Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
progresiva
Raspuns inflamator al
organismului la factori de risc
Localizare
◦ Artere coronariene – angina instabila,
infarct miocardic acut
◦ Artere periferice –arteriopatie cronica
obstructiva al membrelor inferioare
◦ Carotida- stroke
- Tulburarea metabolismului
lipoproteinelor
- cresterea LDL-chol (>130 mg/dl)
- scaderea HDL-chol (<40 mg/dl)
- HTA
- Diabet zaharat
- Fumat
Mecanismul formarii placilor ateromatoase
◦ Lezuni endoteliale
◦ Proliferarea celulelor musculare netede
◦ Migrarea celulelor inflamatori
◦ Depunerea lipoproteinelor pe peretii vaselor
Progresia placilor aterosclerotice
◦ Crestere progresiva / cu aparitia simptomelor cand
efectul stenozei este semnificativ hemodinamic
◦ Ruptura de placa – eveniment acut – infarct, ocluzie acuta,
stroke
◦ Mecanism fiziopatologic = discontinuitatea endoteliala
Formarea placii ateromatoase
◦ In spatiul subendotelial:
Colesterol extracelular
Depuneri de macrofage cu continut de colesterol
◦ Oxidatrea LDL-chol. subendotelial, cu atragerea
monocitelor in spatiul subendotelial
◦ Transformarea monocitelor in macrofage, care la randul lor
acumuleaza colesterol
Deteriorare endoteliala – ruptura de placa si pierderea
functiei de protectie a capsulei fibroase
Ateziunea trombocitelor, formare de tromb intraluminali cu
crestere rapida
Angina instabila, infarct
Tromb
Depuneri de colesterol
Placa stabila
Depuneri
de colesterol
Adventitia
Placa instabila
Tromb
Depuneri
de colesterol
Adventitia
Boala ischemica coronariana este consecinta unui
proces aterosclerotic
La nivelul miocitelor: pierderea echilibrului dintre
cererea si aportul de oxigen
Prezentare clinica
- Angina pectorala
- Necroza miocardica cu etiologie ischemica
- Insuficienta ventriculara stanga
- Tulburari de ritm
- Moarte subita
BIC manifesta: angina pectorala
BIC latenta: ischemia silentioasa
1. Murray CJL, Lopez AD. In: Murray CJL, Lopez AD, eds. Global Burden of Disease. Vol 1. 1996
2. Brown N et al. Heart 1999; 81: 352–358
3. American Heart Association. 2002 Heart and Stroke Statistical Update. AHA, 2002
4. Guillot F, Moulard O. Circulation 1998: 98(abstr suppl 1): 1421
5. Department of Health. Health Survey for England: cardiovascular disease. London: DoH, 1999
Cresterea rezistentei coronariene
- macroangiopatie (placa aterosclerotica)
- spasm coronarian
- microangiopatie
Cauze miocardice
- Hipertrofie miocardica
- Disfunctie contractila ( cresterea presiuni end-
diastolice)
- Hipertensiune, tahicardie
Factori precipitanți:
- Cresterea necesarului de oxigen
febra, hipertireoza, efort fizic
- Scaderea ofertei de oxigen
anemie, bolii pulmonare, intoxicatie de CO
- cresterea vascozitatii sanguine
poliglobulie, policitemie, hiperfibrinogemie
Localizare – toracica, retrosternala
Iradiere – bratul stg., gat, mandibula, dintii, abdominal
Caracter
- de apasare
- de strangere
Alte manifestari:
- dispnee
- sincopa
Cauze declansatoare: (prezenta lor nu este obligatoriu)
epuizare fizica si/sau psihica, stress, frig
Durata – debut insidios, 1-5 minut, cu cedare lenta la
administrare de NTG (s.l. vau puff )
Instabila
◦ Angina de repaus ( in decubit, nocturn)
◦ Angina Prinzmetal (varianta)
◦ Angina de novo (depistata de 1-3 luni)
◦ Angina agravata,
Etiologie cardiaca
- Angina pectorala si IMA dat de BIC
- Sdr. Dressler
- Tahicardie
- Criza de hipertensiune
- Bolile aortei
- Prolaps mitral
- Cardiomiopatie hipertrofica
- Perimiocardita
- Anomalii coronariene
Durere toracica cu etiologie ne-cardiaca
Pleurala
– embolie pulmonara, pleurita, pleurodinie,
pneumothorax
Mediastinala
– mediastinita, tumora, aneurism de aorta
Esophag
– reflux, tulburari de motilitate, ruptura de esofag
Coaste, coloana vertebrala, nervi periferici
– vertebra, Sdr. Tietze sy, herpes
Durere cu iradiere toracica
– pancreas, colecist, stomac
Functionala
◦– Sdr. Da Costa
Anamnestic
◦ este confirmata de angina tipica, dar cea atipică nu-l exclude
◦ In 50% din cazuri este ischemie silentioasa
Investigatii paraclinice
◦ Analize de laborator
◦ EKG de repaus – negativa in 50%
◦ Holter EKG
◦ Test de effort
◦ Echocardiografie de repaus si de efort
◦ Angio CT
◦ Coronarografie !!!! - “gold-standard”
◦ Medicina nucleara
◦ RMN
Bilantul general (identifica prezenta factorilor de risc pentru
aterogeneza)
◦ Colesterol, lipidograma (LDL-Colesterol, HDL-colesterol,
Trigliceride
◦ Glicemia
◦ Creatinina
◦ Acidul uric
◦ Hemoleucograma
Biomarkeri inflamatori:
hsCRP,
Myeloperoxidaze
Metalloproteaze
Troponina cardica și troponina inalt senzitiva
Clasa I
-La toți pacienții:
1. Profilul lipidic, incluzând CT, LDL, HDL şi trigliceridele (nivel de evidență B)
2. Glicemia a jeun (nivel de evidență B)
3. Hemoleucograma completă, cu hemoglobină şi număr de leucocite (nivel
de Evidență B)
4. Creatinină (nivel de evidenŃă C)
-Dacă sunt indicații pe baza evaluării clinice
1. Markeri de necroză miocardică dacă sunt dovezi de instabilitate clinică sau
sindrom coronarian acut (nivel de evidență A)
2. Determinări hormonale tiroidiene (nivel de evidență C)
Clasa IIa
Test de toleranță orală la glucoză (nivel de evidență B)
Clasa IIb
1. Proteina C reactivă (nivel de evidență B)
2. Lipoproteina a, ApoA şi ApoB (nivel de evidență B)
3. Homocisteina (nivel de evidență B)
4. HBA1C (nivel de evidență B)
5. NT-BNP (nivel de evidență B)
Aproape jumatate dintre pacienti nu au
modificari pe EKG in repaus
Diastole Systole
Determinarea exacta a localizarii si severitatii
stenozelor coronariene
Tomografia de coerență optică
Tromb intracoronarian
Cuantificarea plăcii
RMN
Infarcted area
SPECT(Single Photon Emission Computed Tomography
Markedly abnormal GBP SPECT
of a 75-year-old man with heart
failure. Boundaries outline RV
and LV regions for analysis.
The left ventricle and right
ventricle are prominent in size.
Short-axis from apex to base
(rows 1 to 3); vertical long-axis
from right ventricle to left
ventricle (rows 4 and 5); and
horizontal long-axis from
inferior to anterior
Evaluarea viabilitatii miocardice cu ajutorul PET. In randul de sus(ax scurt
pornind de la apex(stg) spre baza cordului(dr)) 13N-ammonia este utilizat ca
si trasor al fluxului sanguin in repaus evidentiindu-se o reducere a fluxului in
repaus in peretii anterolateral, lateral, si inferior(primele trei imagini din
stanga).
In randul de jos se utilizeaza18fluorodeoxyglucoza ca si trasor al
metabolismului glucidic al miocardului. Se evidentiaza o captare crescuta la
nivelul peretilor anterolateral, lateral si inferior, arii cu flux redus ceea ce
indica miocard viabil hibernant.
PET/CT hybrid imaging-
ischemia on anterior wall
Harta de voltaj. Rosu – Harta de cinetica. Rosu –
arie fara activitate electrica arie akinetica
Etiologic
◦ Preventie primara Scop
◦ Preventie secundara
interzicerea fumatului
Reducerea Ameliorarea
Reducerea inflamatiei simptomatologiei prognosticului
Combaterea sedentarismului
dieta
consum de alcool
antioxidantii
omega 3
Simptomatic
◦ Medicamentos
◦ Interventional
◦ Chirurgical
Detailat in guidelineuri ESC recente:
◦ 2013 – Managementul hipertensiunii arteriale
◦ 2012 – Boala cardiovasculara Preventia in practica clinica
◦ 2011 – Managementul dislipidemiilor
Ne concentram pe:
-oprirea fumatului
-dieta si managementul greutatii
-activitate fizica si sexuala
-controlul grasimilor
-tratamentul diabetului
-factorii psihosociali
-vaccinarea antigripala
-reabilitarea cardiaca
Ar trebui recomandate antrenamente cu exercitii aerobice de
intensitate medie spe mare:
◦ 30 minute / sesiune antrenament
◦ Minim de 3 ori pe saptamana
Tratament medicamentos
◦ Acizi omega 3
◦ Statine (rosuvastatin, atorvastastin)
◦ Fibrati (lipanthyl)
Lipidele saturate sa se reprezinte<10% din aportul energetic, sa fie
inlocuit cu lipide polisaturate.
Lipide nesaturate <1%
Sare / zi < 5g
Fibre nutritive 30-45 g/zi, cereale integrale, fructe, legume
200g fructe /zi impartit la 2-3 mese separate
200 g legume /zi impartit la 2-3 mese separate
Peste macar de doua ori/saptamana, unul dintre ele poate sa fie peste
uleios
Consumul de alcool sa fie limitat, interval reprezentat de 2 pahare de
vin/zi pentru un barbat, 1 pahar/zi ( 10g/zi) pentru femeile non
gravide.
Nitratii duc la vasodilatatia arteriolelor
coronariene – ameliorarea simptomelor
-Efecte adverse:
- Efect inotrop negativ
- Dromotrop negativ - bronho spastic
Beta blocanti Fatigabilitate, depresie Bradicardie sau aritmii Blocante de calciu Diabetici
Bradicardie Soc cardiogen Inhibitorii de conducere BPOC
Bloc cardiac Astm AV si nod sinusal
Bronhospasm BPOC
Vasoconstrictie periferica Boala arteriala periferica
Hipotensiune posturala severa
Impotenta Insuficienta cardiaca
Hipoglicemie decompensata
Angina vasospastica
Alopurinol
◦ -inhibitor de xantin oxidaza, reduce acidul uric si are efect
antianginos (600 mg/zi)
Alopurinol Eritem Hipersenzitivitate Mercaptopurina/ Insuficienta renara
Disconfort gastric Azatiopirina severa
Tratamentul antiagregant plachetar
-reduce agregarea plachetara si previne
formarea trombilor intracoronarieni
-Prima electie – aspirina in doza mica (75-150
mg/zi)
-Prasugrel, clopidohggrel – la cei cu SCA
-Scad valorile LDL colesterolului si
cresc valoarile HDL
colesterolului
-Efect stabilizator al plăcii
coronariene
-Efect antiinflamator
-Rol demonstrat in preventia
evenimentelor CV Tinta terapeutica
◦ LDL-colesterol sub 70 mg/dl
sau reducere de peste 50%
Efectele adverse: hepatice, ◦ Prima electie – statine in
monoterapie
tulburari digestive, musculare
◦Sortis (Atorvastatin) 20, 40, 80 mg
◦Crestor (Rosuvastatin) 5, 10, 20 mg
Duce la reducerea evenimentelor CV la grupe
specifice de pacienti
-Hipertensivi
-Cu disfunctie VS (FE;40%)
-Diabet sau boala renala cronica
Nitrati
Beta-blocanti
PTCA Chirurgical
Antagonisti de Ca
Antiagregantii
Statine
IECA
1. Metoda standarda: dilatare cu balon-cateter
2. Implantare de stent
- corectarea lumenului coronarian in caz de PTCA ineficient
- scaderea frecventei necesitaii unor reinterventii