Sunteți pe pagina 1din 86

POLITICA DE OCUPARE

PE PIATA MUNCII IN
ROMANIA
Politicile de ocupare reprezintă un ansamblu de
măsuri elaborate de stat pentru a interveni pe
piaţa muncii, în scopul stimulării creării de noi
locuri de muncă, al ameliorării adaptării
resurselor de muncă la nevoile economiei, al
asigurării unei fluidităţi şi flexibilităţi eficiente pe
piaţa muncii, diminuându-se dezechilibrele şi
disfuncţionalităţile.
Politicile ocupării resurselor de muncă au ca
obiectiv menţinerea şi creşterea gradului de
ocupare a populaţiei active prin acţiuni directe
sau indirecte menite să asigure locuri de muncă
pentru tinerii care intră pe piaţa muncii, pentru
şomeri sau alte persoane ce vor să se angajeze
ca salariaţi.
POLITICA DE OCUPARE

Obiectivul oricarei strategii de ocupare a factorului munca il reprezinta


crearea conditiilor pentru exercitarea unui drept fundamental si, totodata,
constitutional al omului, dreptul la munca si la alegerea libera a profesiei
(asigurarea locurilor de munca structural, cantitativ si calitativ;
flexibilitatea pietei muncii)

Masuri pentru realizarea obiectivelor:


-la scara macroeconomica
-la scara regionala
-la nivel de firma
Actiuni: directe (active) si indirecte(pasive)
MASURILE ACTIVE

- au scopul de a crea noi locuri de muncă şi de a mări gradul de


ocupare (vizează o dezvoltare rapidă a unor noi competenţe şi
oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, prin asistenţa în căutarea unui
loc de muncă; programe educaţionale şi de instruire continuă; crearea
directă a unor locuri de muncă care să permită acumularea de
experienţă).
MASURI ACTIVE:
 asistenta pentru investitiile generatoare de locuri de
munca,
 asistenta pentru mentinerea locurilor de muna,
 sprijin pentru angajarea somerilor sau a potentialilor
someri,
 cresterea capacitatii antreprenoriale a regiunii,
 organizarea si sprijinirea lucrarilor publice,
 sprijin in vederea reducerii timpului de lucru, etc.
MASURILE PASIVE

urmăresc menţinerea ocupării, dar şi susținerea somerilor

 ajutorul de somaj,
 ajutor de integrare profesionala,
 alocatia de sprijin.
MECANISME DE REGLARE A OCUPARII

 Politici de stimulare a crearii de noi locuri de munca


 Politica de acumulare si investitii
 Dezvoltarea sectorului serviciilor
 Politicile speciale (fiscale, monetare, mixte)
Ocuparea in Romania:
 piața muncii din România – caracteristici și
particularități

 efectele crizei pe piața muncii – analiza unor


indicatori specifici

 identificarea unor măsuri pentru reducerea
efectelor crizei și îmbunătățirea ocupării
Piața muncii din România – factori de influență
10

 scăderea și îmbătrânirea populației

 migrația

 situații atipice ale structurilor ocupaționale

 munca la negru

 productivitatea muncii

 criza economico-financiară actuală


1. Impactul îmbătrânirii demografice asupra pieței
muncii

 scăderea forţei de muncă

 insuficienţa resurselor economice necesare susţinerii persoanelor vârstnice


 pe termen scurt, pot apărea efecte pozitive ale scăderii populației, prin reducerea
cheltuielilor făcute de familie şi stat pentru concedii pre şi post natale, alocaţii pentru copii,
asistenţă medicală, şcolarizare
 costurile vor crește după 2025, când la vârstele avansate se vor afla generațiile mari dinainte
de 1990 iar populația în vârstă de muncă va fi compusă din generații mai mici născute după
1989

 pe termen lung crește rata de dependență a persoanelor vârstnice


în 1989: 4 salariați – 1 pensionar
prezent: <1 salariat – 1 pensionar

 sunt afectate sistemul de asigurări sociale, sistemul de asigurări medicale

 influențe asupra productivității muncii


Old Age Dependency Ratio (%), 1990-2050

60,00%

50,00%

40,00%

30,00%

20,00%

10,00%

0,00%
1990 1995 2000 2005 2009 2010 2050

EU-27 Romania

Source: http://epp.eurostat.ec.europa.eu; www.insse.ro; http://www.ince.ro/ccd.html


2. Migrația
15

• migratia tinerilor specialisti s-a amplificat


• pot aparea dezechilibre pe piata muncii, ca urmare a deficitului de
specialisti pe anumite domenii
Migrația
16
3. Situații atipice la nivelul structurilor ocupaționale
17

 Agricultura:
 populația ocupată în agricultură în România în anul 2009
înregistrează cel mai mare nivel din UE: 23%

 agricultura este neomogenă – 35% din suprafața agricolă este


deținută de gospodăriile țărănești mici și foarte mici, sub 5 ha;

 munca în agricultură este preponderent de tip familial si


presupune producerea de bunuri îndeosebi pentru
autoconsum
Ocuparea în agricultură și contribuția sectorului
agricol la PIB
19
Industria
 industriaa contribuit în ultima perioadă la refacerea
de după criză, deși și în industrie au fost înregistrate
pierderi cauzate de realizării unor reforme ineficiente.

Serviciile
 în România ultimilor ani s-a dezvoltat sectorul serviciilor
ce utilizează munca slab calificată.
Populația ocupată în funcție de structura profesională
(2009)
4. Munca la negru
22

 ocuparea informală
 12% PIB (2009, http://standard.money.ro/)

 este cauzată de
 restructurări și creșterea șomajului
 factori instituționali (structura și mărimea taxelor, structura
sistemului de securitate socială, birocrație)
 încrederea scăzută în instituțiile statului și în beneficiile ce
derivă din sistemul de securitate socială
 criza economică
Munca la negru
23

 se
manifestă mai ales în agricultură sau prin
nedeclararea unor venituri salariale, sub forma:
muncii fară contract
muncii cu contract, dar cu clauze ascunse
muncii în familie, pentru piața, nedeclarată

 este
realizată în special de persoanele cu educație
scăzută
Productivitatea muncii
24
5. Criza economico-financiară actuală - efecte pe
piața muncii
26

 instabilitate, incertitudine în economie


 restrângerea activităților economice cererea de
muncă scade crește numărul șomerilor
 creșterea sărăciei în muncă
 scăderea ocupării în anumite sectoare
 măsuri de reducere a timpului de muncă
 ratele ocupării au revenit la niveluri de acum câțiva
ani
 au fost afectați mai ales lucrătorii temporari și tinerii
 inserția tinerilor pe piața muncii devine mai dificilă
 susținerea dificilă a pensiilor și a ajutoarelor sociale
Criza economica

 Cresterea ratei somajului in majoritatea statelor UE in


2010 chiar cu doua cifre
- Tinerii au fost cei mai afectati de criza – 1/3 din cresterea
somajului s-a inregistrat la persoanele pana in 24 de ani).
- 40% din cei fara job nu au reusit sa se angajeze de peste un an

 Resorbirea somajului poate necesita 4-5 ani


 Presiuni pentru structura sociala a constructiei europene,
inclusiv pentru acceptabilitatea modelului european
 Eurobarometru – ingrijorari care au trecut in fata
schimbarilor climatice si terorismului
Rata șomajului
28
25

20

15

10

0
1998 2000 2005 2007 2008 2009 2010 2011
UE (27) 8.8 9 7.2 7.1 9 9.7 9.7
România 5.4 6.8 7.2 6.4 5.8 6.9 7.3 7.4
Norvegia (valoare minimă) 3.1 3.2 4.5 2.5 2.5 3.1 3.5
Spania (valoare maximă) 15.9 11.7 9.2 8.3 11.3 18 20.1 21.7

Source: EUROSTAT, http://epp.eurostat.cec.eu.int


• Criza economica a afectat mai mult barbatii decat femeile. Somajul in randul
barbatilor a trecut de la 4,5% in decembrie 2008 la 8,3% in decembrie 2009, in
timp ce in randul femeilor a de la 4,4% la 7,1% .

• au fost cel mai mult afectate de criza sectoarele productive (constructii si metal-
mecanic) in care erau angajati preponderent barbati

Evolutia ratei somajului inregistrat, a ratei somajului feminin si a ratei somajului


mascului in anul 2010

9,50

9,00

8,50

8,00

7,50

7,00

6,50

6,00
f ebruari octomb noiembr decemb
ianuarie martie aprilie mai iunie iulie august sept
Sursa: ANOFM, Situaţia statistică operativă ea şomajului înregistratla 31 decembrie 2010 rie ie rie

Rata somajului inregistrat 8,10 8,33 8,36 8,07 7,67 7,44 7,43 7,39 7,35 7,08 6,95 6,87

Rata somajului f eminin 7,26 7,36 7,43 7,20 6,90 6,70 6,77 6,84 6,78 6,54 6,38 6,20

Rata somajului masculin 8,82 9,16 9,17 8,80 8,40 8,08 7,99 7,85 7,85 7,55 7,44 7,47
Rata ocupării
30

70
Target Europa 2020
75

63.3
2010
68.6

63.5
2009
69

64.4
2008
70.3

64.4
2007
69.9

69.1
2005
68

2000
66.6

70.4
1998
65.5

56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76

Romania UE 27

Source: EUROSTAT, http://epp.eurostat.cec.eu.int


31
Sărăcia în muncă (% din populația
32
ocupată)
In work at risk of poverty rate (%)
20
18
16
EU 27
14
12 Netherl ands
10 .

8 Cyprus

6
Spai n
4
2
Romani a
0
2005 2007 2008 2009

Source: EUROSTAT, http://epp.eurostat.cec.eu.int


Măsuri pentru reducerea efectelor crizei și
îmbunătățirea ocupării
33

1. Măsuri care vizează politicile ocupaționale:


 Măsuri active
au scopul de a crea noi locuri de muncă şi de a mări gradul de ocupare (vizează
o dezvoltare rapidă a unor noi competenţe şi oportunităţi de ocupare a forţei de
muncă, prin asistenţa în căutarea unui loc de muncă; programe educaţionale şi de
instruire continuă; crearea directă a unor locuri de muncă).

 Măsuri pasive
urmăresc menținerea ocupării și sprijinirea șomerilor (ajutor de
șomaj, ajutor de integrare profesională, alocație de sprijin)
Cheltuielile publice cu politicile pe piața muncii (% din PIB),
2007-2009

34

3,50%
3,00%
2,50%
2,00%
1,50%
1,00%
0,50%
0,00%
UE 27 Danemarca Suedia Bulgaria Romania

2007 2008 2009

România 2007 2009


Cheltuieli cu măsuri 0,076% 0,041%
active (% PIB)
Cheltuieli cu măsuri 0,22% 0,38%
pasive (% PIB)
Măsuri pentru reducerea efectelor crizei și
îmbunătățirea ocupării
35

2. Măsuri care vizează educația


 îmbunătățirea corelării programelor educaționale cu cerințele
pieței muncii

 creșterea rolului educației și lifelong learning

 oamenii bine pregătiti reprezintă o investiție pe termen lung a societății,


devenind suportul creșterii și al dezvoltării economice

 educația și învățarea continuă stau la baza adaptării rapide la schimbările


impuse de noile cerințe ale pieței muncii, la competiția de pe piața muncii
Investitia in educatie
 sursa de obtinere a avantajului competitiv

 castigarea unei mai mare stabilitati pe piata


muncii, ceea ce reduce implicit riscul somajului

 persoana educata participa mai mult pe piata


muncii pe durata vietii
Figure 1. Trends in population (15+), by qualification

37

Source:CEDEFOP, Skills Supply and Demand in Europe – Medium Term Forecast, 2010-2020,
Luxembourg Publications Office of the European Union, 2010

Potrivit rapoartelor UE, termenul de calificare corespunde cu cel mai înalt nivel de educație
deținut de individ.
38

Există o relaţie directă între nivelul de dezvoltare al


economiei şi nivelul de calificare al forţei de muncă:

nu pot fi create locuri de muncă înalt calificate pentru


o forţă de muncă slab calificată,

o pondere redusă a celor înalt calificaţi nu poate


asigura o creştere economică substanţială şi constantă.
Lifelong learning (% of the population aged 25-64 participating in
education and training in 2008, 2010);
39

Source: Eurostat yearbook 2010, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/


Se impune:

 corelarea politicilor de ocupare cu cele referitoare


la dezvoltarea învăţământului și formării
profesionale

 trebuie avute în vedere modalităţi de învăţare pe


tot parcursul vieţii

 modernizarea infrastructurii pietei muncii,


adaptarea sistemul educational la cerintele pietei,
cercetarea stiintifica si inovarea
Soluții pentru îmbunătățirea corelării programelor educaționale cu
cerințele pieței muncii

41

 o analiză complexă a evoluției profesiilor și a necesităților existente la nivel


național;

 o mai bună cooperare între universități și mediul de afaceri;

 dezvoltarea și furnizarea serviciilor de orientare, consiliere și îndrumare în


sprijinul tranziției de la școală la viața activă;

 sprijinirea programelor de învățare continuă;

 accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea unor programe specifice;


Măsuri pentru reducerea efectelor crizei și
îmbunătățirea ocupării
42

3. Măsuri care să vizeze dezvoltarea domeniilor cu


potențial

agricultură- agricultura ecologică

crearea locurilor de muncă verzi

atragere de fonduri europene


Măsuri pentru reducerea efectelor crizei și
îmbunătățirea ocupării
43

4. Măsuri care să vizeze migrația și demografia

 promovarea unor politici de menținere în țară a


tinerilor bine pregătiți;

 creșterea natalității (reconcilierea dintre viața de


familie și cea profesională, cresterea accesabilitatii si
a calitatii serviciilor de asistenta sociala, de asistenta
de sanatate, de integrare a copiilor in programe
educationale, susținerea și îmbunătățirea politicilor
de reintegrare a mamelor pe piata muncii).
Măsuri pentru reducerea efectelor crizei și
îmbunătățirea ocupării
44

5. Măsuri care să vizeze corelarea politicilor și


strategiilor ocupaționale cu celelalte politici
macroeconomice și cu strategiile UE
 politici educaționale
 politici monetar-fiscale

 politica agricolă

 politica industrială

 politica de creștere economică și dezvoltare durabilă

 Strategia Europa 2020


Strategia Lisabona
 In anul 2000 este elaborata Strategia de la Lisabona, prin care
este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, reprezentat
de transformarea economiei comunitare in cea mai competitiva
economie bazata pe cunoastere. In acest sens, strategia are drept
scop combaterea somajului la nivelul UE.
Strategia a fost structurata pe patru piloni :
 1) angajabilitatea ;
 2) antreprenoriatul ;
 3) adaptabilitatea;
 4) asigurarea de sanse egale.
Tinte specifice stabilite la Lisabona pentru statele membre UE

 rata generala a ocuparii 70%;

 rata de ocupare in randul femeilor 60%;

 rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu varste cuprinse intre


55-64;

 fiecarui somer i se ofera un loc de munca, posibilitatea de instruire, de


formare suplimentara sau orice alta posibilitate de imbunatatire a
integrarii profesionale, in termen de cel mult 4-16 luni, pana in 2010,
in cazul tinerilor care au abandonat scoala si in termen de cel mult 12
luni, in cazul adultilor;

 pana in 2010, 25% din somerii pe termen lung ar trebui sa participe


la o masura activa, de exemplu la o actiune de formare sau de
reconversie profesionala, la un stagiu practic sau la oricare alta
masura destinata facilitarii integrarii profesionale, in scopul de a
atinge media inregistrata de cele 3 state membre cele mai avansate
Tinte specifice stabilite la Lisabona pentru statele membre
UE (continuare)

 nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vietii sa fie de


cel putin 12,5% pentru populatia adulta apta de munca (grupa de varsta 25-64
ani);

 persoanele care cauta un loc de munca in UE sa poata consulta toate posturile libere
fãcute publice prin intemediul agentiilor de ocupare a fortei de muncã din statele
membre;

 sa se obtina o crestere cu cinci ani, la nivelul Uniunii Europene, a varstei medii de


iesire la pensie in cadrul pietei muncii, panã in 2010 ( prin comparatie cu 5, in
2001);

 asigurarea pana in 2010 a unor servicii de asistenta socialã pentru cel putin 90%
din copiii intre 3 ani si varsta obligatorie de scolarizare si pentru cel putin 33% din
copiii cu varsta sub 3 ani;

 sa se asigure o rata medie de abandon scolar, la nivel european de sub 10 %;

 pana in 2010, cel putin 85% din persoanele in varsta de 22 de ani sa fi absolvit o
scoala liceala sau profesionala.
Strategia Lisabona Revizuita

In martie 2005, Consiliul European de primavara


reunit la Bruxelles a analizat rezultatele obtinute in
implementarea Agendei Lisabona si a lansat
“Strategia Lisabona Revizuita”, prin care se reafirma
angajamentul de a sustine dezvoltarea durabila si de
a moderniza modelul social european, bazat pe
dinamism economic, coeziune sociala si
responsabilitate fata de mediu
Agenda Lisabona – de ce a fost un esec?

● La Bruxelles, oficialii europeni doreau sa preia


modelul american (care a avut succes), cu o singura
exceptie – din nefericire, una fundamentala. Daca in
S.U.A. dezvoltarea tehnologiilor informatiei si
introducerea acestora intr-o varietate de procese de
productie fusesera realizate in mod descentralizat, de
catre sectorul privat, in Europa oficialii europeni isi
propuneau sa obtina aceleasi rezultate prin masuri de
sus in jos, subventionand parteneriate public-private.
AGENDA UE 2020 (Europa 2020)
 Noua strategie, sprijinită în principal de ţările occidentale ale UE, îşi
propune promovarea „creşterii economice bazate pe cunoaştere“ şi
crearea de locuri de muncă pe termen lung prin subvenţionarea de către
stat a „tehnologiilor verzi“.
 Proiectul agendei “Europa 2020” are in vedere 3 mari formule de crestere
economica:
1.crestere economica inteligenta (care presupune dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaștere și inovare )

2.crestere economica durabila (prin promovarea unei economii competitive, cu emisii


scăzute de carbon și o utilizare eficientă a resurselor )

3.crestere economica inclusiva (care presupune promovarea unei economiii cu grad ridicat
de ocupare a forței de muncă, generatoare de coeziune socială și teritorială)
Obiective ale Strategiei Europa
2020
 75% din populația in varsta de 20-64 de ani trebuie
sa fie angajata,

 3% din PIB-ul UE trebuie sa fie investit in cercetare si


dezvoltare,

 obiectivele climatice si energetice „20/20/20” trebuie


sa fie indeplinite - reducerea emisiilor de dioxid de
carbom cu 20% fata de nivelul din 1990, consumul
energetic scazut cu 20% si 20% din energie sa fie
produsa din surse regenerabile,
Obiectivele Strategiei Europa
2020 (II)
 ponderea abandonului scolar timpuriu trebuie sa fie
sub 10%, iar cel putin 40% din generatia tanara
trebuie sa aiba studii universitare,

 trebuie redus cu 20 de milioane numarul


persoanelor expuse riscului saraciei.
Obiectivele Strategiei "Europe 2020” privind
ocuparea

 Rata ocupării forței de muncă pt persoanele cu vârsta


20-64 ani = 75%;
 Toate obiectivele strategiei Europa 2020 influențează și
sunt influențate de politicile ocupaționale:
 îmbunătăţirea nivelului de educaţie poate contribui la o mai bună
inserţie pe piaţa forţei de muncă;;
 o capacitate mai mare de cercetare - dezvoltare şi inovare în
toate sectoarele economiei, combinate cu o utilizare mai eficientă
a resurselor va îmbunătăţi competitivitatea şi va accelera crearea
de locuri de muncă;
 Creșterea ponderii economiei verzi presupune crearea de locuri
de muncă ecologice (verzi)
Comisia Europeană consideră că factorii-cheie
ai implementării strategiei Europa 2020 trebuie
să fie axați pe următoarele priorități:

 creare de valoare prin creștere economică bazată


pe cunoaștere;

 ocupare ridicată + coeziune socială

 crearea unei economii competitive și ecologice.


Eforturile necesare pt implementarea Strategiei Europa 2020
trebuie să includă acțiuni atât la nivel european, cât și la nivel
național. Astfel, statele membre trebuie să:

facă investiții eficiente în sistemele de educație și formare profesională la toate


nivelurile;
faciliteze ocuparea tinerilor, prin acțiuni care să includă orientare și consiliere
profesională;
implementeze măsuri de flexicuritate, pt a reduce segmentarea pieței muncii și a facilita
mobilitatea ocupațională ;
pună în aplicare cadrul european de calificări;
asigure dobândirea de competențe necesare pentru integrarea rapidă și eficientă pe
piața muncii
dezvolte parteneriate între mediul educațional și mediul de afaceri;
dezvolte sistemele de securitate socială pentru a asigura un nivel adecvat al ajutoarelor
de sprijin și al accesului la asistentă socială și medicală..
Obiectivele Europa 2020 pt România
Succesul implementării Strategiei Europa 2020 in
Romania depinde de:

 subordonarea
politicilor comune ale UE și a celor
naționale (structurale și de ajustare
macroeconomica) la obiectivele Strategiei Europa
2020

 coordonarea Programelor Nationale de Reforma


si a Programelor Nationale de Convergenta,

 monitorizarea progreselor realizate, dar si


identificarea blocajelor și a efectelor adverse- în
timp real.
Priorități de acțiune

 îmbunătățirea funcționării pieței forței de muncă,


 o mai bună ocupare și o creștere a eficienței muncii
printr-o mai bună educație și formare profesională
continuă
 politici de promovare a creării de locuri de muncă și de
stimulare a cererii de muncă
 Imbunătățirea calității locurilor de muncă și a
condițiilor de muncă
In concluzie, succesul implementării strategiei
“Europe 2020” în România depinde de:

adoptarea strategiei “Europe 2020” ca document central


de realizare a politicii economice,

promovarea unui sistem de planificare integrată care să


reunească politicile naţionale cu politicile europene,

stabilirea priorităţilor şi punerea în aplicare a unor măsuri


concrete în scopul de a le aplica.
Principalele modele ocupaționale
 modelul nordic - Danemarca, Finlanda, Norvegia,
Suedia, Olanda;
 modelul continental - Austria, Belgia, Franța,
Germania, Luxemburg;
 modelul anglo-saxon - Irlanda și Marea Britanie;
 modelul mediteranean - Grecia, Portugalia
Spania
 modelul est-european - Polonia, Ungaria, Cehia,
Slovacia, România
Employment Protection Index (EPL), OECD, 2010
3.5

3.11
2.97 3
3 2.84
2.65 2.61 2.63

2.5 2.41 2.41


2.29 2.32
2.23
2.11 2.13
2.06
2 1.91

1.5 1.39

1.09
1

0.5

0
Portugal

Austria
UK

Poland

Czech Rep.
Denmark

Sweden

Spain

Slovakia
France
Norway
Finland

Netherlands

Greece

Germany
Belgium

Hungary
Ireland

The Anglo-Saxon The Nordic Model The Mediterranean Model The Continental Model The Eastern European Model
Model

Sursa: www.oecd.org/employment/employmentpoliciesanddata/42768860.xls
Unemployment benefit generosity

Slovakia 32
European Model
The Eastern

Czech Rep. 33

Hungary 48

Poland 42

Germany 64
Mediterranean The Continental

France 67
Model

Belgium 65

Austria 61

Greece 33
Model
The

Portugal 79

Spain 69

Norway 72
The Nordic Model

Netherlands 71

Sweden 66

Finland 60

Denmark 68

Ireland 50
Anglo-

Model
Saxon
The

UK 28

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Source: OECD EMPLOYMENT OUTLOOK, 2010


Public expenditure on Labour Market Policy
(% GDP) 2010

4.50%

4.00% 3.86%
3.77%

3.47%
3.50% 3.33%

2.92%
3.00% 2.80%

2.42%
2.50% 2.34% 2.28%
2.08%
2.00% 1.84%

1.50%
1.15%
0.96% 0.92%
1.00% 0.80%
0.70% 0.72%

0.50%

0.00%
Sweden

Portugal

Austria

Poland
UK

Spain

Greece

Czech Rep.
Denmark

Finland

France

Slovakia
Norway
Netherlands

Germany
Belgium

Hungary
Ireland

The Anglo-Saxon The Nordic Model The Mediterranean Model The Continental Model The Eastern European Model
Model

Total Active measures Passive measures

Source: Public expenditure and participant stocks on LMP (Labour Market Policy), 2010
Tax Burden - Total Taxes as % GDP (2010)

50.00% 47.60%

45.00% 43.90%
42.90% 42.50%
42.10% 42%

40.00% 38.80%
38.10% 37.70%
35.60% 35.60%
35.00% 33.80%
31.90% 31.50% 31.80%
31%

30.00% 28.20% 28.10%


27.20%

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
Portugal

Austria
UK

Poland
Spain

Czech Rep.
Denmark

Sweden

Slovakia
France
Norway
Finland

Netherlands

Romania
Greece

Germany
Belgium

Hungary
Ireland

The Anglo- The Nordic Model The Mediterranean The Continental Model The Eastern European Model
Saxon Model Model

Source: Taxation trends in the European Union, Eurostat, 2012


Concluzii – modele ocupationale

• eficiența unui model sau a altuia depinde de mai


mulți factori: forța economică a țării, politicile
adoptate, context economic și politic.
• fiecare model depinde și de cultura fiecărei țări,
de responsabilitatea factorilor de decizie în modul
de aplicare a politicilor adecvate (de corelarea
politicilor pieței muncii cu celelalte politici
economice)
• rezultate pozitive au înregistrat mai ales țările care
au susținut politicile active (pe termen lung).
Concluzii

 politicile pieței muncii trebuie să fie intercorelate


și integrate, adică să vizeze atât șomerii, cât și
populația ocupată ( pe termen scurt și pe termen
lung)
 politicile pieței muncii trebuie să anticipeze
schimbările privind cererea/oferta de muncă.
Caracteristicile modelului suedez de ocupare
68

 Modelul suedez în domeniul ocupării forței de


munca face parte din modelul țărilor nordice axat
pe flexibilitatea pieței muncii în condițiile unui
sistem generos de bunăstare.

 Reper - modelul danez al flexicurității = triunghiul


de aur danez
 protecția ocupării
 ajutor de somaj generos
 politici active pe piata muncii
Conceptul de flexicuritate
Flexisecuritatea ca „strategie politică” (Definiţia
dată de T. Wilthagen (2004) (definiţia liberală)

“Flexisecuritatea este o strategie politică care urmăreşte,


în mod sincron şi deliberat,
să sporească flexibilitatea pieţelor muncii, a organizării
muncii şi a relaţiilor de muncă, pe de o parte, şi
să crească securitatea - securitatea ocupării şi
securitatea socială - în mod special pentru grupurile
defavorizate din interiorul şi din exteriorul pieţei muncii,
pe de altă parte”.
70

 Modelul țărilor nordice sugerează că o piață a


muncii flexibilă poate coexista cu un sistem
social generos, în condițiile menținerii unui
șomaj scăzut.

 Succesul aplicării modelului nordic depinde și


de nivelul șomajului inițial, dar și de situația
economică a țării. (Zhou, 2007)
Modelul ocupational al tarilor nordice (al Suediei)
71

 a demonstrat ca este eficient prin rezultatele


observate la nivelul indicatorilor pietei muncii

 dar, aplicarea acestui model este destul de


costisitoare
 povara fiscală este ridicată pentru a finanța cheltuielile cu
programele de pe piața muncii și ajutoarele de șomaj
72

 Suedia se aseamănă cu Danemarca din punct de


vedere al dimensiunii sectorului public și al
generozității sistemului de protecței socială, dar,
în prezent are o piață a forței de muncă mai
rigidă.

 Politicile pieței muncii din Suedia au o tradiție


îndelungată în realizarea acordurilor între
asociațiile profesionale și sindicate, precum și în
politicile active ale pieței muncii.
73
Situatia in tarile nordice
74

In plan cantitativ
• cuprinderea intregii populatii in procesele educationale si in procesele de invatare
continua pe parcursul intregii vieti.
• o crestere a procentului persoanelor care urmeaza studii universitare si post
universitare și a celor care participă la învățarea continuă.

Prin urmare resursele umane absorb o cantitate tot mai mare de informatii si isi
dezvolta capacitatile de prelucrarea a informatiilor dobandite.

In plan calitativ
• cresterea duratei de instruire a populatiei
• o imbunatatire a metodelor educationale

Se pune tot mai mult accent pe insusirea de cunostiinte cu valoare aplicativa, pe


formarea de aptitudini utile in activitatile sociale, pe dezvoltarea personalitatii si a
creativitatii indivizilor.
se diminueaza dimensiunea teoretico- metodologica si se amplifica dimensiunea
metodologico-aplicativa la toate nivelele de invatamant.
Caracteristicile pieței muncii din Suedia
75
 Suedia înregistrează rezultate foarte bune în ceea ce privește bunăstarea
generală, calitatea vieții si ocuparea resurselor de muncă, situându-se în rândul
țărilor de top după Index Better Life.

populatie: 9,3 mil locuitori

rata ocupării: 78,7%,

speranța medie de viață: 81,4 ani


salariu mediu: 3300 euro/lună

ore lucrate: 1610 ore/an

șomajul de lungă durată (% din forța de muncă care s-a aflat


în șomaj de peste un an): 1,42%.
Indicatori ai pieței muncii
76

 Măsurarea accesului la muncă (calculat pe baza


subindicatorilor rata ocupării și rata șomajului de lungă
durată ) –poziționează Suedia pe locul 10, din cele 34 de
țări analizate
- poziția Suediei – locul 10, din cele 34 țări analizate. Țările cu cele mai bune
rezultate sunt Norvegia, Islanda și Elveția, iar cele mai slabe rezultate au fost
înregistrate de Spania, Slovacia și Estonia.

 Work life balance (Suedia-locul 7)


 76% dintre mame s-au reangajat după ce copiii lor au început școala;
 se lucrează doar 1610 ore într-un an, sub media OECD;
 suedezii dedică 65% dintr-o zi (15,5 ore) pentru îngrijire personală și de
agrement
Rata ocupării % (20-64 ani)
77

90,0%
80,0%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0%
30,0%
20,0%
10,0%
0,0%

27 ri a ca nt
a
ni
a ia ni
a ri a
a
16

d
ni
ar o e a
ga

ng

a
a
EU EU l Sp m
ra

em F l
Po

Su
Bu a n Ro U
D

2008 2010 Tinta Europa 2020


Sursa:Eurostat, 2010
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2020_10
Indicatori ai satisfacției vieții
78

 83% dintre suedezi sunt satisfăcuți de viața lor;


 76% au raportat că au mai multe experiențe pozitive într-o
zi (mândrie, bucurie, odihnă) decât negative (stres,
tristețe, plictiseală);
 79% din populatie considera ca au un nivel de
sanatate bun
În prezent, Suedia pune accent pe politicile de
ocupare active, care pot fi împărțite în 2 grupe:

1. politici care vizează cererea, care urmăresc


stimularea creării de noi locuri de muncă

2. politici care vizează oferta, care pun accent pe


trainingul în cadrul unităților de formare sau la
nivelul companiilor.

foarte multe programe au vizat anumite grupuri:


 programele pentru tineri
programele pentru lucrătorii în vîrstă
 programe pentru persoanele cu dizabilități

 piața forței de muncă se bazează pe acordurile colective, între patronate și


sindicate. Acestea vizează atât salariile, cât și o mulțime de alte aspecte, cum ar fi
asigurările sociale, concedierile, condițiile de muncă, timpul de muncă, concediile.

79
Masuri pasive - Ajutorul de
80
șomaj
 primele 200 zile ajutorul de șomaj reprezintă 80% din
câștigurile anterioare;

 următoarele 100 de zile, ajutorul de șomaj scade la 70% din


din câștigurile anterioare;

 după 300 de zile (200 +100), șomerii se pot înscrie în


programul “Job and Development Guarantee”, care oferă
asistență în căutarea unui loc de muncă, perioadă în care
ajutorul de șomaj devine 65% din câștigurile anterioare;

 pentru cei cu copii sub 18 ani, ajutorul de șomaj în


cuantum de 70% din câștiguri se asigură pentru încă
150 de zile
81
Sursa: Global Employment Trends 2011, ILO, Geneva, 2011, pag. 30
Măsuri aplicate pe piața muncii pt
82
depăsirea crizei
 măsuri privind cererea de muncă:
 subvenționarea locurilor de muncă, prin creșterea
subvențiilor pentru stimularea ocupării la nivelul
administrațiilor locale;
 reduceri ale costurilor non-salariale pentru angajatori,
cum ar fi reducerea contribuțiilor la asigurările sociale
ale angajatorului;
 amânarea de la plata asigurărilor sociale ale
angajatorului cu 2 luni și de la plata taxelor cu până la 12
luni;
 investiții guvernamentale suplimentare în infrastructură
pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în sectorul
construcțiilor;
măsuri de sprijinire a șomerilor în căutarea unui loc de muncă:
83

 asistență în căutarea locurilor de muncă pentru șomeri,


prin extinderea programelor de căutare a locurilor de
muncă și a programelor de plasare în muncă;
 creșterea programelor de formare profesională;

 stimulente pentru exportatori și firmele mici;

 stimulente pentru realizarea de noi afaceri, cum ar fi


reducerea contribuțiilor la asigurările sociale;
 ajutoare de venit pentru cei ce își pierd locurile de muncă
și pentru cei cu venituri mici;
 măsuri fiscale care să crească venitul net al celor cu
salarii mici;
măsuri pentru susținerea pregătirii profesionale:
84

 programe de formare profesională pentru lucrătorii angajați și


creșterea accesului la educație,
 prin creșterea numărului locurilor subvenționate la colegii și
universități,
 creșterea suportului financiar pentru studenți;
 programe de pregătire continuă;

 alte măsuri:
 reducerea cotei de impozitare pentru majoritatea nivelurilor de
venit;
 reducerea impozitului pe venitul in muncă.
85

 Dintre măsurile active aplicate în Suedia la


nivelul anului 2010, ponderea cea mai mare o au
stimulentele pentru creșterea ocupării (61,7%) și
programele de reabilitare și de training (36%).

 Aceste măsuri aplicate pe piața muncii din


Suedia au fost susținute și de alte politici
educaționale, sociale și fiscale, Suedia având
experiență în coordonarea politicilor
macroeconomice și în susținerea lor constantă
de-a lungul timpului.
Concluzii
86

 Suedia are o experiență pozitivă în domeniul ocupării forței de muncă,


în special datorită aplicării politicilor active pe piața muncii, care au
pus accent pe investiția în oameni, pe educație și inovare.

Este o iluzie să se creadă că o țară poate copia formula de succes a alteia,


dar, învătarea din experiența altei țări este indispensabilă în realizarea
unui mix eficient de politici economice pentru îmbunătățirea rezultatelor
economice și sociale

 Pentru România, recuperarea decalajelor față de țările dezvoltate


poate fi realizată doar prin adoptarea unui mix de politici atât la nivel
organizațional, cît și la nivel național, care să se axeze pe investiția în
oameni și dezvoltarea capitalului uman prin educație, cercetare și
inovare.