici – sezonalitate;
economico-sociali – igienă, educaţie..);
 calitatea sistemului medical prin asigurarea
supravegherii (formelor acute şi stării de purtător);
 atitudinea populaţiei faţă de terapia cu antibiotice.
 Sediul Infecţiei Manifestări Clinice Manifestări
Epidemiologice
Infecţii locale: tegumente şi *impetigo, erizipel, celulita nesupurativă, flegmoane, sporadic
ţesut conjunctiv, abcese, limfangita, inf. la arşi, infecţii ale plăgilor ** epidemic pt. celulita nesupurativă
subcutanat (inclusiv postoperatorii)

oase şi articulaţii *artrita , osteomielita ( rar) sporadic

nasofaringe şi cavităţi *rinite,faringite,amigdalite, angina sporadic , endemic , epidemic

adiacente *otita , mastoidita , sinuzita sporadic

aparat respirator *laringita , bronşita , pneumonie, bronhopneumonie, abces sporadic

pulmonar , empiem pleural

aparat cardiovascular *endocardita , pericardita sporadic

aparat digestiv *toxiinfecţii alimentare sporadic, epidemic

*colecistita , apendicita , peritonita sporadic

aparat excretor, genital *nefrita în focar , glomerulonefrita , pielita, cistita sporadic

*infecţii puerperale (metrita, anexita, septicemie epidemic (trecut) ,
postabortum) sporadic (prezent)

sistem nervos *meningita purulentă , abces cerebral sporadic

infecţii cu caracter general *scarlatina sporadic , endemo-epidemic

*septicemii epidemic (trecut ) ,
sporadic (prezent)

boli poststreptococice *RAA , GNA , eritem polimorf , eritem nodos epidemic (trecut),
sporadic (prezent)
  SporadicA

 în prezent toate, în afara Incidenţa scarlatinei, în România,

anginelor în perioada 1970 - 2007
80

70
(angine - posibil sporadice

cazuri noi/100.000 loc.

60

în sezonul cald, populaţie 50

generală preponderent 40

adultă, nivel economic – 30

20
educaţional crescut, rezistenţa 10
generală nespecifică optimă) 0
1970 1980 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Endemică anul

angine (în colectivităţi, sezon rece,

aglomeraţii)
 Prevalenţa anginelor cu streptococ, în
 angine ( urmare a România, în perioada 1970 - 2007
cumulării purtătorilor
“sănătoşi” – consecinţe 120

în postepidemie 100

creşterea prevalenţei 80

complicaţiilor tardive 60

40
nesupurative) 20

 aspecte noi : epidemii 0

nosocomiale prin forme

70

80

85

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20
anul
invazive (STS , fasceite
necrozante, miozite)
 Generală
 creşterea rezistenţei nespecifice la grupurile cu risc şi în perioade cu risc
epidemic;
 supravegherea epidemiologică + clinică + laboratorul a colectivităţilor cu
risc;
 triaj epidemiologic după vacanţe, internate, cazărmi, orice colectivitate de
tineri;
 depistarea şi sterilizarea purtătorilor (control la externare/ terminarea
tratamentului inclusiv a personalului din mediul de spital ):
 supravegherea foştilor bolnavi (purtători; depistarea precoce a complicaţiilor);
 condiţii de igienă generală corespunzătoare (inclusiv în mediul de spital);
 educaţia personalului medical şi a populaţiei.
 Specială
 administrarea preparatelor antibiotice
 Forma clinică Tratament
Angina streptococică Penicilina G 50-100.000 UI/kgc/zi copii
fo. clinică febrilă 3-4 mil UI/zi adulţi
durata : 6 zile +
Benzatin penicilina (600.000UI/1,2 mil UI copii; 2,4 mil UI) a 7-a zi
sau
I,II,III zi Penicilina G i.m
IV - IX zi Penicilina orală (p.o)
X-a zi Benzatin penicilina i.m

Angina streptococică Penicilina orală (înainte de masă cu 1/2 h)

fo. clinică afebrilă durata: 6 zile +
Benzatin penicilina (600.000UI/1,2 mil UI copii; 2,4 mil UI) a 7-a zi

Purtători sănătoşi Penicilina orală 50 – 100.000 UI/kgc/zi copii

2 - 4 mil UI/zi adulţi
durata : 6 zile

Angine strept. afebrile + I-zi = Penicilina orală (p.o)

purtători a- II-a zi = Benzatin penicilina i.m
(colectivităţi de persoane / lipsa a-VII-a zi = Benzatin penicilina i.m
complianţei la tratamentul oral)
 Specifică
Vaccinuri anti - streptococ grup A ?
Nu în prezent !

variabilitate mare de subtip prin diversitatea structurală a proteinei M

încă posibilităţi tehnice limitate pentru :
vaccin polivalent
înalt imunogen
protecţie de durată

Candidate/ în experimentare : polipeptidice, native,

sintetice, recombinare genetică
 ancheta epidemiologică
 bolnavii :
 depistarea activă a bolnavilor cu forme tipice / atipice de boală
 izolarea: obligatoriu în spital (preferat pentru toate formele acute)
 raportarea: nominală (scarlatina, formele invazive); numerică (alte forme)
 purtătorii : supravegherea ; sterilizarea (vezi prevenţia specială)
 contacţii direcţi cu sursele : supravegherea clinică + epidemiologică 10 zile
 NB : persoanele diagnosticate cu o complicaţie tardivă nesupurativă care vin în
contact cu bolnavi cu forme acute vor fi :
- supravegheaţi clinic ;
- vor întrerupe tratamentul de întreţinere → penicilină orală doză dublă
(dacă vor face o formă acută de angină tratamentul va fi injectabil – 10 zile)
- după 6 zile de tratament vor relua schema de întreţinere
 convalescenţii
 penicilina retard în a 7 zi de la debut (la externare) şi la 14 zile
 dispensarizarea activă : 3 luni (examen clinic lunar; examene de laborator :
săptămânal în prima lună şi apoi lunar ex. sumar de urină; exsudat, teste de
inflamaţie la 1 lună de la debut )
 decontaminare in focar :
 substanţe clorigene; bromocet 1%; formol 5 %